Abuzul de poziție dominantă în dreptul european al concurenței (II)
Ioan Lazăr - decembrie 1, 2015În practică, abuzurile de comportament au suscitat un interes redus în activitatea Comisiei, în principal datorită faptului că identificarea parametrilor care ar permite o intervenţie este dificilă. Astfel spre exemplu, pe orice piaţă unde o întreprindere deține o poziție dominantă preţurile sunt, de regulă, mai ridicate, fapt care nu permite o evaluare facilă a caracterului „excesiv” al acestora[56].
Abuzurile de structură sau practicile de excludere reprezintă o categorie a comportamentelor anticoncurențiale concepute pentru a produce un impact negativ asupra rivalilor[57]. Conform unei opinii exprimate în literatura de specialitate, sunt două argumente care justifică extinderea aplicabilității prevederilor art. 102 TFUE la practicile de excludere ale întreprinderilor dominante[58]. Pe de o parte, aceste practici de afaceri au ca scop protejarea poziției dominante a întreprinderilor și facilitarea exploatării subsecvente a acestei poziții[59]. Spre exemplu, societatea United Brands care deținea o poziție dominantă pe piața bananelor a depus eforturi în vederea excluderii producătorilor de banane concurenți de pe piața europeană, ca modalitate de menținere a puterilor sale asupra clienților.
Pe de altă parte, prin eliminarea sau reducerea concurenței pe piața relevantă, întreprinderea dominantă neagă oportunitatea altor actori economici de a participa pe piață. Spre deosebire de abuzurile de comportament, cele de structură se pot proba relativ ușor, nefiind nevoie în toate situațiile de dovedirea afectării actuale sau potențiale a consumatorilor.[60] Astfel, spre exemplu, în cauza British Airways, Comisia Europeană a reținut existența unui comportament abuziv care poate da naștere la efecte de excludere a concurenților pe piață datorită oferirii de către compania aeriana British Airways a unor comisioane suplimentare pentru vânzarea biletelor acesteia[61].
Abuzurile de structură urmăresc menţinerea sau consolidarea puterii de piaţă a întreprinderilor, prin excluderea concurenţilor[62] sau prin temperarea comportamentului concurenţial al întreprinderilor existente pe piaţă. Acestea[63] pot descuraja intrările pe piață, extinderea concurenței, respectiv să încurajeze ieșirea concurenţilor de pe piaţă.
Comportamentele incluse în această categorie pot aduce beneficii consumatorilor pe termen scurt[64], însă îi pot afecta pe termen lung prin modificarea structurii concurenţiale a pieţei. Reducerea sau înlăturarea presiunii concurenţiale ca urmare a eliminării întreprinderilor concurente permit întreprinderii dominante să exploateze consumatorii în scopul maximizării profitului[65].
Obiectivul principal al reglementărilor în materie de concurenţă îl reprezintă protejarea concurenţei pe piaţa internă, ca mijloc de asigurare a bunăstării consumatorilor şi a alocării eficiente a resurselor. Este necesar, ca atât concurenţilor actuali, cât şi celor potenţiali să li se asigure posibilitatea intrării libere pe piaţă, respectiv şansa de a concura în baza meritelor[66].
Sancționarea abuzurilor de structură[67] este posibilă dacă se demonstrează că strategia de afaceri a întreprinderii dominante tinde să restricţioneze concurenţa sau este capabil să aibă un asemenea efect. Nu prezintă relevanţă existenţa unor beneficii pe termen scurt pentru consumatori[68], ținând cont de faptul că afectarea gradului de concurenţă poate duce pe termen lung la creşterea preţurilor.[69]
Scopul măsurilor luate de Comisie în legătură cu practicile de excludere este de a asigura faptul că întreprinderile dominante nu împiedică concurența efectivă prin excluderea concurenților într-un mod anticoncurențial, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra bunăstării consumatorilor, fie printr-un nivel mai ridicat al prețurilor decât cel care ar fi prevalat pe piață altminteri, prin calitatea redusă a produselor oferite pe piață sau după caz, prin limitarea posibilităților de alegere pentru consumatori.[70]
Comisia foloseşte sintagma „blocare cu caracter anticoncurențial” (i.e. comportament care poate duce la o excludere cu caracter anticoncurențial a întreprinderii concurente) pentru descrierea situațiilor în care accesul eficace al unor concurenți actuali sau potențiali la sursele de aprovizionare sau pe piețe este împiedicat sau eliminat, ca rezultat al practicilor întreprinderii dominante, prin care este probabil ca întreprinderea dominantă să fie capabilă să mărească prețurile[71] în mod profitabil, în detrimentul consumatorilor. Identificarea modului posibil de prejudiciere a consumatorilor[72] se poate baza pe probe calitative și, acolo unde este posibil și oportun, pe probe cantitative.
Probabilitatea afectării structurii concurenţiale a pieței printr-o conduită anticoncurenţială este cu atât mai mare, cu cât poziţia pe piaţă a întreprinderii dominante este mai puternică[73]. Comportamentul anticoncurenţial care generează efecte de excludere, nu are la bază o competiţie bazată pe merite, nu are ca rezultat câştiguri în eficienţă şi ridică obstacole în calea concurenţei reziduale existente pe piaţa în cauză. Existenţa unui abuz de poziţie dominantă în astfel de situaţii poate fi prezumată[74].
În funcție de trăsăturile practicii de afaceri, abuzurile de structură pot fi clasificate[75] în:
- practici de excludere bazate pe preţ (spre exemplu, practicarea unor preţuri de ruinare, vânzarea legată, rabaturile de loialitate);
- practici de excludere care nu sunt bazate pe preţ (cum ar fi spre exemplu, condiţionarea vânzării unui bun de achiziţionarea altuia, refuzul de a aproviziona, impunerea mărcii unice).
Practicile de afaceri care nu sunt bazate pe preț se pot clasifica, în funcție de poziţia concurenţilor care pot fi excluşi de pe piaţă în urma practicilor în cauză, în:
- excluderi orizontale – comportamente prin care se urmărește înlăturarea sau disciplinarea unui concurent al întreprinderii dominante aflat la acelaşi nivel în lanţul de furnizare, prin excluderea accesului acestuia la clienţi (ex: tehnica prestaţiilor cuplate, impunerea mărcii unice, rabaturile de loialitate, practicarea unor preţuri de ruinare);
- excluderi verticale – comportamentele care au ca scop excluderea sau disciplinarea unei întreprinderi active pe piaţa situată în aval (spre exemplu, excluderea unui concurent activ pe piaţa produselor finite de către un producător al materiilor prime necesare pentru fabricarea produsului finit). Intră în această categorie, în principal, refuzul de a aproviziona şi prestaţiile cuplate, în unele situaţii[76].
Încadrarea practicilor abuzive într-o categorie de abuz nu este întotdeauna facilă. Astfel, o practică considerată în general abuz de comportament poate să genereze şi efecte de excludere[77]. Mai mult, în cazul clasificării care are în vedere excluderile verticale şi orizontale, distincţia nu funcţionează în toate situaţiile practice. De exemplu, în cazul acordării unui rabat pentru client, condiţionat de încheierea unui contract potrivit căruia clientul va achiziţiona toate necesităţile sale de la furnizorul dominant, efectele sunt atât verticale (i.e. reducerea libertăţii de alegere a clientului), cât şi orizontale (i.e. reducerea posibilităţilor concurenţilor întreprinderii dominante de a fi furnizorii clientului respectiv)[78]. Cu toate acestea, clasificarea practicilor abuzive nu este esenţială pentru aplicarea normelor incluse în tratat, din moment ce prevederile acestuia privesc orice abuz de poziţie dominantă[79].
[56] Idem, pp. 192 și 193.
[57] D. Chalmers, G. Davies, G. Monti, op. cit., p. 1002.
[58] Pentru opinii contrare legat de aplicarea art. 102 TFUE abzuruilor de poziție dominantă a se vedea R. Joliet, Monopolization and Abuse of Dominant Position, Editura Universității din Liège, Liège, 1970.
[59] T. G. Kattenmaker and S. C. Salop, ‘Anticompetitive Exclusion: Raising Rivals’ Costs to Achieve Power over Price ’, Yale Law Journal Vol. 96 nr. 2 din decembrie 1986, pp. 209-293.
[60] D. Chalmers, G. Davies, G. Monti, op. cit., p. 1002.
[61] A se vedea în acest sens L. Gyselen , ‘Rebates: Competition on the Merits or Exclusionary Practice? ’ apud. C.-D. Ehlermann and I. Atanasiu (coord.), European Competition Law Annual: What is an Abuse of a Dominant Position?, Ed. Hart Publishing, Oxford, 2006.
[62] Prin eliminarea de pe piaţă sau după caz, împiedicarea intrării pe piaţă a întreprinderilor concurente.
[63] Termenul „excludere” ar trebui înţeles şi în sensul de „marginalizare”. Excluderea nu ar trebui înțeleasă în sensul literal de eliminare completă a concurenței, ci are în vedere și situații în care o întreprindere dominantă afectează capacitatea unui rival de a concura într-un mod eficace.
[64] Spre exemplu, consumatorii pot beneficia de preţuri mai scăzute.
[65] A se vedea L. Lazăr, op. cit., p. 193.
[66] European Commission, DG Competition, DG Competition discussion paper on the application of Article 82 of the Treaty to exclusionary abuses – public consultation, Bruxelles, 2005, pct. 54-56.
[67] A se vedea spre exemplu, TPICE, 17 decembrie 2003, Cauza T-219/99, British Airways c. Comisia Comunităților Europene,Culegere 2003, p. II-5917 în care instanţa a stabilit cǎ nu este necesar sǎ dovedească cǎ eforturile întreprinderii dominante au fost însoţite de succes în ceea ce priveşte excluderea concurenţilor.
[68] Tot în Cauza British Airways, consumatorii au beneficiat de preţuri mai scǎzute existente pe piaţǎ, cel puţin pe termen scurt.
[69] L. Lazăr, op. cit., p.193.
[70] A se vedea pct. 19 din Comunicarea Comisiei – Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante.
[71] Expresia „a mări prețurile” implică puterea de menține prețurile peste nivelul concurențial și este utilizată ca o parafrază pentru diferitele moduri în care parametrii concurenței – precum prețurile, producția, inovarea, varietatea sau calitatea bunurilor sau serviciilor – pot fi influențate în avantajul întreprinderii dominante și în detrimentul consumatorilor. A se vedea în acest sens pct. 11 din Comunicarea Comisiei – Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante.
[72] Conceptul de „consumatori” are în vedere toți utilizatorii direcți sau indirecți ai produselor afectate de practicile respective, inclusiv producătorii intermediari care utilizează produsele ca factori de producție, precum și distribuitorii și consumatorii finali, atât ai produsului imediat, cât și ai produselor furnizate de producătorii intermediari. În cazul în care utilizatorii intermediari sunt concurenți efectivi sau potențiali ai întreprinderii dominante, evaluarea se concentrează asupra efectelor acestor practici asupra utilizatorilor aflați în aval.
[73] L. Lazăr, op. cit., p.193.
[74] În Decizia Comisiei din 15 iunie 2005, Cauza AstraZeneca (IP/05/737) constatarea abuzului a avut loc în industria farmaceutică, unde AstraZeneca AB şi AstraZeneca plc au împiedicat întreprinderile concurente sǎ fabrice un medicament folosit în tratarea ulcerului (cu o acţiune terapeuticǎ similarǎ produsului lor), obţinând în mod abuziv anumite certificate care asigurau protecţia produsului propriu (Report on Competition Policy 2005, pp. 37-39). A se vedea L. Lazăr, op. cit., p.193.
[75] A se vedea: European Commission, DG Competition, DG Competition discussion paper on the application of Article 82 of the Treaty to exclusionary abuses – public consultation, Bruxelles, 2005, §61-73; L. Lazăr, op. cit., p. 193.
[76] L. Lazăr, op. cit., p. 193.
[77] De exemplu, în cazul practicǎrii unor preţuri discriminatorii, dacǎ întreprinderea este capabilǎ sǎ practice un preţ mai ridicat faţǎ de consumatorii captivi (i.e. cei care nu se pot reorienta față de alți furnizori) şi unul mai scǎzut faţǎ de consumatorii marginali (i.e. cei predispuşi să se reorienteze către un alt furnizor de bunuri sau servicii), existenţa unui efect de excludere nu este exclusǎ. Consumatorii care altfel s-ar fi reorientat cǎtre alţi furnizori este posibil sǎ rǎmânǎ fideli întreprinderii care se angajeazǎ într-o asemenea practicǎ. A se vedea, în acest sens, F.O.W. Vogelar, op. cit., p. 84.
[78] Idem, p. 84.
[79] A se vedea St. Weatherill, P. Beaumont, EC Law – The essential guide to the legal workings of the European Community, Ed. Penguin Books, Middlesex, 1995, p. 743; L. Lazăr, op. cit., p. 193.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.