Abuzul de poziție dominantă în dreptul european al concurenței (II)
Ioan Lazăr - decembrie 1, 2015- Rabaturile sau reducerile condiționate reprezintă reduceri acordate clienților ca recompensă pentru un anumit tip de comportament de cumpărare. Conform uzanțelor, clientul primește o reducere de preț dacă achizițiile sale din timpul unei perioade de referință depășesc un anumit prag, reducerea fiind acordată fie pentru toate achizițiile (reduceri de preț retroactive), fie numai pentru cele efectuate în plus față de cele necesare pentru atingerea pragului prevăzut ca și condiție pentru acordarea reducerii (reduceri de preț progresive). Rabaturile condiționate nu reprezintă o practică de afaceri neobișnuită. Întreprinderile oferă astfel de reduceri de preț pentru ca să atragă o cerere mai mare pentru produsele comercializate și să confere beneficii pentru consumatori.
Cu toate acestea, astfel de reduceri de preț — atunci când sunt acordate de o întreprindere dominantă — pot avea și efecte de blocare efectivă sau potențială a concurenței, similare cu cele cauzate de obligațiile de cumpărare exclusivă. Reducerile condiționate pot avea asemenea efecte fără să implice neapărat un sacrificiu din partea întreprinderii dominante[135].
- Jurisprudența Tomra Systems ASA[136] relevă criteriile de apreciere a caracterului abuziv al sistemului de rabaturi cantitative, după cum urmează:
Se arată că, în general, sistemele de rabaturi cantitative aplicate de o întreprindere dominantă, legate exclusiv de volumul achizițiilor efectuate de la aceasta, nu au un efect de excludere de pe piață interzis de articolul 102 TFUE. Dacă creșterea cantității furnizate de întreprinderea respectivă se traduce printr‑un cost inferior pentru furnizor, acesta are dreptul să acorde clientului său această reducere printr‑un tarif mai favorabil. Se prezumă așadar, că rabaturile cantitative reflectă câștiguri de eficiență și economii de scară realizate de întreprinderea în poziție dominantă[137].
Rezultă din cele menționate, că un sistem de rabaturi cantitative unde cuantumul reducerii de preț crește în funcție de volumul de marfă achiziționat de la întreprinderea dominantă nu va încălca articolul 102 TFUE, în afara situației în care criteriile și modalitățile de acordare a rabatului evidențiază că sistemul nu se întemeiază pe o contraprestație justificată din punct de vedere economic, ci urmărește, în mod similar unui rabat de fidelitate, să împiedice aprovizionarea clienților de la producătorii concurenți[138].
Pentru stabilirea eventualului caracter abuziv al unui sistem de rabaturi cantitative, este necesar să se aprecieze toate împrejurările, criteriile și modalitățile de acordare a rabaturilor și să se examineze dacă rabaturile urmăresc, printr‑un avantaj care nu se întemeiază pe nicio prestație economică susceptibilă să îl justifice, privarea cumpărătorul de posibilitatea de a‑și alege liber sursele de aprovizionare sau restrângerea acestor posibilități, blocarea accesului concurenților pe piață, aplicarea unor condiții inegale partenerilor comerciali la prestații echivalente sau, după caz, consolidarea poziției dominante[139].
- Jurisprudența Tomra Systems ASA relevă, totodată, și criteriile de apreciere a caracterului abuziv al sistemului de rabaturi retroactive, sens în care arată cămecanismul de excludere pe care îl alcătuiesc rabaturile retroactive nu impune ca întreprinderea dominantă să sacrifice profituri, întrucât costul rabatului este repartizat între un număr mare de unități. Prin acordarea retroactivă de rabaturi, prețul mediu obținut de întreprinderea dominantă poate foarte bine să fie mult superior costurilor și să aducă o marjă de profit medie ridicată. Totuși, sistemul de rabaturi retroactiv face ca, pentru client, prețul de achiziție efectiv al ultimelor unități să fie foarte redus[140].
Rabaturile retroactive acordate asupra totalităţii achiziţiilor efectuate de către un anumit client, într-o anumită perioadă de referinţă, au un puternic efect de excludere. Efectul de excludere apare în situaţiile în care pragul este stabilit deasupra cantităţii de bunuri care ar fi fost oricum achiziţionată de către clientul în cauză. În acest fel clientul, pentru a beneficia de reducerea de preţ, va achiziţiona şi acele cantităţi de la întreprinderea dominantă, cantităţi pe care altfel le-ar fi achiziţionat de la concurenţii acesteia. Efectul de inducere a loialităţii va depinde, desigur, de mărimea rabatului acordat. Efectul de inducere a loialităţii se consideră a fi cel mai puternic în cazul ultimului produs care trebuie achiziţionat în vederea atingerii pragului. Se va recurge la calcularea preţului efectiv al produsului, preţ care rezultă din aplicarea reducerii obţinute, iar cu cât acest preţ efectiv se situează sub pragul reprezentat de costurile totale medii ale întreprinderii, cu atât va fi mai mare efectul de creştere a loialităţii[141].
În cazul rabaturilor unde pragul este stabilit sub forma unui procentaj din totalul necesităţilor clientului sau sub forma unui prag individualizat în funcţie de nevoile particulare ale unui anumit concurent, efectul de inducere a loialităţii este cel mai pronunţat[142]. În cazul rabaturilor cu prag cantitativ sau al celor cu prag standardizat, efectul de inducere a loialităţii este redus. Totuşi, în situaţia în care pragul cantitativ este astfel stabilit încât se situează în apropierea nivelului la care majoritatea clienţilor cumpără, atunci aceştia pot eventual împiedica reorientarea clientului cu o parte semnificativă a cererii lor faţă de alţi concurenţi. În cazul rabaturilor cu prag cantitativ, nivelul incert al pragului poate fi un alt motiv de inducere a loialităţii[143].
Prevederile din dreptul primar interzic aplicarea practicilor mai sus menționate doar în măsura în care împiedică menţinerea sau dezvoltarea concurenţei existente pe piaţa relevantă unde este prezentă întreprinderea dominantă[144].
Rabaturile, după cum am arătat, pot avea însă şi unele efecte pro-concurenţiale, dar pentru ca acestea să aibă caracterul unei justificări[145] a presupusului comportament abuziv de afaceri, trebuie să fie mai importante decât efectele anticoncurenţiale.[146]
În cazul rabaturilor condiționate este cunoscut faptul că intervenția Comisiei în temeiul articolului 102 TFUE are loc atunci când, pe baza unor probe concludente și convingătoare, este probabil ca pretinsele practici abuzive să ducă la o blocare cu caracter anticoncurențial. În cazul unor pretinse practici abuzive care implică rabaturi condiționate, evaluarea Comisiei are în vedere o serie factori cu caracter general pe care i-am analizat deja: poziția întreprinderii dominante, condițiile de pe piața relevantă, poziția concurenților întreprinderii dominante, poziția clienților sau a furnizorilor de factori de producție, intensitatea pretinselor practici abuzive, eventuale probe ale unei blocări efective, probe directe ale unei strategii de excludere. La acești factori cu caracter general se adaugă o serie de alți factori relevanți în determinarea gradului în care un sistem de reduceri condiționate poate duce la o blocare cu caracter anticoncurențial, printre care amintim[147]:
- blocarea cu caracter anticoncurențial are o probabilitate mai ridicată atunci când întreprinderile concurente nu pot intra în concurență pentru întreaga cerere a fiecărui client. O reducere condiționată acordată de o întreprindere dominantă îi poate permite acesteia să folosească porțiunea „indiscutabilă” din cererea fiecărui client (i.e. cantitatea de produse care ar fi în orice caz cumpărată de către client de la întreprinderea dominantă) ca un efect de levier pentru a scădea prețul care trebuie plătit pentru porțiunea „discutabilă” din cerere (i.e. cantitatea pentru care clientul poate prefera și poate găsi efectiv un înlocuitor)[148];
- reducerile retroactive, în general, pot bloca piața în mod semnificativ, întrucât fac mai puțin interesantă pentru clienți trecerea la un furnizor alternativ pentru mici cantități de cerere, în cazul în care aceasta ar duce la pierderea reducerilor retroactive[149]. Potențialul efect de blocare a reducerilor retroactive este, în principiu, cel mai puternic pentru ultima unitate de produs cumpărată înainte de depășirea pragului. Relevant pentru o evaluare a efectului de fidelizare al unei reduceri este nu numai efectul asupra concurenței pentru a furniza ultima unitate, ci efectul de blocare a sistemului de reduceri asupra concurenților (actuali sau potențiali) ai furnizorului dominant. Cu cât reducerea ca procentaj din prețul total este mai ridicată și cu cât pragul este mai ridicat, cu atât este mai importantă motivația sub nivelul pragului și, prin urmare, cu atât este mai puternică blocarea pentru concurenții actuali sau potențiali;
- dacă sistemul de reduceri poate să împiedice expansiunea sau intrarea pe piață chiar și a unor concurenți la fel de eficienți, prin îngreunarea furnizării de către aceștia a unei părți din cerințele diferiților clienți[150]. În acest sens, Comisia examinează datele economice referitoare la cost și la prețurile de vânzare și, în special, dacă întreprinderea dominantă practică prețuri sub nivelul costurilor[151], desigur, în măsura în care datele sunt disponibile pe piață și sunt fiabile.
[135] Din acest punct de vedere, rabaturile condiționate diferă față de prețurile de eliminare a concurenței, care implică întotdeauna existența unui sacrificiu. A se vedea pct. 37 din Comunicarea Comisiei – Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante.
[136] Tribunalul, 9 septembrie 2010, Cauza T-155/06 Tomra Systems ASA (Asker, Norvegia), Tomra Europe AS (Asker), Tomra Systems GmbH (Hilden, Germania), Tomra Systems BV (Apeldoorn, Țările de Jos), Tomra Leergutsysteme GmbH (Viena, Austria), Tomra Systems AB (Sollentuna, Suedia) și Tomra Butikksystemer AS (Asker) c. Comisia Comunităților Europene, Culegere, p. II-4361. Speța a format obiectul unui studiu amplu în literatura de specialitate, sens în care a se vedea: A-L Sibony, Le Tribunal confirme la décision de la Commission constatant qu’une entreprise productrice de récupérateurs automatiques d’emballages pour boissons, a abusé de sa position dominante en mettant en oeuvre une stratégie d’exclusion des concurrents au moyen d’accords d’exclusivité et de remises de fidélité. L’arrêt confirme l’amende de 24 millions d’euros, Concurrences, în Revue des droits de la concurrence nr. 4/2010, pp. 123-125; G. Miralles, Tomra: Exclusive Dealing and Rebates in the Light (and Shadows) of Dominance – Case T-155/06, Tomra Systems ASA and Others v. European Commission, în European Journal of Risk Regulation nr. 1/2011, vol. 2, pp. 129-133; L. Peeperkorn, E. Rousseva, Article 102 TFEU: Exclusive Dealing and Rebates, în Journal of European Competition Law & Practice nr. 1/2011, vol. 2, pp. 36-38; I. Pellech, Rabattsysteme unter besonderer Berücksichtigung der Tomra-Entscheidung T-155/06, ÖZK aktuell, în Österreichische Zeitschrift für Kartell- und Wettbewerbsrecht 2011 pp. 23-27; L. Idot, Confirmation par le tribunal de l’Union européenne de l’analyse des contrats d’exclusivité conclus par une entreprise en position de super-dominance, în Revue des contrats, 2011, pp. 117-121; M. Trabucchi, Jurisprudence du Tribunal de l’Union européenne, Gazette du Palais nr. 42-43/2011, pp. 25 și 26; R. Galante, S. Ouiles, La jurisprudence de la Cour de justice et du Tribunal de première instance. Commentaires des arrêts. Arrêt ”Tomra Systems e.a./Commission”, în Revue du droit de l’Union européenne nr. 1/2011, pp. 149-156
[137] Cauza T-155/06 Tomra c. Comisia Comunităților Europene, pct. 212; TPICE, 30 septembrie 2003, Cauza T-203/01 Manufacture française des pneumatiques Michelin c. Comisia, Culegere 2003, p. II-4071, pct. 58.
[138] Cauza T-155/06 Tomra c. Comisia Comunităților Europene, pct. 213; Cauza T-203/01 Michelin c. Comisia Comunităților Europene, pct.59; CJCE, 13 februarie 1979, Cauza 85/76 Hoffmann-La Roche & Co. C. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1979, p. 461, pct. 90.
[139] Ibidem.
[140] Cauza T-155/06 Tomra c. Comisia Comunităților Europene, pct. 267.
[141] CJCE, 13 februarie 1979, Cauza C-85/76 Hoffmann-La-Roche & Co. AG c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1979, p. 461, pct. 98-100; TPICE, 30 septembrie 2003, Cauza T-203/01 Michelin c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 2003, p. II-4071, pct. 111 și 141 apud L. Lazăr, op. cit., p. 211.
[142] A se vedea, în acest sens, TPICE, 1 aprilie 1993, Cauza T-65/89 BPB Industries c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1993, p. 389, pct. 68 și 120; TPICE, 7 octombrie 1999, Cauza T-228/97 Irish Sugar c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1999, p. 2969, pct. 213; TPICE, 30 septembrie 2003, Cauza T-203/01 Manufacture française des pneumatiques Michelin c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 2003, p. II-4071, pct. 75, 81, 207-208; TPICE, 17 decembrie 2003, Cauza T-219/99 British Airways c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 2003, p. 5917, pct. 270-273; CJCE, 13 februarie 1979, Cauza C-85/76 Hoffmann-La-Roche & Co. AG c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1979, p. 461, pct. 89-90; L. Lazăr, op. cit., p. 212.
[143] DG Competition, Discussion Paper on the Application of Article 82 of the Treaty to Exclusionary Abuses’ (Bruxelles, Decembrie 2005), pct. 160 disponibilă Online pe: http://ec.europa.eu/comm/competition/antitrust/art82/discpaper2005.pdf; L. Lazăr, op. cit., pp. 211 și 212.
[144] CJCE, din 13 februarie 1979, Cauza C-85/76, Hoffmann-La Roche & Co. AG c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1979, pct. 461 și 91.
[145] DG Competition, Discussion Paper on the Application of Article 82 of the Treaty to Exclusionary Abuses, pct. 172-176.
[146] L. Lazăr, op. cit., p. 212.
[147] A se vedea pct. 20, 38-45 din Comunicarea Comisiei – Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante.
[148] A se vedea TPICE, 30 septembrie 2003, Cauza T-203/01 Manufacture française des pneumatiques Michelin c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 2003, p. II-4071, pct. 162 și 163; TPICE, 17 decembrie 2003, Cauza T-219/99 British Airways, Culegere 2003, p. 5917, pct. 277-278.
[149] CJCE, 9 noiembrie 1983, Cauza C-322/81, NV Nederlandsche Banden Industrie Michelin (Michelin I) c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1983, p. 3461, pct. 70-73.
[150] În acest context, Comisia va estima ce preț ar trebui să ofere un concurent pentru a compensa un client pentru pierderea reducerii condiționate, în cazul în care acesta din urmă și-ar transfera o parte din cerere („fracțiunea relevantă”) de la întreprinderea dominantă. Prețul efectiv pe care concurentul va trebui să-l egaleze nu este prețul mediu al întreprinderii dominante, ci prețul normal (afișat) minus reducerea pe care o pierde clientul prin schimbarea furnizorului, calculat pentru fracțiunea respectivă din vânzări și pentru perioada de timp avută în vedere. Comisia va ține seama de marja de eroare care poate fi cauzată de incertitudinile inerente în acest tip de analize. A se vedea pct. 41 din Comunicarea Comisiei – Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante.
[151] A se vedea în acest sens metodologia prevăzută la pct. 23-27 din Comunicarea Comisiei – Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.