Procesele investigative de descoperire şi urmărire penală a infracţiunilor contra securităţii naţionale şi de terorism
Doru Ioan Cristescu - iunie 2, 2020[22] Investigarea infracţiunilor contra securității naţionale și actelor de terorism parcurge mai multe etape:
a. Descoperirea (prin identificarea, dintre riscurile şi vulnerabilităţile la adresa securității naţionale, a acelor manifestări care constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale) și/sau constatarea flagrantă a acestora (spontan, organizat);
b. Sesizarea – internă sau externă – a organelor judiciare competente, adică auto sesizarea sau încunoştinţarea din surse externe organelor judiciare [posibilă prin sesizare din oficiu (ce încorporează și actele de constatare încheiate de unele organe de constatare, între care și organele de ordine publică și siguranță națională, pentru infracțiunile constatate în timpul exercitării atribuțiilor prevăzute de lege), plângere sau denunţ ori sesizarea persoanelor cu funcții de conducere și alte persoane sau constatarea spontană a infracțiunii flagrante)];
c. Examinarea și verificarea actului de sesizare în ce privește competența de efectuare a urmăririi penale, îndeplinirea condițiilor de formă ale actului de sesizare și inexistența vreunuia dintre cazurile care împiedică exercitarea acțiunii penale, prevăzute de art. 16 alin. (1) C. pr. pen.;
d. Urmărirea penală a infracțiunilor, cu care au fost sesizate ori s – au autosesizat organele judiciare, parcurge, la rândul ei, 3 stadii:
– stadiul ce se consumă între momentul primirii sesizării și momentul dispunerii începerii urmăririi penale pentru faptă;
– stadiul care se consumă între momentul dispunerii începerii urmăririi penale pentru faptă și momentul dispunerii continuării urmăririi penale față de persoană;
– momentul punerii în mișcare a acțiunii penale.
e. Sesizarea instanţelor de judecată, pentru tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate.
[23] Trăsăturile caracteristice ale investigării penale a infracțiunilor contra securității naționale și de terorism
23.1. Modalitățile de descoperire a infracțiunilor contra securității naționale și sesizarea organelor de urmărire penală
În majoritatea situaţiilor, organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naţionale descoperă aceste fapte, prin metode, mijloace informativ – operative şi procedee investigative informativ operative specifice, iar, prin actele de constatare (proces verbal de constatare), consemnate potrivit prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 51/1991[99] combinat cu art. 21 alin. (1) din Legea nr. 51/1991[100], art. 11 din Legea nr. 14/1992[101] și art. 29 alin. (1) din Legea nr. 191/1998[102], raportat la art 61 alin. (1) lit. c) C. pr. pen.[103], încunoștiințează organele de urmărire penală, prin sesizarea obligatorie făcută de persoanele cu funcții de conducere[104], în condițiile art. 291 C. pr. pen., la care atașează procesul verbal de constatare însoțit de documentele prevăzute de art. 61 C. pr. pen.
Organul constatator al infracțiunii contra securității naționale și terorism, ce este angajatul unuia dintre organele (ca instituții) răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale nu poate să remită în mod direct actul încheiat cu ocazia constatării infracțiunii, ci, potrivit prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 51/1991 combinat cu art. 21 alin. (1) din aceeași lege, doar prin intermediul conducătorului instituției al cărei angajat este, astfel că organul de urmărire penală va fi sesizat prin sesizarea obligatorie prevăzută de art. 291 C. pr. pen.
Orice alte date, informații ori indicii transmise de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naţionale organelor de urmărire penală, în condițiile art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 51/1991, în regim secretizat sau desecretizat nu poate constitui o sesizare externă a organelor de urmărire penală , în înțelesul dispozițiilor art. 289 – 291 C. pr. pen., ci pot constitui material ce poate fi valorificat prin sesizarea internă, respectiv sesizarea din oficiu a organelor de urmărire penală, potrivit dispozițiilor art. 292 C. pr. pen.
Regimul juridic al obligației de derulare a activităților de descoperire a infracțiunilor contra securității naționale și acte de terorism de către organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale este configurat atât de Legea privind securitatea națională a României, cât și de Legile organice de organizare și funcționare a organelor care execută activitatea de informații pentru realizarea securității naționale, în interiorul țării și obținerea din străinătate a datelor referitoare la securitatea națională, precum și a altor organe centrale ale administrației de stat, în cadrul cărora funcționează structuri de informații cu atribuții specifice domeniului lor de activitate[105], care se corelează cu dispozițiile incidente din codul de procedură penală[106], în ce privește încheierea actelor de constatare a infracțiunilor descoperite.
Apreciem că rațiunea menținerii în textul art. 11 alin. (1) lit. d) combinat cu art. 10 alin. (1) și (2) și art. 11 alin. (3) din Legea nr. 51/1991 a prevederii conform căreia informațiile din domeniul securității naționale, care privesc săvârșirea unei infracțiuni se comunică organelor de urmărire penală, în regim de documente clasificate[107], nu se mai justifică, în condițiile introducerii dispozițiilor art. 61 alin. (1) lit. c) C. pr. pen., potrivit cărora, în situația constatării existenței unor suspiciuni rezonabile cu privire la săvârșirea unei infracțiuni – și cu atât mai mult a unei infracțiuni la adresa securității naționale – în timpul exercitării atribuțiilor prevăzute de lege, organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale au obligația de a sesiza organele de urmărire penală, știut fiind că procedura în fața organelor judiciare nu poate avea un caracter secret.
Aprecierea este întărită și consolidată și de împrejurarea că, în cazul sesizării remise organelor de urmărire penală în condițiile prevederilor art. 11 alin. (1) lit. d din Legea nr. 51/1991, aceasta se realizează în regim clasificat[108], iar exigențele în materia regimului actelor și documentelor utilizate în procesul penal tind să elimine cât mai mult posibil existența unor documente clasificate secret de stat, astfel că se operează cu acte și documente, inclusiv actul de sesizare a organelor de urmărire penală, nesupuse vreunui regim clasificat ca secret de stat sau de serviciu, tocmai pentru ca drepturile părților să poată fi exercitate în deplinătatea lor și fără niciun fel de obstaculare.
Pe de altă parte, urmează a se avea în vedere împrejurarea că, potrivit prevederilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 51/1991, datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate [n.n. se referă la procedeele investigative informative – operative specifice, prevăzute de art. 14 alin. (2) din Legea nr. 51/1991], dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit art. 61 din Codul de procedură penală, însoţite de mandatul emis pentru acestea, la care se adaugă propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a mandatului. Convorbirile şi/sau comunicările interceptate, redate în scris, şi/sau imaginile înregistrate se transmit organelor de urmărire penală în integralitate, însoţite de conţinutul digital original al acestora, ceea ce confirmă faptul că legiuitorul a înțeles să trateze problematica referitoare la încunoștiințările către organele de urmărire penală, în regim de documente neclasificate.
În acest context, la dosarul cauzei, va fi depus în mod obligatoriu și actul (procesul verbal) de constatare împreună cu mijloacele materiale de probă, realizat de lucrătorul din cadrul organului de stat cu atribuții în domeniul securității naționale, declasificat, la fel ca și documentele și, eventual, probele multimedia însoțitoare.
23.2. Sesizarea organelor de urmărire penală în cazul infracțiunilor contra securității naționale și de terorism
Declanșarea procesului penal presupune în mod obligatoriu parcurgerea momentului sesizării organelor de urmărire penală, ce constituie un act procesual dinamizator[109], care inițializează procesul penal și, implicit, urmărirea penală, fiind anterior momentului dispunerii începerii urmăririi penale într – o cauză penală constituită și imediat ulterior împrejurării în care s – a luat la cunoștință despre săvârșirea unei infracțiuni, în care, de regulă, primul document procesual îl constituie actul de sesizare.
Procesul penal, în ansamblul său, poate fi privit ca un mecanism juridic, care, pentru a funcționa, presupune punerea sa în mișcare, iar primum movens îl constituie cunoașterea de către organele abilitate de lege asupra împrejurării că s – a comis o infracțiune, ceea ce devine posibil doar prin sesizarea acestora, în condițiile legii.
Sesizarea are semnificația de a face cunoscut; a înștiința; a comunica ceva[110] organelor de urmărire penală, i.e. acțiunea unei persoane fizice ori juridice de a încunoștința[111] organele judiciare referitoare la o infracțiune, ceea ce înseamnă notitia criminis privind săvârșirea unei infracțiuni, adresată organelor statului îndrituite de lege.
Sesizarea organelor de urmărire penală poate fi definită drept calea (modalitatea) prevăzută de lege, prin care organele judiciare care au atribuții în faza de urmărire penală sunt informate în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni, în vederea declanșării procesului penal destinat strângerii probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, identificării persoanelor care au săvârșit o infracțiune și stabilirii răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună începerea urmăririi penale.
Legiuitorul a instituit existența următoarelor moduri de sesizare a organelor de urmărire penală: a) Plângerea penală (art. 289 C. pr. pen.); b) Denunțul penal (art. 290 C. pr. pen.); prin c) Actele încheiate de alte organe de constatare prevăzute de lege (art. 291 C. pr. pen.); d) Sesizare din oficiu (art. 292 C. pr. pen.).
Un mod distinct de sesizare a organelor judiciare îl constituie plângerea prealabilă a persoanei vătămate, atunci când legea prevede pentru infracțiunea sesizată necesitatea unei astfel de plângeri [art. 295 alin. (1) C. pr. pen.].
Un regim juridic special îl reprezintă sesizarea organelor de urmărire penală, prin constatarea – spontană sau organizată – infracțiunii flagrante, care, în aprecierea noastră, își are locul, așa cum de altfel este și amplasată în structura codului de procedură penală, în cadrul sesizării organului de urmărire penală (art. 293 C. pr. pen.), deși un astfel de mod de sesizare nu este menționat distinct în conținutul art. 288 alin. (1) C. pr. pen., unde sunt enumerate modurile de sesizare.
În sfârșit, în cazul infracțiunilor săvârșite de militari, dar numai în situația infracțiunilor prevăzute de art. 413 – 417 C. pen., organele de urmărire penală sunt încunoștințate prin sesizarea comandantului.
Alături de aceste moduri de sesizare a organelor de urmărire penală, în legislație mai sunt prevăzute situații în care, pentru a dispune începerea urmăririi penale ori pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, organelor judiciare le este necesară o autorizare prealabilă sau îndeplinirea unei alte condiții prevăzute de lege, fiind instituit un regim special, distinct de modurile de sesizare consacrate de art. 288 – 292 C. pr. pen., prin care aceste organe sunt sesizate pentru declanșarea unui proces penal [art. 294 alin. (1) C. pr. pen.], ceea ce le poate atrage denumirea generică de moduri de sesizare speciale.
În prezent, nu există prevederi legale referitoare la cerința esențială a unei autorizări prealabile sau îndeplinirea unei alte condiții prealabile prevăzute de lege, pentru dispunerea începerii urmăririi penale față de faptă, astfel că modurile de sesizare speciale [regimul special menționat de art. 294 alin. (1) C. pr. pen.], nu au aplicabilitate, orice persoană – fizică sau juridică – putând încunoștința organele de urmărire penală despre orice faptă apreciată ca fiind infracțiune, comisă de către orice persoană – fizică ori juridică – indiferent de calitatea pe care o deține sau pe care a deținut-o anterior, iar organele de urmărire penală având abilitarea legală de a se autosesiza în legătură cu orice infracțiune, comisă de către orice persoană fizică ori juridică – indiferent de calitatea pe care o deține sau pe care a deținut-o anterior și să recepteze sesizările ce-i sunt adresate, putând dispune începerea urmăririi penale pentru faptă, conform dispozițiilor art. 305 alin. (1) C. pr. pen.
[99] Art. 11 din Legea nr. 51/1991, alin. (1): Informaţii din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate:…d) organelor de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni.
Alin. (2): Comunicarea informaţiilor se aprobă de către conducătorii organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.
[100] „Datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit art. 61 din Codul de procedură penală, însoţite de mandatul emis pentru acestea, la care se adaugă propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a mandatului. Convorbirile şi/sau comunicările interceptate, redate în scris, şi/sau imaginile înregistrate se transmit organelor de urmărire penală în integralitate, însoţite de conţinutul digital original al acestora”.
[101] „În cazul în care din verificările şi activităţile specifice prevăzute la art. 9 şi 10 rezultă date şi informaţii care indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, acestea sunt transmise organelor de urmărire penală în condiţiile prevăzute de art. 61 din Codul de procedură penală”.
[102] „În cazul constatării unei infracţiuni flagrante ori a unor tentative sau acte preparatorii pedepsite de lege, care pun in pericol viaţa, integritatea fizica sau sănătatea persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1), cărora li se asigură protecţie, ori obiectivele aflate în pază, personalul Serviciului de Protecţie și Pază poate imobiliza făptuitorul, predându-l de îndată organelor competente, împreună cu actul de constatare și cu mijloacele materiale de probă”.
[103] Art. 61 C. pr. pen. Actele încheiate de unele organe de constatare (1) Ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate: (…) c) organele de ordine publică şi siguranţă naţională, pentru infracţiunile constatate în timpul exercitării atribuţiilor prevăzute de lege. (2) Organele prevăzute la alin. (1) au obligaţia să ia măsuri de conservare a locului săvârşirii infracţiunii şi de ridicare sau conservare a mijloacelor materiale de probă. În cazul infracţiunilor flagrante, aceleaşi organe au dreptul de a face percheziţii corporale sau ale vehiculelor, de a-l prinde pe făptuitor şi de a-l prezenta de îndată organelor de urmărire penală. (3) Când făptuitorul sau persoanele prezente la locul constatării au de făcut obiecţii ori precizări sau au de dat explicaţii cu privire la cele consemnate în procesul-verbal, organul de constatare are obligaţia de a le consemna în procesul – verbal.(4) Actele încheiate împreună cu mijloacele materiale de probă se înaintează, de îndată, organelor de urmărire penală. (5) Procesul-verbal încheiat în conformitate cu prevederile alin. (1) constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală şi nu poate fi supus controlului pe calea contenciosului administrativ.
[104] A se vedea în acest sens Grigore Gr. Theodoru, op.cit., p. 480.
[105] Legea nr. 51/1991, Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea S.R.I., Legea nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea S.I.E., Legea nr. 191/1998 privind organizarea și funcționarea S.P.P.
[106] Art. 61 alin. (1) lit. c) C. pr. pen.
[107] Conform argumentării că activitatea de informații pentru realizarea securității naționale are caracter secret de stat [art. 10 alin. (1) din Legea nr. 51/1991] și că informațiile din acest domeniu se comunică beneficiarilor, cărora li se aplică prevederile referitoare la apărarea secretului de stat (art. 11 alin. 3 din Legea nr. 51/1991).
[108] Legea nr. 51/1991, art. 11 alin. (2) Comunicarea informaţiilor se aprobă de către conducătorii organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale și alin. (3) Prevederile art. 10 privitoare la apărarea secretului de stat se aplică în mod corespunzător tuturor persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-d).
[109] S. Kahane, în V. Dongoroz și colectiv, Explicații teoretice ale codului de procedură penală român, Ed. Academiei României, București, 1976, partea specială, vol. 2 p. 36
[110] Conform https://dexonline.ro/definitie/încunoștințare.
[111] În art. 289 și art. 290 C. pr. pen. este utilizată noțiunea de „încunoștințare”.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.