Procesele investigative de descoperire şi urmărire penală a infracţiunilor contra securităţii naţionale şi de terorism
Doru Ioan Cristescu - iunie 2, 20209.2. Importanţa activităţilor specifice constă în aceea că dezvăluie organelor care le desfăşoară informaţii brute, de „primă mână” în legătură cu întreaga gamă de probleme pe care o reprezintă securitatea naţională din toate domeniile: politic, economic, social, ecologic, militar[18], creând posibilitatea intervenţiei rapide pentru înlăturarea operativă a oricăror manifestări ilicite, pentru zăgăzuirea manifestărilor ilicite, pentru cunoaşterea stării de spirit a cetăţenilor, pentru acţiuni preventive, pentru punctarea persoanelor sau grupurilor de persoane virtual sau potenţial pretabile la acţiuni împotriva securităţii naţionale.
Funcţie de modul de penetrare informativă în obiectivele, locurile şi mediile pretabile sau pe lângă persoanele care prezintă potenţial risc şi vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale[19], de cantitatea şi calitatea a informaţiilor obţinute prin aceste mijloace specifice organele de informaţii îşi pot adopta strategiile necesare, pertinente şi utile, direcţiile de acţiune pentru asigurarea realizării securităţii naţionale.
Categorii de informaţii care se pot obţine urmare a derulării „activităţilor specifice” sunt de la cele mai puţin semnificative până la informaţii de „gradul zero” care nu mai necesită nici un fel de verificare, analizare, prelucrare întrucât au un conţinut bogat, suficient calitativ şi cantitativ pentru a fi exploatate din punct de vedere al muncii de informaţii, dobândind în acest fel finalitate.
În general, informaţiile obţinute suferă un proces de verificare, pe mai multe paliere şi prin diferite căi, apoi de prelucrare şi coroborare cu alte date existente în baza de date a organului de informaţii, cu informaţii din locurile, mediile pretabile sau de la persoanele aflate în proximitatea celora din care provin, cu informaţiile obţinute pe alte canale, pentru ca, în final, ca într-un joc de puzzle, să se poată închega un tablou, un ansamblu, care să ecraneze situaţia operativă reală.
9.3. Cadrul general referitor la procedeele investigative informativ operative speciale specifice activității organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale, denumită generic investigație informativ – operativă își are sediul materiei în prevederile art. 14 alin. (2) și urm. din Legea nr. 51/1991.
Cadrul particular referitor la procedeele investigative informativ operative speciale specifice activității organelor S.R.I. se regăsește în prevederile art. 10 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea S.R.I[20] și în ce privește activitatea organelor S.P.P. se regăsește în prevederile art. 14 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 191/1998 privind organizarea și funcționarea S.P.P.[21], art. 10 din Legea nr. 1/1998, în cazul S.I.E.[22], art. 13 din Legea nr. 346/2006, în situația Direcției Generale de Informații a Apărării.
În cazul amenințărilor la adresa securității naționale, așa cum sunt acestea enumerate în art. 3 din Legea nr. 51/1991 și a cauzelor penale având ca obiect infracțiuni contra securității naționale, prevăzute în Codul penal și în legi speciale, precum și actele de terorism, respectiv acele categorii de infracțiuni pentru constatarea cărora S.R.I. și S.P.P. au competență materială și funcțională ofițeri anume desemnați lucrătorii S.R.I. și din S.P.P. pot și trebuie să utilizeze mijloacele, și metodele informativ operativ, precum și procedeele investigative informativ operative[23].
[10] Metodele, mijloacele specifice și procedeele investigative speciale pot fi utilizate numai în condițiile în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) să existe indicii, date ori informații despre existența situațiilor privind ameninţările la adresa securităţii naţionale, prevăzute la <LLNK 11991 51 10 202 3 28> 3 din Legea nr. 51/1991<
b) prevederile art. 3 referitoare la conținutul amenințărilor la adresa securității naționale să nu fie interpretate sau folosite în scopul restrângerii sau interzicerii dreptului de apărare a unei cauze legitime, de manifestare a unui protest sau dezacord ideologic, politic, religios ori de alta natura, garantate prin Constituţie sau legi [art. 4 alin. (1) din Legea nr. 51/1991];
c) nicio persoana nu poate fi urmărită pentru exprimarea liberă a opiniilor sale politice şi nu poate face obiectul unei imixtiuni în viaţa sa particulară, în familia sa, în domeniul sau proprietăţile sale ori în corespondență sau comunicaţii, nici al unor atingeri ale onoarei sau reputaţiei sale, dacă nu săvârşeşte vreuna din faptele ce constituie, potrivit prezentei legi, o ameninţare la adresa securităţii naţionale [art. 4 alin. (1) din Legea nr. 51/1991];
d) recurgerea la utilizarea acestor metode și mijloace se impune doar în situația în care au fost epuizate căile, metodele și mijloacele a căror utilizare nu necesită imixtionarea ori intruziunea vieții private, cum ar fi, de exemplu, exploatarea surselor deschise;
e) activitatea să se realizeze în conformitate cu legile în vigoare şi cu obligaţiile asumate de România prin convenţiile şi tratatele internaţionale referitoare la drepturile omului la care este parte (art. 5 din Legea nr. 51/1991);
f) mijloacele de obţinere a informaţiilor necesare securităţii naţionale nu trebuie să lezeze, în niciun fel, drepturile sau libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, viaţa particulară, onoarea sau reputaţia lor ori să îi supună la îngrădiri ilegale;
g) respectarea regulilor de tactică criminalistică cu prilejul utilizării acestor metode, mijloace și procedee.
[11] Enumerarea mijloacelor și metodelor informativ operative
11.1. Legea cadru nr. 51/1991 menționează în categoria mijloacelor și metodelor informativ operative specifice organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale următoarele (art. 13 lit. a)-e) din Legea nr. 51/19910):
a) solicitarea şi să obţinerea de obiecte, înscrisuri sau relaţii oficiale de la autorităţi sau instituţii publice, respectiv să solicite de la persoane juridice de drept privat ori de la persoane fizice;
b) consultarea de specialişti ori experţi;
c) primirea de sesizări sau note de relaţii;
d) fixarea unor momente operative prin fotografiere, filmare sau prin alte mijloace tehnice ori efectuarea de constatări personale cu privire la activităţi publice desfăşurate în locuri publice, dacă această activitate este efectuată ocazional;
e) solicitarea și obţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, altele decât conţinutul acestora, şi reţinute de către aceştia potrivit legii.
11.2. În plus față de instrumentele susarătate, în mod specific, fiecăruia dintre serviciile, ce fac parte dintre organele administrative autonome cu atribuții în domeniul securității naționale li s-au conferit și prerogativa utilizării altor metode și mijloace specifice organului operativ respectiv:
În cazul Serviciului Român de Informații:
– efectuarea, prin laboratoare de specialitate şi specialişti proprii, de constatări dispuse sau solicitate în condiţiile legii[24];
– este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor privitoare la siguranţa naţională, în condiţiile legii[25];
– personalul operativ al Serviciului Român de Informaţii îşi desfăşoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoile de realizare a siguranţei naţionale[26];
– este dotat cu armamentul, muniţia şi tehnica de lupta necesare îndeplinirii misiunilor de apărare şi intervenţie antiteroristă, transportului corespondentei secrete, a pazei proprii şi a celorlalte misiuni de serviciu[27].
În cazul Serviciului de Protecție și Pază:
– solicitarea si obţinerea de obiecte, înscrisuri sau relaţii oficiale de la instituţii publice; consultarea de specialişti ori experţi; primirea de sesizări sau note de relaţii; fixarea unor momente operative prin mijloace tehnice sau prin constatări personale[28];
– organizează si desfăşoară, deschis sau acoperit, activităţi de culegere, verificare si valorificare a informaţiilor necesare numai pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute și in condiţiile stabilite prin lege. Orice informaţie cu valoare operativă de alta natură se transmite de îndată autorităţilor abilitate prin lege pentru verificarea si valorificarea acesteia[29];
– personalul Serviciului de Protecţie si Paza este autorizat, după caz, să poarte și să folosească arme de foc, arme albe si alte mijloace de protecţie si descurajare, pentru îndeplinirea misiunilor de serviciu, precum si in scop de autoaparare, in condiţiile prevăzute de lege[30].
În cazul Serviciului de Informaţii Externe:
– este autorizat să folosească persoane juridice sub acoperire, înfiinţate în condiţiile legii, să utilizeze metode specifice, să creeze şi să deţină mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, protecţia, evaluarea, valorificarea şi stocarea datelor şi informaţiilor referitoare la siguranţa naţională;
– personalul Serviciului de Informaţii Externe îşi desfăşoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoile de realizare a siguranţei naţionale[31];
– Sursele de informare, metodele şi mijloacele de munca nu pot fi dezvăluite față de nimeni şi în nicio împrejurare;
– În situaţii bine determinate şi fundamentate, la propunerea directorului Serviciului de Informaţii Externe şi cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Tarii, sursele umane pot fi angrenate, pe operaţiuni şi cazuri concrete, în cadrul unor acţiuni de cooperare cu organisme similare partenere din străinătate[32];
– Serviciul de Informaţii Externe are dreptul, în condiţiile prevăzute de lege, să solicite şi să obţină de la autorităţile publice române, agenţi economici, alte persoane juridice, precum şi de la persoane fizice informaţii, date sau documente necesare îndeplinirii atribuţiilor sale[33];
În cazul Direcției Generale de Informații a Apărării:
– Personalul Direcţiei generale de informaţii a apărării îşi desfăşoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoile de realizare a securităţii naţionale în domeniul militar;
– Pentru culegerea de informaţii în teatrele de operaţii şi pentru lupta împotriva terorismului, Direcţia generală de informaţii a apărării poate avea în subordine structuri combatante;
– Unele categorii de tehnică şi bunuri specifice se achiziţionează, în condiţiile legii, prin structuri specializate proprii, de la parteneri interni sau externi;
– Pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice securităţii naţionale în domeniul militar, Direcţia generală de informaţii a apărării execută misiuni independente sau integrate la nivel strategic, operativ şi tactic, în ţară şi în străinătate, inclusiv cu structuri combatante proprii[34].
În cazul Direcției Generale de Protecție Internă:
– este autorizată să deţină şi să folosească imobile, armament, tehnică, muniţie, echipament şi mijloace de transport necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de lege, pentru autoapărare şi protecţia imobilelor în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor, potrivit competenţelor[35].
11.3. Caracteristica esențială a acestor mijloace și metode informativ operative specifice organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale constă în împrejurarea că nu necesită autorizări pentru utilizarea lor din partea organelor judiciare – magistrați procurori sau judecători -, ci sunt supuse reglementărilor și normativelor, ordinelor interne ale organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale, iar punerea lor în executare și folosirea lor este controlată în exclusivitate doar de către compartimentele și persoanele desemnate și șefii ierarhici din cadrul acestor organe.
[18] „Domeniul securității naționale a fost abordat în ultimii ani in integrum, dar și pe dimensiunile sale: economică, umană, politică, militară, social, culturală, ecologică, astfel că pe agenda de securitate a actorilor statali și nonstatali regăsim concept precum securitate energetică, alimentară, economică, a individului etc.” (Referat de cercetare științifică cu tema Relaționarea securitate națională – securitate militară – securitatea informațiilor clasificate, al drd. Col. Marian Bacșiș, M.Ap.N., Universitatea Națională de Apărare, Carol I).
[19] Riscurile interne şi externe şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale sunt evidenţiate în Strategia de securitate naţională a României, adoptată prin Hotărârea Parlamentului României nr. 38 din 18 decembrie 2001. și actualizate în „Strategia de securitate naţională a României, Bucureşti, 2007” pagina 38 (www.presidency.ro/ SSNR (Strategia de Securitate Naţională a României), Strategia de Apărare a Țării pentru perioada 2015 – 2019 – O Românie puternică în Europa și în lume – pp. 14-17.
(http://www.presidency.ro/files/userfiles/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii_1.pdf,accesat la 26.12.2016).
[20] Art. 10 din Legea nr. 14/1992
În situaţiile care constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale, Serviciul Român de Informaţii, prin cadre desemnate în acest scop, desfăşoară activităţi specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exercitării unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului, efectuate potrivit procedurii prevăzute în <LLNK 11991 51 10 201 0 17>Legea nr. 51/1991, cu modificările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.
Activităţile specifice culegerii de informaţii, prevăzute la alin. (1), sunt controlate de Parlament, în limitele şi condiţiile prevăzute de lege.
[21] Art. 14 din Legea nr. 191/1998
(1) Serviciul de Protecţie şi Pază, prin structurile sale specializate, are următoarele atribuţii:
e) solicita procurorului, în cazuri justificate, cu respectarea prevederilor Codului de procedura penală, autorizarea efectuării unor activităţi potrivit <LLNK 11991 51 10 201 0 17>Legii nr. 51/1991, în scopul culegerii de informaţii pentru îndeplinirea misiunilor specifice. Operaţiunile tehnice pentru realizarea acestor activităţi se execută de către Serviciul Român de Informaţii.
[22] Art. 10 din Legea nr. 1/1998
(1) Serviciul de Informaţii Externe este autorizat sa folosească persoane juridice sub acoperire, înfiinţate în condiţiile legii, sa utilizeze metode specifice, sa creeze şi sa deţină mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, protecţia, evaluarea, valorificarea şi stocarea datelor şi informaţiilor referitoare la siguranţa naţională.
[23] A se vedea în acest sens și M. Udroiu, R. Slăvoiu, O. Predescu, Tehnici speciale de investigare în justiția penală, Ed. C.H. Beck, București, 2009, pp. 198-204.
[24] Art. 9 alin. (2) din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea S.R.I.
[25] Potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 14/1992.
[26] Art. 28 din Legea nr. 14/1992.
[27] Art. 41 din Legea nr. 14/1992.
[28] Art. 14 lit. d) din Legea nr.191/1998 privind organizarea și funcționarea S.P.P.
[29] Art. 14 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 191/1998.
[30] Art. 27 din Legea nr. 191/1998.
[31] Art. 19 Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe
[32] Art. 10 din Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe.
[33] Art. 11 din Legea nr. 1/1998.
[34] Art. 13 din Legea nr. 346/2006.
[35] Art. 23 din O.U.G. nr. 76/2016.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.