Abuzul de poziție dominantă în dreptul european al concurenței (II)
Ioan Lazăr - decembrie 1, 2015În această privință, Comisia recurge la evaluarea măsurii în care concurenții ar putea să reproducă[197] în mod eficace factorii de producție produși de întreprinderea dominantă într-un orizont de timp previzibil[198]. Procedura se aplică atât cazurilor de întrerupere a aprovizionărilor anterioare, cât și refuzurilor de a furniza un bun sau un serviciu pe care întreprinderea dominantă nu l-a furnizat anterior (i.e. așa numitul refuz de a aproviziona de novo).
Trebuie menționat faptul că, terminarea unui acord existent de aprovizionare este mai probabil să fie considerată abuzivă decât un refuz de a aproviziona de novo. De exemplu, dacă întreprinderea dominantă a aprovizionat anterior întreprinderea solicitantă, iar aceasta din urmă a realizat investiții în funcție de această relație comercială pentru a utiliza factorii de producție care au fost ulterior refuzați, este mai probabil ca factorii de producție respectivi să fie considerați de Comisie ca fiind indispensabili. În mod similar, faptul că proprietarul factorilor de producție esențiali a considerat, în trecut, că este în interesul său să furnizeze unui client, arată că furnizarea factorilor de producție nu implică niciun risc ca proprietarul să primească o compensație necorespunzătoare pentru investiția inițială. Prin urmare, ar fi de datoria companiei dominante să demonstreze de ce condițiile au evoluat în asemenea măsură încât continuarea relației existente de aprovizionare ar pune în pericol compensația sa corespunzătoare.
- probabilitatea ca refuzul să ducă la eliminarea concurenței efective pe piața situată în aval[199]
Probabilitatea eliminării concurenței efective este, în general, cu atât mai mare cu cât este mai ridicată cota de piață a întreprinderii dominante pe piața situată în aval. Cu cât est mai redusă presiunea suportată de întreprinderea dominantă privind capacitatea de producție față de concurenții situați pe piața din aval, cu atât este mai mare gradul de substituibilitate existent între produsele întreprinderii dominante și cele ale concurenților săi de pe piața situată în aval. Cu cât este mai mare numărul concurenților afectați pe piața din aval, cu atât este mai mare probabilitatea ca cererea care ar fi putut fi satisfăcută de concurenții excluși să fie deturnată de la aceștia în avantajul întreprinderii dominante.
- probabilitatea ca refuzul să aducă prejudicii consumatorilor[200]
În examinarea impactului probabil al unui refuz de a aproviziona asupra bunăstării consumatorilor, Comisia va examina dacă, pentru consumatori, consecințele negative probabile ale refuzului de a aproviziona pe piața relevantă compensează, în timp, consecințele negative ale impunerii unei obligații de a aproviziona. Dacă răspunsul este pozitiv, în mod normal, Comisia va instrumenta cauza.
În opinia Comisiei prejudicierea consumatorilor poate apărea, de exemplu, atunci când concurenții pe care întreprinderea dominantă îi exclude sunt, ca urmare a refuzului, împiedicați să aducă pe piață bunuri sau servicii inovatoare și/sau atunci când este probabil să fie frânată continuarea unei activități de inovare[201]. Aceasta poate fi situația dacă întreprinderea care solicită aprovizionarea nu intenționează să se limiteze în principal la reproducerea bunurilor sau serviciilor deja oferite de întreprinderea dominantă pe piața situată în aval, ci intenționează să producă bunuri sau servicii noi sau îmbunătățite pentru care există o potențială cerere din partea consumatorilor sau care este probabil să contribuie la dezvoltarea tehnică[202].
De asemenea, se consideră că un refuz de a aproviziona poate aduce prejudicii consumatorilor atunci când prețul de pe piața din amonte este reglementat, prețul pe piața din aval nu este reglementat și întreprinderea dominantă, prin excluderea concurenților de pe piața din aval ca urmare a unui refuz de a aproviziona, poate obține un profit mai mare pe piața nereglementată din aval decât dacă nu ar fi acționat în acest fel.
Impunerea unei obligații de a furniza nu este, în cazuri specifice, de natură să producă efecte negative asupra motivației proprietarului factorilor de producție și/sau ai altor agenți economici de a investi și de a inova pe piața din amonte, fie ex ante, fie ex post. Asta este cazul în special atunci când o reglementare compatibilă cu dreptul comunitar impune deja întreprinderii dominante o obligație de a aproviziona și este clar, din considerațiile care stau la baza unei asemenea reglementări, că punerea în balanță a diverselor motivații a fost deja realizată de către autoritatea publică atunci când a impus o asemenea obligație de aprovizionare. Acesta ar putea fi și cazul în care poziția întreprinderii dominante pe piața din amonte s-a dezvoltat sub protecția unor drepturi speciale sau exclusive sau a fost finanțată din resurse de stat. În asemenea cazuri specifice, nu există niciun motiv pentru Comisie să se abată de la standardele sale generale în ceea ce privește demonstrarea existenței unei afectări probabile a concurenței, fără analizarea îndeplinirii condițiilor cumulative mai sus menționate[203].
Ca principiu, orice întreprindere, dominantă sau nu, trebuie să aibă dreptul să își aleagă partenerii comerciali și să dispună liber de bunurile sale. O intervenție în temeiul dreptului concurenței necesită o analiză atentă în cazul în care aplicarea articolului 102 TFUE ar duce la impunerea unei obligații de aprovizionare în sarcina întreprinderii dominante[204]. Existența unei asemenea obligații poate reduce motivația întreprinderilor de a investi și de a inova și poate, astfel, aduce prejudicii consumatorilor. Faptul de a ști că pot avea o obligație de a aproviziona împotriva propriei voințe poate determina întreprinderile dominante să nu investească, sau să investească mai puțin în activitatea respectivă.
De asemenea, concurenții pot fi tentați să profite gratuit de investițiile efectuate de întreprinderea dominantă, în loc să investească ei înșiși. Toate aceste consecințe nu ar fi, pe termen lung, în interesul consumatorilor[205].
Refuzul de a aproviziona ca formă de manifestare a abuzului de poziție dominată se regăsește într-o speță istorică, în cauza Microsoft.
Prin Decizia Comisiei Comunităților Europene din data de 24 martie 2004[206] societatea Microsoft Inc.[207] a fost amendată cu suma de 497,2 mil. euro[208] pentru că a abuzat, între anii 1998 și 2004, de poziția sa dominantă pe piața sistemelor de operare pentru calculatoarele personale[209].
La momentul apariției strategiei abuzive de afaceri, sistemul de operare Windows al societății Microsoft deținea o cotă de 95% din piață. Comisia, a analizat două comportamente de piaţă considerate ca având caracter abuziv:[210]
- a) refuzul de a furniza informaţii esenţiale de interoperabilitate necesare pentru compatibilizarea sistemului de operare Solaris pentru servere de grup, realizat de către societatea americană Sun Microsystems, cu sistemul de operare pentru calculatoare personale Windows, produs al societății Microsoft Inc.; şi
- b) practica constând în vânzarea legată a aplicaţiei informatice pentru redarea fişierelor media, Windows Media Player cu sistemului de operare pentru calculatoare personale MS Windows.
Strategie de piață a societății Microsoft a determinat echiparea tuturor calculatoarelor personale care aveau instalate sisteme de operare Windows cu programul Windows Media Player, fapt care a afectat concurența prin concentrarea artificială a furnizorilor de conținut și a dezvoltatorilor de aplicații către platforma Windows pentru media.
Prin remediile impuse prin decizia sa, Comisia Europeană a urmărit înlăturarea efectelor distorsiunilor concurențiale produse prin practicile de afaceri ale societății Microsoft. Astfel, a fost impus cu titlu de remediu societății: (i) să releve informațiile de interoperabilitate solicitate de către producătorii concurenți contra unei redevențe; (ii) să permită instituirea unei comisii independente de monitorizare a activității societății (măsură care însă nu a fost confirmată de către instanțele europene în fața cărora a fost contestată decizia Comisiei); (iii) să lanseze pe piață o variantă a sistemului de operare Windows fără Windows Media Player; (iv) să plătească o amendă în valoare de 497 de milioane de euro.
Ulterior, amenda de 497,2 de milioane de euro a crescut – în urma aplicării amenzilor cominatorii – la 899 milioane de euro, din cauza nerespectării deciziei inițiale a Comisiei. Decizia privind impunerea amenzii a fost atacată de către Microsoft în 2004 cu o acţiune în anulare în faţa Tribunalului de Primă Instanţă a Uniunii Europene[211], fără succes însă, hotărârea Tribunalului[212] reiterând aproape sub toate aspectele decizia contestată a Comisiei[213].
[197] Prin termenul ”reproducere”, trebuie să înțelegem în acest context, crearea unei surse alternative de aprovizionare eficientă care le poate permite concurenților să exercite o presiune concurențială asupra întreprinderii dominante pe piața situată în aval. CJCE, 26 noiembrie 1998, Cauza C-7/97 Oscar Bronner c. Mediaprint Zeitungs – und Zeitschriftenverlag GmbH & Co., par. 56, Culegere 1998, p. I-7791, pct. 46; CJCE, 29 aprilie 2004, Cauza C-418/01 IMS Health GmbH & Co. OHG c. NDC Health GmbH & Co. KG, Culegere 2004, p. I-5039, pct. 29.
[198] În general, este probabil ca un factor de producție să fie imposibil de reprodus atunci când implică un monopol natural datorat unor economii de scară sau de anvergură, atunci când există puternice efecte de rețea sau atunci când se referă la o așa numită informație din „sursă unică”. Cu toate acestea, în toate cazurile ar trebui să se țină seama de caracterul dinamic al sectorului și, în special, de posibilitatea reducerii rapide a puterii de piață.
[199] A se vedea pct. 85 din Comunicarea Comisiei. Orientări privind priorităţile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante.
[200] Idem, pct. 86-87.
[201] A se vedea TPICE, 17 septembrie 2007, Cauza T-201/04 Microsoft Corp c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 2007, p. II-3601 pct. 643, 647, 648, 649, 652, 653 și 656.
[202] CJCE, 29 aprilie 2004, Cauza C-418/01 IMS Health GmbH & Co. OHG c. NDC Health GmbH & Co. KG, Culegere 2004, p. I-5039, pct. 49; TPICE, 17 septembrie 2007, Cauza T-201/04 Microsoft Corp c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 2007, p. II-3601 pct. 658.
[203] A se vedea pct. 82 din Comunicarea Comisiei. Orientări privind priorităţile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante.
[204] CJCE, 6 aprilie 1995, Cauzele conexate C-241/91 P și C-242/91 P Radio Telefis Eireann (RTE) și Independent Television Publications (ITP) c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1995, p. I-743, pct. 50; CJCE, 29 aprilie 2004, Cauza C-418/01, IMS Health GmbH &Co. OHG c. NDC Health GmbH&Co. KG, Culegere 2004, p. 5039, pct. 35; TPICE, 17 septembrie 2007, Cauza T-201/04 Microsoft Corp c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 2007, p. II-360, pct. 319, 330, 331, 332 și 336.
[205] A se vedea pct. 75 din Comunicarea Comisiei – Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante.
[206] Pentru un studiu amplu constând în analiza deciziei a se vedea: D. Bogdan, Microsoft amendată cu 497,2 mil. EURO: Decizia Comisiei Europene rezumată și comentată (Partea I), în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 5-6/2006, pp. 16-36; D. Bogdan, Microsoft amendată cu 497,2 mil. EURO: Decizia Comisiei Europene rezumată și comentată (Partea a –II-a), în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 7-8/2006, pp. 111-142; D. Bogdan, Microsoft amendată cu 497,2 mil. EURO: Decizia Comisiei Europene rezumată și comentată (Partea I), în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 9-10/2006, pp. 19-38).
[207] G. Coman, op. cit., p. 262.
[208] În aceeași perioadă în care era anchetată de către Comisia Europeană, societatea Microsoft avut procese antitrust și în SUA, acestea încheindu-se printr-o tranzacție cu guvernul american. Amenda aplicată de către Comisia Europeană este considerabilă dar în raport cu rezervele strategice ale producătorului de software (aproximativ 65 miliarde dolari), la cifra sa de afaceri (de peste 32,27 miliarde dolari în anul fiscal 2002-2003), sau la profit (de 13,217 miliarde dolari în același an fiscal) nu pare excesivă. Un alt aspect îl reprezintă faptul că numai marca ”Microsoft” era evaluată în anul 2002 la aproximativ 64 miliarde dolari, fiind a doua marcă din lume ca valoare după Coca Cola (aproximativ 70 miliarde dolari). Pentru comparație PIB-ul României în anul 2002 a fost de 45 miliarde dolari. D. Bogdan, Microsoft … (Partea I), loc. cit., p. 16 și nota 3, p. 17 nota 7.
[209] Pentru mai multe detalii privind istoria societății Microsoft Inc., a se vedea F.P. Miller, A.F. Vandome, J. McBrewster, History of Microsoft Windows, Ed. Alphascript Publishing, Mauritius, 2009, passim., precum și datele disponibile pe (http://www.fundinguniverse.com/company-histories/Microsoft-Corporation-Company-History.html).
[210] A se vedea I. Lazăr, op. cit., p. 264; G. Coman, op. cit., p. 262; D. Bogdan, Microsoft ….(Partea I), loc. cit., p. 19.
[211] În apelul introdus în data de 7 iunie 2004, Microsoft a solicitat Tribunalului anularea deciziei Comisiei, anularea sau reducerea substanțială a amenzii, precum și plata cheltuielilor de judecată de către Comisie.
[212] A se vedea în acest sens TPICE, 17 septembrie 2007 în Cauza T-201/04 Microsoft c. Comisia Europeană, Culegere 2007, p. II-4463.
[213] L. Lazăr, op. cit., p. 267.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.