Procesele investigative de descoperire şi urmărire penală a infracţiunilor contra securităţii naţionale şi de terorism
Doru Ioan Cristescu - iunie 2, 2020S.R.I. – ca autoritate naţională în domeniu – asigură coordonarea tehnică a SNPCT, prin Centrul de coordonare operativă antiteroristă (CCOA)[78], inființat în structura sa[79].
Întreaga activitatea pentru realizarea securităţii naţionale este organizată şi coordonată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării[80].
Cadrul particular al reglementărilor este configurat de legile de organizare și funcționare a fiecăruia dintre serviciile de informații, în parte.
[18] Materialul procesului investigativ informativ operativ
18.1. Materialul procesului investigativ informativ operativ are caracter secret și este configurat de complexul de scripte, înscrisuri și materiale multimedia în care se materializează activitățile desfășurate și prin care se constată mersul și rezultatele desfășurării acțiunilor investigative informativ operative, ca urmare a ordinelor, dispozițiilor și instrucțiunilor dispuse de subiecții oficiali ai procesului investigativ informativ operativ, iar documentele organelor de informaţii şi ale celor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale se păstrează în arhivele acestora şi nu pot fi consultate decât în condiţiile legii[81].
18.2. În legea de organizare și funcționare a fiecăruia dintre organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale se regăsesc prevederi în sensul celor de mai sus:
– în Legea de organizare și funcționare a S.R.I. se prevăd următoarele:
În executarea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, directorul emite, potrivit legii, ordine şi instrucţiuni[82].
Documentele interne de orice fel ale S.R.I. au caracter de secret de stat, se păstrează în arhiva sa proprie şi nu pot fi consultate decât cu aprobarea directorului, în condiţiile legii.
Documentele, datele şi informaţiile S.R.I. pot deveni publice numai după trecerea unei perioade de 40 de ani de la arhivare.
S.R.I. preia spre conservare şi folosinţă fondurile de arhivă ce privesc siguranţa naţională ale fostelor organe de informaţii cu competenţă pe teritoriul României.
Fondurile de arhivă ale fostului Departament al Securităţii Statului, ce privesc siguranţa naţională, nu pot deveni publice decât după trecerea unei perioade de 40 de ani de la adoptarea prezentei legi[83].
– în Legea de organizare și funcționare a S.P.P. este stipulat că:
Activitatea operativă a S.P.P. constituie secret de stat[84].
În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, directorul S.P.P. emite, potrivit legii, ordine şi instrucţiuni[85].
Documentele Serviciului de Protecţie şi Pază se păstrează în arhiva proprie şi pot fi consultate, în condiţiile legii, cu aprobarea directorului acestuia[86].
– în Legea de organizare și funcționare a S.I.E. este stipulat că:
Directorul S.I.E. aproba încadrarea, atribuţiile, dotarea, normele de funcţionare, regulamentele şi structurile organizatorice ale unităţilor componente[87].
În executarea atribuţiilor ce revin S.I.E. directorul emite ordine şi instrucţiuni, potrivit legii[88].
Componenta, regulamentul de organizare şi funcţionare, precum şi atribuţiile Consiliului director se aproba de directorul S.I.E.[89].
Documentele S.I.E. sunt păstrate în arhiva proprie şi pot fi consultate, în funcţie de clasificare, numai în condiţiile legii, cu aprobarea directorului acestuia[90].
– În O.U.G. nr. 76/2016 privind Direcția Generală de Protecție Internă
Regulamentul de organizare şi funcţionare al Direcţiei Generale de Protecţie Internă se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne[91].
În exercitarea atribuţiilor legale, directorul general al Direcţiei Generale de Protecţie Internă emite ordine obligatorii pentru personalul din subordine[92].
Organizarea, coordonarea şi planificarea strategică a activităţii Direcţiei Generale de Protecţie Internă se realizează, în condiţiile legii, prin ordine şi instrucţiuni ale ministrului afacerilor interne, prin raportare la strategiile şi politicile de ordine publică, apărare şi securitate naţională, în concordanţă cu obiectivele şi priorităţile informative naţionale[93].
Partea a III-a. Particularitățile procesului investigativ penal (urmăririi penale) a infracțiunilor contra securității naționale și de terorism
[19] Precizări introductive și noționale
19.1. Procesul penal, care a fost definit în diferite modalități[94] constituie o activitate reglementată de lege, cu patru funcții judiciare separate, potrivit prevederilor art. 3 C. pr. pen., din care una este funcția de urmărire penală, compartimentată (divizată) pe mai multe faze, etape și stadii[95].
19.2. Faza de urmărire penală cuprinde ca etape procesuale, efectuarea urmăririi penale și rezolvarea cauzei de către procuror, iar ca stadii procesuale conține dispunerea începerii urmăririi penale față de faptă, efectuarea urmăririi penale, continuarea urmăririi penale față de suspect, punerea în mișcare a acțiunii penale, rezolvarea cauzelor, fie prin clasarea și/sau renunțarea la urmărirea penală, fie prin terminarea urmăririi penale.
În literatura de specialitate s – a remarcat și existența unei faze preliminare fazei de urmărire penală, respectiv faza primirii plângerii, denunțului sau sesizarea din oficiu ori constatarea infracțiunii flagrante[96], opinie pe care o împărtășim.
19.3. Urmărirea penală este o fază prejurisdicțională[97], cu trăsături caracteristice proprii, care o diferențiază de celelate faze ale procesului penal, cu funcțiune și finalitate proprii, este o activitate în devenire, care începe, se amplifică și se sfârșește, realizată prin succesiunea dinamică, progresivă a unor acte judiciare efectuate consecutiv și coordonat, în mod nepublic, cu caracter preponderent scris și relativ lipsită de contradictorialitate, cu arie structurală proprie, în sensul că se situează între un punct inițial: pornirea procesului penal, prin dispunerea începerii urmăririi penale față de faptă și un punct final: rezolvarea cauzei penale de către procuror, cu subiecți procesuali specifici, ce au competențe materiale, teritoriale și funcționale distincte față de cei din faza judiciară și execuțională, cu materiale constând în acte procesuale, acte procedurale și documente specifice.
[20] Aspecte particulare ale urmăririi penale în cauzele având ca obiect infracțiunile contra securității naționale și de terorism
Ceea ce particularizează urmărirea penală a infracțiunilor contra securității naționale și de terorism de urmărirea penală a celorlalte infracțiuni prevăzute în codul penal și legi speciale poate fi rezumat la următoarele aspecte, ce urmează a fi detaliate în cele ce urmează:
– instrumentarea cauzelor penale având ca obiect infracţiuni contra securității naţionale și acte de terorism, incorporează investigarea informativ-operativă („activităţile specifice”), ce se derulează în exclusivitate de organele de informaţii şi investigarea penală, realizată de organele judiciare şi/sau cu sprijinul organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naţionale, şi se desfăşoară, prima, în faza anterioară începerii urmăririi penale (extraprocesual penal), prejurisdicțională și poate constitui temei pentru dispunerea începerii urmăririi penale şi, secunda, în faza de urmărire penală (procesual penal);
– trăsăturile caracteristice ale activității de urmărire penală cazul infracțiunilor contra securității naționale și de terorism;
– regulile generale ale urmăririi penale în cazul infracțiunilor contra securității naționale și de terorism;
– modalitățile normative și concret faptice specifice de comitere a infracțiunilor contra securității naționale și acte de terorism;
– modurile specifice de sesizare a organelor de urmărire penală în legătură cu aceste infracțiuni;
– mijloacele de probă și procedeele probatorii de administrare a probelor cu prilejul urmăririi penale a infracțiunilor contra securității naționale și de terorism;
– subiecții procesuali, oficiali, subiecții ocazionali, care asigură efectuarea urmăririi penale cu prilejul instrumentării cauzelor ce au ca obiect infracțiunile contra securității naționale și acte de terorism;
– materialul de urmărire penală.
[21] Optăm, cel puțin la nivel doctrinar, pentru denumirea de proces investigativ penal, a fazei de urmărire penală în cazul cercetărilor întreprinse în cazul infracțiunilor contra securității naționale și terorism, ca parte a procesului penal în ansamblul său, în ideea de a exprima mai evident, continuarea procesului investigativ informativ operativ derulat de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale, ce are ca finalitate descoperirea infracțiunilor din această categorie, interferența și întrepătrunderea între activitățile derulate de aceste organe și de organele de urmărire penală ce instrumentează cauzele penale ce au ca obiect aceste infracțiuni și, tocmai, pentru a diferenția natura juridică administrativă a procesului investigativ informativ operativ, de natura juridică judiciar penală a procesului investigativ penal, i.e. a urmăririi penale.
Că urmărirea penală, în cazul instrumentării oricărei infracțiuni și, cu atât mai mult, în cazul infracțiunilor contra securității naționale și terorism, îndeplinește toate condițiile de a putea fi denumită proces investigativ penal, rezultă din caracteristicile activităților propriu zise întreprinse de subiecții procesuali, respectiv:
– urmărirea penală a infracțiunilor contra securității naționale și de terorism reprezintă rodul unui complex de activităţi probatorii derulate de organele judiciare, atunci când acestea sunt sesizate în legătură cu comiterea unei/unor astfel de infracțiuni și este caracterizat cel mai bine, în aprecierea noastră, prin termenul de „investigare”[98], întrucât surprinde complet amplitudinea demersurilor întreprinse, iar pe de altă parte este tot mai des utilizat în doctrina şi practica judiciară și criminalistică;
– investigarea (investigația) și activitatea de a investiga – în general sau într– un caz concret – nu este o acțiune ori o activitate singulară, izolată, haotică, statică, caracterizată prin imobilism, ci, dimpotrivă, coordonată, concertată, dinamică, evolutivă, progresivă, succesivă, uneori de largă amplitudine, elemente ce caracterizează o succesiune de stări, etape, stadii, specifică unui proces;
– caracteristicile esențiale ale complexului de activități menționate, derulate de organele judiciare, fac ca acesta să fie definit complet prin expresia proces investigativ;
– particularităţilor infracţiunilor comise în concret şi mijloacelor şi metodelor folosite de infractori, relevate prin modul de operare, le corespund modalităţi specifice de investigare, cu mijloacele, metodele şi procedeele corespunzătoare, utilizate conform reglementărilor legale, iar procesul investigativ derulat are specificitatea determinată de parcursul acestuia, fiind destinat strângerii probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor contra securității naționale și de terorism, identificarea persoanelor care au săvârșit astfel de infracțiuni și stabilirii răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată, având caracter procesual penal și înscriindu – se în activitatea de urmărire penală, care este una din fazele procesului penal;
– procesul investigativ penal sau urmărirea penală, ca parte componentă a procesului penal, are drept scop, prevăzut de codul de procedură penală, probarea judiciară a existenței și comiterii infracțiunilor contra securității naționale și de terorism, precum și stabilirea participanților la săvârșirea acestora, în vederea tragerii lor la răspundere penală;
Procesul investigativ penal sau urmărirea penală a infracțiunilor contra securității naționale și de terorism este faza procesului penal destinată strângerii probelor necesare cu privire la existența acestor categorii de infracțiuni, la identificarea persoanelor care au săvârșit o astfel de infracțiune și la stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.
[78] Art. 14 din Legea nr. 535/2004 (1) CCOA este structura organizatorico-funcţională ce asigură continuitatea şi coerenţa funcţionării sistemului de legătură ce articulează componentele SNPCT. (2) Autorităţile şi instituţiile publice din componenţa SNPCT vor desemna câte un reprezentant permanent la CCOA, în vederea asigurării schimbului de date şi informaţii. (3) Structura şi efectivele CCOA se aprobă prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. (4) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, S.R.I. va supune aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării Regulamentul de organizare şi funcţionare a CCOA.; Conform art. 17 din Legea nr. 535/2004 atribuțiile C.C.O.A. constau în: a) coordonează activităţile desfăşurate în cadrul SNPCT, prin reprezentanţi desemnaţi de autorităţile şi instituţiile publice din componenţa SNPCT; b) asigură operativ schimbul de date şi informaţii între autorităţile şi instituţiile publice componente ale SNPCT privind activităţile cu caracter terorist; c) integrează datele şi informaţiile obţinute, în scopul stabilirii şi întreprinderii măsurilor care se impun; d) monitorizează activităţile teroriste şi informează operativ autorităţile şi instituţiile publice abilitate din cadrul SNPCT; e) în situaţii de criză teroristă asigură suportul logistic şi operaţional pentru funcţionarea operativă a Centrului Naţional de Acţiune Antiteroristă, care este integrat funcţional în mecanismul general de gestionare a crizelor şi organizat conform legii; f) transmite autorităţilor şi instituţiilor publice competente din cadrul SNPCT datele şi informaţiile care fac obiectul întreprinderii de măsuri, conform atribuţiilor legale.
[79] Art. 6 alin. (3) din Legea nr. 535/2004.
[80] Art. 6 alin. (2) din Legea nr. 51/1991.
[81] Art. 28 din Legea nr. 51/1991.
[82] Art. 23 alin. (3) din Legea nr. 14/1992.
[83] Art. 45 din Legea nr. 14/1992.
[84] Art. 31 alin. (1) din Legea nr.191/1998.
[85] Art. 8 alin. (3) din Legea nr. 191/1998.
[86] Art. 31 alin. (2) din Legea nr.191/1998.
[87] Art. 7 alin. (2) din Legea nr. 1/1998.
[88] Art. 7 alin. (3) din Legea nr. 1/1998.
[89] Art. 8 alin. (3) din Legea nr. 1/1998.
[90] Art. 9 alin. (3) din Legea nr. 1/1998.
[91] Art. 7 din O.U.G. nr. 76/2016.
[92] Art. 9 din O.U.G. nr. 76/2016.
[93] Art. 11 din O.U.G. nr. 76/2016.
[94] Ca fiind o activitate complexă desfășurată de organele judiciare în conformitate cu legea, cu participarea activă a părților în scopul constatării în timp și în mod complet a faptelor ce constituie infracțiuni, astfel încât orice persoană care a comis o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere (Gh. Mateuț, Tratat de procedură penală, partea generală, vol. I, Ed. C.H.Beck,, București, 2007, p. 124); Prin proces penal se înțelege activitatea reglementată de lege pe care o desfășoară autoritățile publice anume desemnate, cu participarea activă a persoanelor interesate, ca titulare de drepturi și obligații, în scopul constatării la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni, astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie sancționată potrivit legii penale și nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală (Grigore Gr. Theodoru, Tratat de Drept procesual penal, ed. a 3-a, Ed. Hamangiu, București, 2013, p. 4).
[95] V. Dongoroz, în V.Dongoroz (coord.) și colectiv, Explicații teoretice ale codului de procedură penală român, partea generală, vol. I, Ed. Academiei României, București, 1975, p. 12; Faza procesuală cuprinde un ansamblu de acte și măsuri procesuale și procedurale, efectuate în ordinea și formele prevăzute de lege, îndeplinind un obiectiv limitat în realizarea scopului procesului penal. Obiectivul unei faze procesuale este pregătirea fazei procesuale următoare, până ce se ajunge, prin ultima fază, la realizarea scopului procesului penal. Etapa procesuală este o subdiviziune a fazei procesuale, având un obiectiv mai restrâns și conținând acte și măsuri procesuale proprii, dar îndeplinind obiectivul fazei procesuale căreia îi aparține. Stadiul procesual este o subdiviziune a etapei procesuale. (Gr.Gr. Theodoru, op. cit., p. 447-448).
Astfel, procesul penal cuprinde: faza de urmărire penală, faza de cameră preliminară, faza de judecată și faza de executarea hotărârilor penale, care, fiecare la rândul lor, conțin etape și stadii. (V. Dongoroz, în V.Dongoroz (coord.) și colectiv, op. cit.,p. 12).
[96] Gh. Mateuț, op. cit., p. 128.
[97] Idem.
[98] Investigație (investigare) = cercetare, studiere minuțioasă, efectuată sistematic, cu scopul de a descoperi ceva, Investigativ = adverb prin care se determină sensul verbului a investiga, arătând modul acțiunii.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.