Abuzul de poziție dominantă în dreptul european al concurenței (II)
Ioan Lazăr - decembrie 1, 2015La instrumentarea cauzelor, Comisia va analiza factorii generali menționați anterior, alături de factorii specifici anumitor tipuri de comportamente abuzive, precum și orice alt factor pe care i-ar considera utili.
În mod normal, evaluarea se efectuează prin compararea situației actuale sau probabil viitoare de pe piața respectivă (în condițiile existenței practicilor întreprinderii dominante) cu situația de piață ipotetică care ar exista în absența practicilor respective[13].
În unele situații, nu este necesară efectuarea de către Comisie a unei evaluări amănunțite înainte de a concluziona că este probabil ca practicile respective să afecteze concurența de pe piață și să aducă prejudicii consumatorilor. Astfel, dacă se constată că practicile acestea pot ridica obstacole în calea concurenței, fără să determine creșterea eficienței, efectul lor anticoncurențial poate fi dedus[14].
2. Teste privind determinarea efectelor anticoncurenţiale ale unei practici unilaterale de afaceri
Literatura de specialitate a dezvoltat, de-a lungul timpului, mai multe teste prin care pot fi determinate efectele anticoncurenţiale ale unei anumite practici unilaterale de afaceri[15] cum ar fi[16]: testul afectării bunăstării consumatorilor; testul sacrificării profiturilor întreprinderii dominante sau lipsa justificării economice a practicii de afaceri sau testul concurentului la fel de eficient.
Testul afectării bunăstării consumatorilor[17]
Testul analizează efectele unui anumit comportament de afaceri în raport cu modificările pe care acesta le generează asupra bunăstării consumatorilor. Testul se circumscrie obiectivului declarat al politicii reformate din domeniul concurenţei, şi anume, asigurarea unor efecte nete benefice pentru consumatori. Obiectivul evaluării care se efectuează în cadrul testului este verificarea măsurii în care comportamentul de afaceri duce la reducerea bunăstării consumatorilor. Testul permite sancţionarea practicilor de afaceri care nu aduc beneficii nete consumatorilor. Totodată, permite întreprinderilor ai căror comportamente de afaceri restrâng concurenţa, aducând totuși beneficii majore consumatorilor care depăşesc în importanţă eventualele efecte negative ce pot decurge din practica anticoncurențială, să beneficieze de exceptare de la sancțiune[18].
Testul sacrificării profiturilor sau lipsa justificării economice a practicii de afaceri urmărește sancţionarea întreprinderilor care își asumă pierderi în scopul excluderii de pe piaţă a concurenţilor[19]. Evaluarea pleacă de la premisa că întreprinderile îşi sacrifică profiturile în trei situaţii: i) când vânzarea în pierdere este necesară în vederea limitării pagubelor[20]; ii) existența dorinţei de intrare pe pieţe noi[21]; iii) dorinţa excluderii de pe piaţă a concurenţilor sau prevenirea intrării pe piaţă a noilor concurenţi.
Față de testul afectării bunăstării consumatorilor, acest test prezintă avantajul că poate fi efectuat mai simplu, punând accent pe situaţia financiară a întreprinderii, aspect care poate fi verificat de către autorităţile din domeniul concurenţei prin analizarea registrelor contabile ale întreprinderii în cauză[22].
Unele practici vor fi considerate de Comisie ca reprezentând un sacrificiu, dacă prin practicarea unui preț inferior pentru toată sau pentru o parte din producția sa în decursul perioadei de timp relevante sau prin extinderea producției sale în decursul perioadei de timp relevante, întreprinderea dominantă a suferit sau suferă pierderi care ar fi putut fi evitate[23]. Comisia va considera costul evitabil mediu ca fiind punctul de plecare pentru evaluarea măsurii în care o întreprindere dominantă suferă sau a suferit pierderi evitabile. Dacă o întreprindere dominantă practică un preț inferior costului evitabil mediu pentru toată sau pentru o parte din producția sa, nu recuperează costurile care ar fi putut fi evitate dacă nu se realiza aceea producție, ea suferind o pierdere care ar fi putut fi evitată[24]. Astfel, practicarea unor prețuri inferioare costului evitabil mediu va fi considerată de Comisie, în majoritatea cazurilor, ca fiind o indicație clară existenței unui sacrificiu[25].
Conceptul de sacrificiu nu include doar practicarea unor prețuri inferioare costului evitabil mediu[26]. Astfel, se poate verifica de asemenea, dacă pretinsele practici abuzive de afaceri au dus, pe termen scurt, la obținerea de venituri nete inferioare celor care ar fi putut fi estimate în condițiile unor practici alternative rezonabile, și anume dacă întreprinderea dominantă a suferit o pierdere care ar fi putut fi evitată[27]. Comisia nu va compara însă practicile reale cu alternative ipotetice sau teoretice care ar fi putut fi mai profitabile. Vor fi analizate numai strategii de afaceri care reprezintă alternative rezonabile și fiabile din punct de vedere economic, având în vedere condițiile de piață și realitățile comerciale cu care se confruntă întreprinderea dominantă.[28] În acest sens, Comisia se va putea baza pe probe directe, constând în documente provenind de la întreprinderea dominantă care indică în mod clar o strategie de eliminare a concurenței[29], cum ar fi un plan amănunțit de sacrificare a profiturilor pentru a exclude un concurent, a împiedica intrarea pe piață sau a preveni apariția unei piețe sau dimpotrivă, probe[30] ale unor amenințări concrete cu acțiuni de eliminare a concurenței.[31]
[13] A se vedea pct. 21 din Comunicarea Comisiei – Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante.
[14] Spre exemplu, situația în care întreprinderea dominantă își împiedică clienții să testeze produsele concurenților sau le acordă stimulente financiare, cu condiția să nu testeze asemenea produse, ori dacă aceasta plătește un distribuitor sau un client pentru a întârzia introducerea produsului unui concurent. A se vedea pct. 22 din Comunicarea Comisiei – Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante.
[15] A se vedea G.J. Werden, Competition Policy on Exclusionary Conduct: Towards an Effects Based Analysis, European Competition Journal nr. 2/2006, p. 53, apud A. Jones, B. Sufrin, op. cit., p. 328.
[16] A se vedea pe larg L. Lazăr, op. cit., pp. 195-201.
[17] A se vedea pentru detalii P. Akman, op. cit., p. 12 și urm.
[18] Criticile aduse acestui test arată că aplicarea lui este în măsură să genereze incertitudine legală şi, implicit, o atitudine excesiv de precaută din partea întreprinderilor. Aplicarea în practică a testului este deosebit de dificilă. Determinarea efectelor nete ale unei anumite practici de afaceri necesită evaluări de o complexitate crescută, pentru care autorităţile adeseori nu dispun de suficiente date. Totodată, evaluarea caracterului comportamentului de afaceri este dificilă şi pentru întreprinderi, acestea neavând mijloacele necesare evaluării efectelor pe care practicile lor de afaceri le-ar putea avea faţă de consumatori. A se vedea pe L. Lazăr, op. cit., pp. 196-197.
[19] A se vedea pentru mai multe detalii Ph. Marsden, Handbook of Research inTrans-Atlantic Antitrust, Ed. Edward Elgar Publishing Ltd., Cheltenham, 2006, p. 271.
[20] Cum ar fi spre exemplu, vânzarea produselor perisabile sau a produselor depăşite din punct de vedere tehnologic.
[21] Spre exemplu, vânzarea la un preţ redus a unor produse noi, în ideea facilitării familiarizării clienţilor şi/sau a consumatorilor cu noul produs.
[22] Totuşi, nu orice abuz de poziţie dominantă implică şi o sacrificare a profiturilor, cum ar fi, de exemplu, comportamentul unilateral de afaceri, care constă în refuzul oferirii accesului la unele facilităţi esenţiale (i.e. refuzul accesului unei firme concurente într-un port important din punct de vedere comercial, aflat sub administrarea întreprinderii dominante, spre exemplu). Totodată, pot exista comportamente de afaceri care deşi au o justificare economică, implică sacrificarea profiturilor şi pot genera efecte de excludere de pe piaţă a concurenţilor, cum ar fi, de exemplu, acordarea pe o piaţă caracterizată de prezenţa efectelor de reţea a unor rabaturi de loialitate pentru clienţii fideli. L. Lazăr, op. cit., p. 198-199.
[23] A se vedea pct. 64 din Comunicarea Comisiei – Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante.
[24] În majoritatea cazurilor, costul variabil mediu (CVM) și CEM sunt identice, deoarece adesea numai costurile variabile pot fi evitate. Cu toate acestea, în condițiile în care CVM și CEM sunt diferite, cel din urmă reflectă mai bine eventualul sacrificiu: de exemplu, dacă întreprinderea dominantă a trebuit să își dezvolte capacitatea de producție pentru a putea aplica practici de eliminare a concurenței, atunci costurile irecuperabile ale acestei capacități de producție suplimentare ar trebui luate în considerare atunci când se examinează pierderile întreprinderii dominante. Aceste costuri ar trebui să fie reflectate în CEM și nu în CVM.
[25] CJCE, 3 iulie 1999, Cauza 62/86 AKZO Chemie BV c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1991, p. I-3359, pct. 71, Curtea de Justiție a statuat în legătură cu practicarea unor prețuri inferioare costului variabil mediu (CVM): „O întreprindere dominantă nu are niciun interes să aplice asemenea prețuri, cu excepția interesului de a-și elimina concurenții pentru a putea să mărească prețurile ulterior, profitând de poziția sa de monopol, având în vedere că fiecare produs vândut îi provoacă o pierdere …”.
[26] Dacă estimarea costului se bazează pe costul direct de producție (așa cum este înregistrat în contabilitatea întreprinderii), aceasta nu poate indica în mod clar dacă a existat sau nu un sacrificiu.
[27] Cu toate acestea, întreprinderile nu ar trebui penalizate pentru niște pierderi ex post, în cazul în care decizia ex ante de aplicare a practicilor respective a fost luată cu bună credință, și anume, dacă pot furniza probe concludente conform cărora au putut estima în mod rezonabil că activitatea va fi profitabilă.
[28] A se vedea pct. 65 din Comunicarea Comisiei – Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante.
[29] A se vedea cauza T-83/91 Tetra Pak International c. Comisia Comunităților Europene (Tetra Pak II), Culegere 1994, p. II-755, pct. 151 și 171 și cauza T-340/03 France Télécom/Comisia [2007] Rep. II-107, punctele 198-215.
[30] În cauza 62/86 AKZO Chemie/Comisia [1991] Rec. I-3359, Curtea a acceptat că există dovezi clare ale faptului că AKZO, cu ocazia a două reuniuni, a amenințat ECS că va practica prețuri inferioare costurilor dacă acesta nu se retrage de pe piața peroxizilor organici. În plus, a existat un plan amănunțit, conținând cifre, care descria măsurile pe care AKZO le-ar pune în aplicare dacă ECS nu s-ar retrage de pe piață (a se vedea punctele 76-82, 115 și 131-140).
[31] A se vedea pct. 66 din Comunicare a Comisiei – Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.