Abuzul de poziție dominantă în dreptul european al concurenței (II)
Ioan Lazăr - decembrie 1, 2015Testul concurentului la fel de eficient[32] doreşte să faciliteze trasarea unei linii de demarcaţie între comportamentele de afaceri care reprezintă expresia concurenţei pe merite şi cele care au ca scop excluderea concurenţilor de pe piaţă, prin îngreunarea excesivă a condiţiilor de concurenţă pe piaţă[33]. Rezultatul evaluării indică măsura în care comportamentul de afaceri duce sau nu la excluderea de pe piaţă a unor concurenţi la fel de eficienţi ca întreprinderea dominantă, adică a unor întreprinderi care prezintă un nivel al costurilor de producţie la fel ca întreprinderea dominantă. Conform testului concurentului la fel de eficient, excluderea de pe piață a întreprinderilor mai puțin eficiente din punct de vedere economic decât întreprinderea dominantă nu ridică probleme de aplicare a dreptului european al concurenței. Comisia recunoaște că, în anumite circumstanțe, un concurent mai puțin eficient poate exercita, de asemenea, o presiune care ar trebui luată în considerare atunci când se analizează dacă anumite practici de excludere bazate pe preț duc la o blocare cu caracter anticoncurențial.
Pentru a determina dacă ar fi probabil ca un concurent ipotetic, la fel de eficient ca și întreprinderea dominantă, să fie exclus ca urmare a practicilor abuzive, Comisia procedează la examinarea datelor economice referitoare la costurile de producție și prețuri de vânzare, precum și a măsurii în care întreprinderea dominantă practică prețuri sub nivelul costurilor. Testul concurentului la fel de eficient poate fi fiabil doar în ipoteza în care sunt disponibile date economice suficient de exacte legat de întreprinderile care activează pe o anumită piață. În cazul în care este posibil, Comisia utilizează informații cu privire la costurile întreprinderii dominante[34]. Dacă aceste din urmă informații nu sunt disponibile, Comisia poate să utilizeze date privind costurile concurenților sau alte date[35] fiabile comparabile.[36]
Dacă datele sugerează în mod clar că un concurent la fel de eficient poate concura în mod eficace cu practicile în materie de prețuri ale întreprinderii dominante, Comisia va conchide, în principiu, că nu este probabil ca practicile în materie de prețuri ale întreprinderii dominante să aibă un impact negativ asupra concurenței efective și, astfel, asupra consumatorilor, fiind prin urmare puțin probabil să intervină.
Dacă, dimpotrivă, datele sugerează că prețul practicat de întreprinderea dominantă riscă să ducă la excluderea unor concurenți la fel de eficienți, atunci Comisia va include acest element în evaluarea generală a blocării cu caracter anticoncurențial.
3. Clasificarea comportamentelor abuzive de afaceri
Art. 102 TFUE conține o enumerare orientativă a practicilor care pot fi considerate abuzive, fără însă ca aceasta să aibă un caracter limitativ sau exhaustiv. Printre practicile abuzive menționate în prevederile tratatului cu titlu exemplificativ[37] putem menționa[38]: practicarea unor preţuri excesiv de mari sau excesiv de mici (preţuri de ruinare); impunerea unor condiţii de contractare discriminatorii (de exemplu, rabaturile comerciale); refuzul de a aproviziona[39]; limitarea producţiei şi a pieţelor de desfacere sau a dezvoltării tehnice.
Jurisprudență instanțelor UE prezintă o cazuistică consistentă care susține faptul că lista practicilor abuzive cuprinsă în prevederile art. 102 TFUE nu epuizează toate situațiile de manifestare ale abuzului de poziție dominantă[40].
Literatura de specialitate[41], la rândul ei, analizează diverse moduri în care se manifestă comportamentul abuziv al unor întreprinderi într-un context contractual sau non-contractual, cum ar fi: refuzul de a furniza materii prime unui concurent pe piața de derivate; exercitarea de presiuni economice asupra comercianților spre a păstra piețele lor închise și de a-i lega pe clienții lor prin rabaturi de fidelitate; restricțiile privind vânzările impuse unor vânzători cu ridicata; reduceri de livrări în perioada de penurie; interdicțiile impuse vânzătorilor cu ridicata privind vânzarea unor produse concurente; refuzul de a aproviziona un comerciant străin; practicarea unor prețuri care discriminează între beneficiari; determinarea distribuitorilor independenți de a nu realiza anumite comenzi pentru export, acordarea de reduceri de preț unor utilizatori, cu compensarea concomitentă a acestor reduceri printr-o creștere a prețurilor facturate altor utilizatori.
Conform celui mai cunoscut criteriu de clasificare a practicilor abuzive, în funcție de natura comportamentului de afaceri a întreprinderii dominante, putem distinge între două categorii de comportamente[42]: a) abuzuri de comportament[43] și b) abuzuri de structură[44].
În timp ce prima categorie vizează comportamente anticoncurențiale prejudiciabile pentru clientelă, a doua are în vedere comportamente care urmăresc să afecteze concurenții actuali sau potențiali ai întreprinderii dominate. Clasificarea nu trebuie văzută foarte strict, în condițiile în care anumite conduite ale întreprinderii dominante pot fi încadrate în ambele categorii, putând fi considerate atât abuzuri de comportament, cât și de structură.
În prezent, în literatura de specialitate este unanim acceptat faptul că art. 102 TFUE acoperă atât comportamente care constituie abuzuri de comportament, cât și comportamente care pot fi considerate abuzuri de structură[45]. Cu toate acestea, în trecut, în doctrină s-a susținut și opinia conform căreia art. 102 TFUE (la aceea dată art. 82 TCE) ar interzice doar abuzurile de comportament[46] și că prevederile acestuia nu ar acoperi și comportamente care ar putea fi considerate abuzuri de structură[47].
Opinia menționată se reflectă și în doctrina anilor ’70 unde s-a susținut faptul că prevederile art. 102 TFUE trebuie limitate la abuzurile de comportament, prejudiciabile consumatorilor care ar presupune existența unei legături reale între prejudiciul cauzat și comportamentul întreprinderii dominate[48]. Interpretarea a devenit desuetă ca urmare a hotărârii pronunțate în cauza Continental Can[49], potrivit căreia prevederile articolul 102 TFUE acoperă și situațiile în care structura concurențială a pieței ar fi afectată ca efect al strategiilor de afaceri ai întreprinderii dominante[50]. Începând cu această hotărâre istorică a CJUE a devenit clar că prevederile art. 102 TFUE cuprind și situații care sunt considerate ca fiind abuzuri de structură care au ca efect slăbirea structurii concurențiale a pieței.
Jurisprudența Continental Can a reținut că prevederile din dreptul primar privind abuzul de poziție dominantă acoperă și comportamentele anticoncurențiale prin care principalul prejudiciu este cauzat concurenților. Curtea a negat relevanța existenței unei legături reale de cauzalitate între poziția dominantă și comportamentul de afaceri în cauză, deoarece consolidarea poziției deținute de întreprindere poate să fie abuzivă și interzisă de prevederile dreptului primar, oricare ar fi procedeele și mijloacele folosite în acest scop, dacă acesta are ca efect împiedecarea substanțială a concurenței existente pe piață[51]. Hotărârea Curții din această cauză a făcut ulterior obiectul unor polemici în literatura de profil, unii autori criticând raționamentul și rezultatul acesteia, însă Curtea a persistat în abordarea sa generală în jurisprudența sa ulterioară[52].
Conform celor menționate mai sus, putem reține că abuzurile de comportament includ practicile de afaceri care pot să-i prejudicieze pe clienţii întreprinderii dominante în mod direct[53]. Specific întreprinderilor cu o putere de piaţă considerabilă, acestea se manifestă prin practicarea unor preţuri excesive, reducerea cantităţilor livrate, oferirea unor produse de o calitate mai slabă; discriminarea între clienţi, vânzarea aceloraşi bunuri la preţuri diferite[54] sau impunerea unor preţuri excesiv de mari faţă de valoarea economică a prestaţiei[55].
[32] A se vedea pentru mai multe detalii M. O. Mackenrodt, B. C. Gallego, S. Enchelmaier, Abuse of Dominant Position: New Interpretation, New Inforcement Mechanism?, Ed. Springer, Munich, 2008, pp. 17-19.
[33] Spre exemplu, reducerile de preţ care au la bază o reducere a costurilor de producţie datorită inovării procesului de producţie, nu pot fi considerate o practică abuzivă, chiar dacă unele întreprinderi care prezintă costuri de producţie mai mari faţă de cele ale întreprinderii dominante vor fi nevoite să iasă de pe piaţă. Concurenţa pe merite implică existența unui proces de „distrugere creatoare”, unde doar întreprinderile eficiente din punct de vedere economic vor supravieţui, iar cele ineficiente vor ieşi de pe piaţă, făcând loc întreprinderilor mai eficiente, care pot să facă faţă presiunilor concurenţiale ale pieţei. A se vedea Idem, p. 200.
[34] Criteriile de evaluare referitoare la costuri pe care este probabil să le utilizeze Comisia sunt costul evitabil mediu (CEM) și costul marginal mediu pe termen lung (CMMTL). Incapacitatea de a acoperi CEM indică faptul că întreprinderea dominantă sacrifică profituri pe termen scurt și că un concurent la fel de eficient nu poate servi clienții fără să suporte pierderi. CMMTL este în general superior CEM deoarece, prin comparație cu CEM (care include numai costuri fixe, dacă acestea sunt suportate în perioada examinată), CMMTL include costuri fixe specifice produsului suportate înainte de perioada în care s-au înregistrat pretinsele practici abuzive. Incapacitatea de a acoperi CMMTL indică faptul că întreprinderea dominantă nu recuperează toate costurile fixe (imputabile) producerii bunului sau serviciului respectiv și că un concurent la fel de eficient ar putea fi exclus de pe piață
[35] Pentru a aplica aceste criterii de evaluare a costului poate fi necesar, de asemenea. să se examineze veniturile și costurile companiei dominante și ale concurenților săi într-un context mai larg. Este posibil să nu fie suficientă doar evaluarea gradului în care prețul sau venitul acoperă costurile pentru produsul în cauză, ci să fie necesară examinarea veniturilor marginale în cazul în care practicile companiei dominante respective afectează în mod negativ veniturile acesteia pe alte piețe sau în privința altor produse.
[36] A se vedea pct. 25 din Comunicarea Comisiei – Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante.
[37] A se vedea CJCE, 15 martie 2007, Cauza C-95/04P, British Airways plc c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 2007, pag. 2331, pct. 57.
[38] A se vedea L. Lazăr, op. cit., p. 192.
[39] Obligaţia unei societăţi aflate într-o poziţie dominantă de a aproviziona alte societăţi este menționată în jurisprudența Commercial Solvents: CJCE, 6 martie 1974, Cauzele reunite C. 6/73 și C7/73 Istituto Chemioterapico Italiano S.p.A. și Commercial Solvents Corporation c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1974, p. 223, pct. 25.
[40] A se vedea CJCE, 21 februarie 1973, Cauza C-6/72 Europemballage Corporation și Continental Can Company Inc. c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1973, p. 215, parag. 26; CJCE, 16 martie 2000, cauzele conexate C-395/96 P și C-396/96 P Compagnie Maritime Belge Transports, Compagnie Maritime Belge SA și Dafra-Lines A/S c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 2000, p. I-1365, parg. 112. Disconturile și bonusurile oferite de către o întreprindere aflată într-o poziție dominantă pot fi contrare prevederilor art. 102 TFUE, chiar dacă nu se regăsesc în exemplele menționate expres în acest articol (CJCE, 15 martie 2007, Cauza C-95/04P, British Airways plc c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 2007, pag. 2331, pct. 58).
[41] P.J.G. Kapteyn, P. VerLoren van Themaat, Introduction to the Law of the European Communities, Ed. L.W. Gormley, Kluwer, Deventer, 1990, p. 99, R.H. Folsom, M.W. Gordon, J.A. Spanogle Jr., International Business Transaction, Ed. West Publishing Company, St. Paul Minn, 1992, p. 366-481 apud O. Manolache, op. cit., p. 136.
[42] A se vedea L. Lazăr, op. cit., p. 192. A se vedea pentru alte clasificări și: G. Coman, op. cit., pp. 255 și 256; T. Moșteanu, Concurența. Abordări teoretice și practice, Ed. Economică, București, 2000, p. 193; R. Wish, Competition Law, ed. 5, LexisNexis UK, Londra, 2003, pp. 194-207; J. Temple Lang, Monopolisation and the Definition of ”Abuse” of a Dominant Position under Art. 86 ECC Treaty Common Market Law Review, Nr. 16/1979 345 apud P. Craig. G. de Burca, Dreptul op. cit., p. 1068; D. Chalmers, G. Davies, G. Monti, op. cit., p. 1002.
[43] Denumite din această cauză și comportamente de exploatare. A se vedea P. Craig. G. de Burca, op. cit., p. 1068.
[44] Cunoscute și ca abuzuri de poziție dominantă cu efecte de excludere (exclusionary abuses). A se vedea spre exemplu E. Rousseva, Rethinking Exclusionary Abuses in EU Competition Law, Ed. Hart Publishing, Oxford, 2010; E. Osterud, Exclusionary Abusesunder Article 82: The Spectrum of Tests, Ed. Kluwer Law International,Alphen aan den Rijn, 2010.
[45] E. Østerud, Identifying Exclusionary Abuses by Dominant Undertakings under the EU Competition Law, Ed. Kluwer Law International, Cheltenham, 2010, p. 13.
[46] Conform unor opinii din literatura de specialitate versiunea germană și italiană a Tratatului privind Comunitățile Europene interzicea doar abuzurile de comportament. A se vedea P. Akman, Exploitative Abuse in Article 82EC: Back to Basics?, Cambridge Yearbook of European Legal Studies, Vol. 11, 2009, ESRC Centre for Competition Policy CCP Working Paper No. 09-1, p. 5, n. 11.
[47] A se vedea A. Jones, B. Sufrin, op. cit., p. 321; D. Chalmers, G. Davies, G. Monti, op. cit., p. 1002.
[48] R. Joliet, Monopolizatin and Abuse of a Dominant Position, Ed. Martinus Nijhoff, Haga,1970, p. 250.
[49] CJCE, 21 februarie 1973, Cauza C-6/72, Europemballage Corporation și Continental Can Company Inc. c. Comisia,Culegere 1973, p. 215.
[50] Idem, pct. 26.
[51] Idem, pct. 27.
[52] A se vedea P. Craig. G. de Burca, op. cit., pp. 1070 și 1071.
[53] D. Chalmers, G. Davies, G. Monti, op. cit., p. 1002.
[54] Spre exemplu, prin impunerea unui preţ mai ridicat pentru consumatorii captivi.
[55] A se vedea L. Lazăr, op. cit., p. 192.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.