Abuzul de poziție dominantă în dreptul european al concurenței (II)
Ioan Lazăr - decembrie 1, 2015Identificarea discriminării în privința prețurilor depinde de evaluarea costurilor de producție, iar acestea pot fi dificil de determinat. Din perspectiva dreptului european al concurenței, probleme apar, în special, în legătură cu prețurile de eliminare a concurenței care ar rezulta ca urmare a recurgerii la această strategie de afaceri.
În ceea ce privește motivele sau justificarea sancționării discriminării prin intermediul prețului, literatura de specialitate economică identifică mai multe motive[103]:
- Primul motiv se referă la afectarea eficienței de alocare[104] prin intermediul comportamentului. Potrivit teoriei economice, monopolul sau existența unei poziții de piață dominante dă naștere la efecte economice negative, deoarece monopolistul apelează la restrângerea producției într-o măsură mai mare decât ar face în condiții de concurență normale. Problema esențială este dacă alocarea greșită a resurselor va fi mai mare în cadrul unui regim care impune perceperea unui preț unic pentru toți clienții sau în cadrul unuia care permite discriminarea în privința prețurilor. Aceasta depinde de faptul dacă discriminarea în privința prețurilor ar avea ca efect o restrângere mai mare a producției sau dacă dimpotrivă, aceasta ar putea duce în realitate la o creștere a producției[105].
- Al doilea motiv are în vedere caracterul echitabil al acestei practici de afaceri. Deși în literatura de specialitate există o opinie majoritară potrivit căreia discriminarea prin intermediul prețurilor ar fi inechitabilă, putem identifica și contraargumente în acest sens[106]. Aserțiunea pleacă de la regula instituită în jurisprudența United Brands care impune ca orice monolopist care a procedat până în acel moment la o discriminare a prețurilor între subpiețele naționale să înceteze această practică. În ipoteza în care ulterior, monopolistul ar percepe același preț pe toate aceste piețe s-ar genera un efect diferit asupra distribuției veniturilor între zonele geografice cu venituri mai ridicate și cele cu venituri mai reduse[107]. Drept urmare, pot exista situații în care efectul general al aplicării regulii United Brands va consta într-o redistribuire a veniturilor dinspre consumatorii din regiunile mai sărace ale Europei spre consumatorii din regiunile mai bogate[108]. Același autor[109] arată că se poate susține și că opinia sa ar omite importanța creării unei piețe unice în cadrul UE, de unde și opoziția instanțelor europene față de împărțirea piețelor de-a lungul granițelor naționale. Totuși, respectând întotdeauna linia arătată în jurisprudența instanțelor europene, prin concentrarea asupra formei comportamentelor de afaceri, putem scăpa din vedere esența. Astfel, rațiunea existenței unei piețe unice în termeni economici a fost crearea unei eficiențe economice mărite.[110]
Scopul interzicerii discriminării prin intermediul prețurilor a constat în prevenirea împărţirii pieţelor şi împiedicarea reinstalării în mod indirect a barierelor care au fost înlăturate odată cu desăvârșirea pieţei interne[111]. Discriminările prin intermediul preţurilor sunt analizate mai sever în jurisprudență, mai ales dacă sunt asociate cu alte elemente, precum restricţionarea revânzării produselor, ori furnizarea unor cantităţi de produse mai mici faţă de cele solicitate[112].
Potrivit jurisprudenţei instanțelor UE, sunt apreciate ca fiind ilegale diferenţele de preţ care nu pot fi justificate obiectiv. Efectele anticoncurenţiale ale acestei practici se referă în principal la efectul de excludere de pe piață a concurenţilor actuali sau potenţiali. Astfel, scăderile selective de preţ, mai ales faţă de consumatorii marginali (adică faţă de consumatorii care beneficiază de o mobilitate mai mare în privința reorientării către noi furnizori), pot avea un efect de descurajare a intrărilor pe piaţă. De asemenea, practica poate reduce costurile implicate de o strategie de ruinare a concurentului și poate duce la exploatarea consumatorilor captivi ai întreprinderii dominante[113]. Cauze precum Irish Sugar[114] sau Compagnie Maritimes Belge Transport[115] reflectă jurisprudența instanţelor UE în privința evaluării legalității unei politici de aplicare a prețurilor selective[116].
Discriminarea prin intermediul prețului poate avea, uneori, efecte pozitive[117] asupra creşterii bunăstării consumatorilor, cum ar fi spre exemplu situaţia în care aceasta ar duce la creşterea producţiei, prin facilitarea deservirii unui număr mare de clienţi, cu ajutorul ofertelor adiţionale de preţuri mai scăzute. Totodată, discriminările de preţ pot să asigure o reîntoarcere mai bună a investiţiilor, care la rândul său poate încuraja investiţiile suplimentare în activitățile de cercetare sau după caz, în procesul de producție, acestea putând aduce beneficii chiar şi pentru consumatori. Nu trebuie neglijat nici faptul că, în unele situații, practica discriminării prin intermediul prețului poate duce la o împărţire mai echitabilă a resurselor. Astfel, diferenţele de preţ pot reflecta, uneori, elasticităţi diferite ale cererii, ținând cont de realitatea că unii clienți sau consumatori sunt dispuşi să plătească mai mult pentru acelaşi produs, iar stabilirea unui preţ uniform ar fi în dezavantajul clienților sau consumatorilor mai săraci[118].
4. Rabaturile
Incidenţa sistemelor de rabaturi a crescut foarte mult în ultimele două decenii, reducerile de preţ acordate în anumite condiţii ajungând să reprezinte una dintre principalele instrumente moderne de marketing[119].
Din perspectiva dreptului european al concurenţei prezintă importanţă sistemele de rabaturi aplicate de întreprinderile dominante care prezintă un potenţial efect de excludere a concurenţei de pe piaţă, doar acestea fiind considerate contrare prevederilor articolului 102 TFUE. Pentru acest motiv, Curtea s‑a pronunțat în sensul că un rabat legat de realizarea unui obiectiv de cumpărare încalcă prevederile dreptului european al concurenţei[120].
Un furnizor – producător sau distribuitor – poate utiliza diverse modalităţi prin care să determine un cumpărător să achiziţioneze totalitatea necesităților sale sau o parte semnificativă a acestora de la el. În acest scop, poate să îmbunătăţească produsele oferite în termenii calităţii sau ai preţului, conduită care reflectă manifestarea unei concurenţe pe merite și care nu poate fi sancţionată. De asemenea, aceasta poate recurge la folosirea unor acorduri de exclusivitate ori a unor scheme de rabaturi atractive.
În practică, utilizarea unor astfel de tehnici poate avea la bază atât motive care ţin de creşterea eficienţei, cât şi considerente care au ca scop excluderea concurenţilor întreprinderii dominante de pe piață. Efectele negative şi cele pozitive ale conduitei furnizorului depind de forma îmbrăcată de către practica în cauză, de întinderea în timp a acesteia, precum şi de circumstanţele existente pe piaţa unde este aplicată. Alături de efectul de excludere a concurenţilor de pe piaţă şi de întărirea poziţiei dominante, rabaturile pot cauza discriminări între diferitele categorii de consumatori, spre exemplu prin exploatarea acelor categorii de consumatori care prezintă o elasticitate redusă a cererii sau intră în categoria consumatorilor captivi.[121]
[103] Idem, pp. 1078-1080.
[104] Eficiența de alocare în economie reprezintă o expresie a raționalității economice și exprimă comportamentul întreprinderilor care depun eforturi în vederea satisfacerii necesităților și așteptărilor clienților și consumatorilor în cât mai mare măsură, dar cu utilizarea resurselor mai puține. Cu alte cuvinte, eficiența de alocare se referă la utilizarea cât mai adecvată din punct de vedere economic a mijloacelor de producțieexistente. A se vedea pentru mai multe detalii în acest sens J. Drexl, Research Handbook on Intellectual Property and Competition Law, Ed. Edward Elgar Publishing Limited,Cheltenham, p. 39.
[105] P. Craig. G. de Burca, op. cit., p. 1080.
[106] A se vedea W. Bishop, Price Discrimination under article 86: Political Economy in the European Court, Modern Law Review nr. 44 din 1981, pp. 288 și 289.
[107] Jurisprudența United Brands impune ca monopolistul să percepă același preț pentru un produs, indiferent de caracteristicile cererii prezente în anumite regiuni geografice. În consecință, consumatorii germani de banane le vor primi la un preț mai scăzut decât înainte. Ca urmare a acestui fapt, este posibil ca acei consumatori germani care nu cumpărau anterior banane să le cumpere acum. Pe de altă parte, consumatorii englezi care cumpărau înainte, acum pot renunța să mai cumpere de pe piața relevantă, deoarece prețul este prea ridicat, în timp ce restul consumatorilor englezi vor plăti un preț mai ridicat. Astfel, deși efectele comportamentului menționat asupra eficienței economice sunt ambigue, efectele comportamentului privind distribuția sunt destul de clare: veniturile sunt redistribuite în afara Angliei spre Germania.
[108] A se vedea W. Bishop, loc.cit., pp. 288 și 289.
[109] Ibidem.
[110] A se vedea P. Craig, G. de Burca, op. cit., pp. 1079 și 1080.
[111] A se vedea St. Weatherill, P. Beaumont, op. cit., p. 747.
[112] CJCE, 14 februarie 1978, Cauza 27/76 United Brands Company și United Brands Continental c. Comisia, Culegere 1978, p. 207, pct. 157, 160, 232, în S. Deleanu et. al., op. cit., p. 118 apud L. Lazăr, op. cit., pp. 203 și 204.
[113] L. Lazăr, op. cit., p. 204.
[114] TPICE, 7 octombrie 1999, Cauza T-228/97 Irish Sugar c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1999, p. II-2969.
[115] CJCE, 16 martie 2000, Cauzele reunite C-395/96 P Compagnie Maritime Belge Transports SA, C-395/96 P Compagnie Maritime Belge SA şi Cauza C-396/96 P Dafra-Lines A/S c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 2000, p. I-1365.
[116] A se vedea P. Craig, G. de Burca, op. cit., p. 1084.
[117] A se vedea P. Rey (coord.), Report by the EAGCP (Economic Advisory Group for Competition Policy) “An Economic Approach to Article 82”, iulie 2005, pp. 30-32, disponibil Online pe http://ec.europa.eu/dgs/competition /economist/eagcp_july_21_05.pdf; V. Korah, op. cit., p. 100.
[118] L. Lazăr, op. cit., p. 204.
[119] Pentru mai multe detalii legat de rabaturi a se vedea M.A. Edwards, The Law, Marketing and Behavioral Economics of Consumer Rebates, Stanford Journal of Law, Business & Finance, Nr. 12/2007, p. 362; R. O’Donoghue, J. Padilla, The Law and Economics of Article 102 TFEU, Ed. Hart Publishing, Oxford, 2013, Chapter 9.
[120] TPICE, 30 septembrie 2003, Cauza T‑203/01 Manufacture française des pneumatiques Michelin c. Comisia, Culegere 2003, p. II‑4071, pct. 57.
[121] A se vedea L. Lazăr, op. cit., p. 209.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.