Abuzul de poziție dominantă în dreptul european al concurenței (II)
Ioan Lazăr - decembrie 1, 20154. Formele de manifestare ale abuzului de poziție dominantă[80]
Strategiile de afaceri care pot constitui abuz de poziție dominantă, prin faptul că duc la afectarea concurenței de pe piață, pot îmbrăca diverse forme. Stabilirea unei liste exhaustive a comportamentelor unilaterale de afaceri care au un caracter abuziv este imposibilă în practică.
Totuși, având în vedere lista exemplificativă a strategiilor abuzive de afaceri menționată la art. 102 TFUE, jurisprudența instanțelor europene, precum și practica decizională a Comisiei putem identifica abuzurile cel mai frecvent întâlnite în practică.
1. Prețuri excesive
Prețurile excesive sunt considerate o formă de manifestare a abuzului de comportament[81]. În ceea ce privește înțelesul sintagmei ”preț excesiv”, Curtea a arătat în jurisprudența United Brands[82] că un preţ este excesiv atunci când nu există o legătură rezonabilă cu valoarea economică a produsului avut în vedere[83].
Totuși, trebuie să reținem faptul că existenţa unor preţuri mai ridicate este o caracteristică a pieţelor dominate, context care face necesară o reglementare doar în cazul preţurilor extrem de mari[84]. Caracterul excesiv al preţului se determină, de regulă, în corelaţie cu mărimea costurilor de producţie. Uneori comparaţia poate să nu fie eficientă, din moment ce în cazul întreprinderilor dominante costurile de producţie pot fi mai ridicate, datorită lipsei presiunii concurenţiale care să determine întreprinderea să recurgă la reducerea acestora.
În aceste condiţii, ar fi mai indicat să se compare costurile unei întreprinderi eficiente cu preţul practicat de întreprinderea dominantă. Obţinerea datelor de comparaţie este însă anevoioasă[85]. O altă soluţie propusă, în literatura de specialitate, a fost aceea a comparării preţurilor existente în diferite state membre pentru acelaşi produs[86]. În situaţia în care condiţiile de comercializare ale bunurilor sunt similare în statele comparate, metoda poate să fie furnizorul unui indicator al existenţei abuzului de poziţie dominantă. În general, întreprinderilor dominante le este permis să vândă la un preţ relativ mai ridicat (incluzând costul de producţie şi un profit rezonabil).
Practica aplicării unor prețuri excesive poate avea efecte anticoncurenţiale, în primul rând din cauza exploatării consumatorilor care duce la scăderea puterii de cumpărare a acestora și poate avea un efect indirect asupra consumului în general[87].
Preţurile ridicate pot avea şi un efect pro-concurenţial, prin faptul că pot favoriza intrarea întreprinderilor pe piaţă, dacă barierele la intrare nu sunt foarte ridicate[88]. De asemenea, întreprinderile pot să demonstreze că există motive obiective pentru care preţurile sunt diferite,de exemplu, în situaţia în care există diferenţe obiective în ceea ce priveşte condiţiile de comercializare ale produselor în cauză, cum sunt costurile de transport sau taxele percepute într-un anumit stat membru[89].
2. Dumping-ul sau prețurile de ruinare
Literatura de specialitate vorbește despre o teorie tradițională a prețurilor de ruinare. Conform acesteia în cazul dumping-ului avem de a face cu o întreprindere ”prădătoare” (i.e. întreprinderea dominantă sau care deține o poziție de monopol care urmărește excluderea concurenților de pe piață). Aceasta își stabilește prețurile la un nivel suficient de jos, pentru o perioadă de timp suficientă pentru a-i determina pe concurenți să părăsească piața sau, după caz, să nu intre pe piață. Dacă se prezumă faptul că atât ”prădătorul”, cât și ”victima” sa sunt firme care sunt la fel de eficiente din punct de vedere economic, strategia prădării presupune suportarea unor pierderi de către ambele societăți. Dumping-ul presupune însă existența speranței pentru întreprinderea dominantă că pierderile din prezent, asemeni oricărei investiții, vor fi acoperite cu ajutorul câștigurilor viitoare, prin exploatarea poziției de piață dobândite sau după caz, întărite cu ajutorul practicii[90].
Dezbaterea existentă pe tema necesității sancționării comportamentelor abuzive ale întreprinderilor dominante și încurajarea strategiilor de afaceri benefice pentru concurență și consumatori este deosebit de actuală în cazul prețurilor de ruinare. Astfel, strategia aplicării unor prețuri reduse poate constitui o practică eficientă de intrare pe o piață nouă[91], prin atragerea clientelei, la fel, cum poate constitui manifestarea unui comportament de afaceri cu caracter abuziv[92], dacă se poate dovedi faptul că întreprinderea care suportă pierderile va avea posibilitatea recuperării lor viitoare[93]. Totodată, trebuie să avem în vedere faptul că aplicarea unor prețuri reduse, chiar și de către întreprinderi dominante, poate face parte dintr-o strategie de apărare a întreprinderii față de concurență, poate constitui un indicator al eficienței economice a întreprinderii dominante sau dimpotrivă poate reflecta dorința întreprinderii de a răspunde intereselor consumatorilor.[94] Măsura în care întreprinderile dominante își pot justifica strategia de a aplica prețuri reduse pe piață sunt însă foarte limitate[95].
Potrivit ultimelor evoluții din literatura de specialitate dumping-ul nu implică întotdeauna apelarea întreprinderii dominante la practicarea unor prețuri extrem de reduse, ci poate consta în identificarea unor modalități de creștere a costurilor întreprinderilor concurente, de exemplu prin invocarea normelor legale existente[96]. Ținând cont de această realitate, formularea reglementărilor legale în materie trebuie să se facă cu deosebită atenție, astfel încât reglementările să nu constituie piedici în calea concurenței în prețuri dintre întreprinderi.[97]
3. Discriminarea prin intermediul prețurilor
Această formă de manifestare a abuzului de poziție dominantă a fost definită în literatura autohtonă de specialitate ca fiind comportamentul întreprinderii dominante de a pretinde preţuri diferite de la consumatori diferiţi pentru aceeaşi prestaţie, în vederea maximizării profitului[98].
Conform paragrafului 2 al articolul 102, lit. c) este interzisă aplicarea unor condiții inegale la prestații echivalente. Discriminarea în privința prețurilor poate exista în cazul în care mărfurile sunt vândute sau cumpărate la prețuri care nu au legătură cu diferențele existente la nivelul costurilor de producție. Comportamentul acoperă situațiile în care același produs este vândut la prețuri diferite, fără existența unei legături cu costul de producție, precum și situații în care bunurile sunt vândute la același preț, deși între ele există diferențe reale de cost[99].
Discriminarea în privința prețurilor se poate manifesta în diferite moduri[100]. Putem vorbi de o discriminare pe criterii geografice în situația în care întreprinderea stabilește niveluri diferite de preț pentru piețele locale distincte și apoi caută să le izoleze una de cealaltă pentru a evita revânzările între ele.
Totodată, comportamentul poate lua forma reducerilor sau rabaturilor care nu au legătură cu diferențele de cost, ci au ca obiectiv legarea clienților de producător, făcând astfel mai dificilă pătrunderea altor concurenți pe piață. Discriminarea poate, de asemenea, să apară ca preț de eliminare a concurenței sau preț de ruinare (predatory pricing), context în care societatea dominantă urmărește să își protejeze poziția de piață, prin scăderea prețurilor sub un anumit nivel pentru a descuraja un eventual nou venit pe piață, ca ulterior să le crească din nou, odată cu înlăturarea noului concurent[101].
Discriminarea prin intermediul prețurilor dă naștere la două tipuri de prejudicii, denumite în funcție de partea prejudiciată, prejudiciu primar sau secundar. Prejudiciul primar se referă la pierderea suportată de un concurent aflat la același nivel al pieței precum societatea dominantă, după cum ilustrează reducerile de fidelitate care fac și mai dificilă pătrunderea pe piață a unui concurent. Prejudiciul secundar privește în schimb pierderea suferită de cumpărătorul produsului. Aceasta este ilustrată de stabilirea uniformă a prețurilor, mărfurile fiind vândute la același preț, indiferent de faptul dacă un client este mai aproape de fabrică decât altul și, implicit, indiferent de costurile de transport[102].
[80] Pentru un studiu al formelor abuzului de poziție dominantă în literatura de specialitate autohtonă a se vedea: G. Coman, op. cit., pp. 255-262, T. Moșteanu, op. cit., p. 193 și urm.; L. Lazăr, op. cit., pp. 202-228.
[81] D. Chalmers, G. Davies, G. Monti, op. cit., p. 1002. Pentru un studiu mai amplu a se vedea și: G. Monti, op. cit., pp. 218-220.
[82] CJCE, 14 februarie 1978, Cauza 27/76 United Brands Company și United Brands Continentaal c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1978, p. 207; D. Lewis, Exploitative Abuses – A Note on the Harmony Gold v. Mittal Steel. Excesive Pricing Case, material publicat în Annual Proceedings of the Fordham Competition Law Institute, International Antitrust Law & Policy, Ed. Juris Publising, Fordham, 2008, p. 581.
[83] Curtea constatată cǎ preţul bananelor cu marcǎ era cu 30% – 40% mai mare faţǎ de preţul bananelor fǎrǎ marcǎ, iar cel al bananelor marca „Chiquita” era cu 7% – 10% mai mare faţǎ de cel al bananelor cu marcǎ în general. Din diferenţa de preţ de 30% – 40% numai jumǎtate era justificatǎ de diferenţa calitativǎ existentǎ între bananele cu marcǎ şi cele fǎrǎ marcǎ. A se vedea V. Korah, op. cit., p. 95.
[84] A se vedea D. Chalmers, G. Davies, G. Monti, op. cit., p. 1002.
[85] Ibidem.
[86] A se vedea L. Lazăr, op. cit., pp. 202 și 203.
[87] Idem, p. 203.
[88] A se vedea V. Korah, op. cit., p. 96.
[89] L. Lazăr, op. cit., p. 203.
[90] A se vedea pentru mai multe detalii în acest sens studiul OCDE, Predatory Pricing, 1989, p. 7, disponibil Online pe http://www.oecd.org/competition/abuse/2375661.pdf.
[91] The point was recognised in theory in TPICE, 6 octombrie 1994, Cauza T-83/91 Tetra Pak International SA c. Comisia Comunităților Europene (Tetra Pak II), Culegere 1994, p. II-755, pct. 147.
[92] D. Chalmers, G. Davies, G. Monti, op. cit., p. 1005.
[93] Idem, p. 1006.
[94] TPICE, 7 octombrie 1999, Cauza T 228/97, Irish Sugar c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1999, p. II-2969, pct. 189.
[95] P. Andrews, ‘Is Meeting Competition a Defence to Predatory Pricing?’, European Competition Law Review vol. 19 din 1998 D. Ridyard, ‘Domco’s Dilemma: When is Price Competition Anti-Competitive?’ European Competition Law Review vol. 20 din 1999, p. 345 .
[96] OCDE, Predatory Pricing….loc. cit., 1989, p. 5.
[97] Ibidem.
[98] L. Lazăr, op. cit., p. 203.
[99] P. Craig. G. de Burca, op. cit., p. 1078.
[100] G. Monti, op. cit., p. 202.
[101] P. Craig. G. de Burca, op. cit., p. 1078.
[102] Ibidem.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.