Procesele investigative de descoperire şi urmărire penală a infracţiunilor contra securităţii naţionale şi de terorism
Doru Ioan Cristescu - iunie 2, 2020[16] Finalizarea procesului investigativ informativ operativ
16.1. Dacă activitatea de culegere de informaţii generale, este atributul exclusiv al organelor de informaţii şi supuse unor reglementări extrapenale, activitatea din faza procesului investigativ se realizează în cadrul unei proceduri administrative extrapenale, numai cu autorizarea, prin mandatul de securitate națională, a magistratului competent material și funcțional, iar, în cadrul procesului penal, faza activităților preliminare destinate verificării sesizării din oficiu, numai conform dispozițiilor codului de procedură penală şi în baza unui mandat eliberat de magistratul competent.
Între cele două faze şi categorii de activităţi există o strânsă legătură, interdependenţă şi de intercondiţionare reciprocă rezultată din dinamica muncii de culegere de informaţii și a activității de urmărire penală.
Dacă din culegerea de informaţii generale rezultă existenţa unei ameninţări la adresa securităţii naţionale, respectivele date şi indicii trebuie completate, controlate şi fundamentate ceea ce se realizează, în continuare, prin solicitarea autorizării efectuării unor acte, a căror scop este aprofundarea şi amplificarea culegerii de informaţii, adresată, prin intermediul procurorului general al P.I.C.C.J. sau a procurorului desemnat de către acesta, magistratului competent, într – o procedură administrativă (potrivit art. 15-21 din Legea nr. 51/1991) sau, în situaţia în care primele informaţii sunt suficiente, cantitativ şi valoric, şi decelează pregnant existenţa unei infracțiuni contra securităţii naţionale ori acte de terorism, se formulează comunicarea (prevăzută de art.11 alin.1 lit.d din Legea nr. 51/1991), cu caracter secret (conform art. 11 alin. 3 din Legea nr. 51/1991), ce constituie acte încheiate de organele de siguranță națională, pentru infracțiunile constatate în timpul atribuțiilor prevăzute de lege[66], care se remite organului de urmărire penală competent, ceea ce constituie temei pentru ca acesta să se sesizeze din oficiu, pentru declanșarea procesului penal[67], situație ce constituie o procedură judiciară penală.
16.2. Finalitatea activităților prin care au fost utilizate procedeele investigative speciale poate consta în:
1) stabilirea împrejurării că activitățile persoanei/elor care a/au fost subiectul/ subiecții procedeelor investigative speciale nu se circumscrie nici unei /unor amenințări la adresa securității naționale și nici vreunei infracțiuni contra securității naționale ori acte de terorism, context în care procedează potrivit prevederilor art. 21 alin. (2) și (3) din Legea nr. 51/1991[68].
2) constatarea situației că activitățile persoanei/elor, cetățeni străini, care a/au fost subiectul/ subiecții procedeelor investigative speciale se circumscriu unei /unor riscuri/vulnerabilități /amenințări la adresa securității naționale și derularea unor activităţi cu caracter preventiv[69], urmare a cărora procedează la sesizarea organelor judiciare, respectiv procurorul anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, care, la rândul său, sesizează instanța de judecată competentă de la nivelul Curții de Apel București[70] cu luarea unor măsuri legale:declararea ca străin indezirabil[71] ori interzicerea dreptului de ședere pe teritoriul României[72], prin care se întrerupe activitatea autorilor – cetățeni străini – a respectivelor manifestări și/sau demantelează grupurile preinfracţionale care îşi propun realizarea unor infracţiuni contra securității naţionale[73] sau acte de terorism[74], precum și sesizarea organelor competente pentru declararea unui/unor membrii ai Corpului Diplomatic acreditat/ți în România sau a unui/unor membrii ori funcționari ai Personalului Consular acreditat/ți în România de persona non grata[75].
[17] Subiecții oficiali ai procesului investigativ informativ operativ
17.1. Cadrul subiecților procesului investigativ informativ operativ
Procesul investigativ informativ operativ se desfășoară prin intervenția organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale competente, iar persoanele care lucrează ca prepuși ai acestor organe, sunt subiecții oficiali (funcționari publici cu statut special – militari ori civili – angajați ai organelor respective și angrenați în activitatea informații, cu regimul juridic conferit de legile de organizare și funcționare proprii serviciului de informații din care fac parte).
La raportul juridic de conflict, care face obiectul procesului investigativ informativ operativ, participă persoane străine – atât față de subiecții oficiali, cât și față de subiecții activi ai faptelor ce constituie amenințări la adresa securității naționale – care însă intră în raporturi juridice cu organele de stat din domeniul securității naționale și prepușii acestora, dar și cu autorii amenințărilor la adresa securității naționale, sunt subiecții ocazionali, coparticipanți ai unor raporturi accesorii în cadrul raportului procesual principal, (în general, sursele umane secrete, persoanele fizice aflate în raporturi de colaborare/conlucrare cu subiecții oficiali, cu statut de colaboratori, informatori ori specialiști).
17.2. Subiecții activi sunt autorii sau participanții la comiterea faptelor ce constituie amenințări la adresa securității naționale, față de care se desfășoară procesul investigativ informativ operativ, practic subiecții țintă a activității derulate de subiecții activi.
Urmare a derulării procesului investigativ informativ operativ există posibilitatea ca subiecții țintă să devină persoane vătămate a acțiunilor de monitorizare executate în condiții ilegale de prepușii organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale, prin nerespectarea prevederilor legale incidente în materia investigației informativ operative.
17.3. Cadrul general al reglementărilor în ceea ce privește organele (instituțiile) răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naționale este oferit de prevederile Legii nr. 51/1991, ce nominalizează în acest sens, care sunt organele competente material și funcțional[76], cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale sunt: Serviciul Român de Informaţii (S.R.I.), Serviciul de Informaţii Externe (S.I.E.), Serviciul de Protecţie şi Pază (S.P.P.), precum şi Ministerul Apărării Naţionale (M.Ap.N.- D.G.I.A), Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.) şi Ministerul Justiţiei, prin structuri interne specializate.
În ce privește serviciile departamentale din cadrul Ministerului Justiției, fosta Direcție Generală de Protecție și Anticorupție, a fost desființat prin H.G.R. nr. 127/2006, iar din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fosta Direcție Generală de Informații și Protecție Internă a fost desființată prin O.U.G. nr. 76/2016, în prezent funcționând Direcția Generală de Protecție Internă.
În domeniul prevenirii și combaterii terorismului activitatea și cooperarea în domeniu se realizează ca Sistem naţional de prevenire şi combatere a terorismului, denumit în continuare SNPCT, la care participă următoarele autorităţi şi instituţii publice:
a) Serviciul Român de Informaţii, cu rol de coordonare tehnică;
b) Ministerul Afacerilor Interne;
c) Ministerul Apărării Naţionale;
d) Ministerul Afacerilor Externe;
e) Ministerul Economiei şi Comerţului;
f) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;
g) Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor;
h) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului; i) Ministerul Sănătăţii;
j) Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei;
k) Ministerul Finanţelor Publice;
l) Ministerul Integrării Europene;
m) Ministerul Justiţiei;
n) Serviciul de Informaţii Externe;
o) Serviciul de Protecţie şi Pază;
p) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;
q) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
r) Banca Naţională a României;
s) Agenţia Naţională de Control al Exporturilor;
t) Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor;
u) Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare[77].
[66] Art. 61 alin. (1) lit. c C. pr. pen.: „ Acte încheiate de unele organe de constatare” combinat cu art. 288 alin. (1), ipoteza a 3-a C. pr. pen., art. 11 din Legea nr. 14/1992: „În cazul în care din verificările şi activităţile specifice prevăzute la art. 9 şi 10 rezultă date şi informaţii care indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, acestea sunt transmise organelor de urmărire penală în condiţiile prevăzute de art. 61 din Codul de procedură penală”, art. 14 din Legea nr. 191/1998: „f) consemnează rezultatele activităţilor prevăzute la lit. d) şi e) in acte de constatare, întocmite cu respectarea prevederilor Codului de procedura penală, care pot constitui mijloace de proba”.
[67] Art. 292 C. pr. pen.
[68] Art. 21 alin. (2) și (3) din Legea nr. 51/1991
(2) În cazul în care datele şi informaţiile rezultate din activităţile autorizate nu sunt suficiente pentru sesizarea organelor de urmărire penală şi nici nu justifică desfăşurarea în continuare de activităţi de informaţii cu privire la acea persoană, din dispoziţia conducătorului organului de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale se dispune notificarea persoanei ale cărei drepturi sau libertăţi au fost afectate prin activităţile autorizate, cu privire la activităţile desfăşurate faţă de aceasta şi perioadele în care s-au desfăşurat.
(3) Notificarea prevăzută la alin. (2) nu se va face dacă:
a) ar putea conduce la periclitarea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu ale organelor de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, prin dezvăluirea unor surse ale acestora, inclusiv ale serviciilor de securitate şi informaţii ale altor state;
b) ar putea afecta apărarea securităţii naţionale;
c) ar putea aduce atingere drepturilor şi libertăţilor unor terţe persoane;
d) ar putea duce la deconspirarea metodelor şi mijloacelor, inclusiv a tehnicilor speciale de investigare concrete, utilizate în cazul respectiv de organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.
[69] Exemplificativ oferim extrase din Raportul de activitate S.R.I. pe anul 2014 [https://www.sri.ro/fisiere/rapoarte/Raport_SRI_2014.pdf (accesat la 07.01.2017)]: Măsurile de prevenire au constat, în principal, în: – propuneri de limitare, întrerupere sau revocare a dreptului de şedere în România, respectiv de declarare drept persoană indezirabilă; – propuneri de neacordare/retragere a avizului prevăzut de legi speciale; – realizarea siguranţei unor obiective ce pot constitui ţinta unor acte teroriste; – acţiuni de stopare a activităţilor de sprijin al unor organizaţii teroriste, desfăşurate pe teritoriul naţional; – demersuri specializate pe linia protecţiei informaţiilor clasificate; – activităţi de pregătire individuală pentru autoapărarea împotriva riscurilor de natură teroristă ori a acţiunilor unor servicii de spionaj străine; – activităţi de identificare şi determinare a disfuncţiilor în conceperea şi implementarea proiectelor majore de realizare a societăţii informaţionale în România.
[70] Măsura declarării ca indezirabil se dispune de Curtea de Apel Bucureşti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Procurorul sesizează instanţa de judecată la propunerea instituţiilor cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale care deţin date sau indicii temeinice în sensul celor prevăzute la alin. (1) [art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 194/2002].
[71] Declararea ca indezirabil este măsura ce se dispune împotriva unui străin care a desfăşurat, desfăşoară ori există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică [art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 194/2002].
[72] Potrivit prevederilor capitolului IV „Restrângerea dreptului la liberă circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor Uniunii Europene şi a membrilor familiilor lor”, art. 27 -32 din O.U.G. nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul României a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European si a cetatenilor Confederatiei Elvetiene
[73] Procedura declarării ca străin indezirabil este configurată în prevederile art. 86 din O.U.G. nr.194/2002 privind regimul strainilor in România.
(3) Datele şi informaţiile în baza cărora se propune declararea ca indezirabil pentru raţiuni de securitate naţională se pun la dispoziţia instanţei de judecată în condiţiile stabilite de actele normative care reglementează regimul activităţilor referitoare la securitatea naţională şi protejarea informaţiilor clasificate.
(4) Sesizarea prevăzută la alin. (2) se judecă în camera de consiliu, cu citarea părţilor. Instanţa de judecată aduce la cunoştinţă străinului faptele care stau la baza sesizării, cu respectarea prevederilor actelor normative care reglementează regimul activităţilor referitoare la securitatea naţională şi protejarea informaţiilor clasificate.
(5) Curtea de Apel Bucureşti se pronunţă, prin hotărâre motivată, în termen de 10 zile de la sesizarea formulată în condiţiile alin. (2). Hotărârea instanţei este executorie. Atunci când declararea străinului ca indezirabil se întemeiază pe raţiuni de securitate naţională, în conţinutul hotărârii nu se menţionează datele şi informaţiile care au stat la baza motivării acesteia.
(6) Hotărârea se comunică străinului, precum şi, dacă instanţa dispune declararea ca indezirabil, Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru a fi pusă în executare.
(7) Dreptul de şedere al străinului încetează de la data pronunţării hotărârii prin care acesta a fost declarat indezirabil.
(8) Perioada pentru care un străin poate fi declarat indezirabil este de la 5 la 15 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o nouă perioadă cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri. Prelungirea termenului se face în condiţiile prevăzute la alin. (2).
(9) Încetarea măsurii declarării ca indezirabil se dispune de Curtea de Apel Bucureşti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, în situaţia în care prezenţa străinului pe teritoriul României este necesară în interesul statului român, iar pericolul determinat de motivele care au stat la baza declarării ca indezirabil nu mai subzistă. Procurorul sesizează instanţa de judecată la propunerea instituţiei cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale care a propus sesizarea instanţei potrivit alin. (2) teza finală.
(10) Sesizarea prevăzută la alin. (9) se judecă în camera de consiliu. Curtea de Apel Bucureşti se pronunţă, prin hotărâre motivată, în termen de 10 zile de la sesizare. Hotărârea instanţei este definitivă. Hotărârea se comunică Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru a fi pusă în executare.
(11) Hotărârile prin care străinii au fost declaraţi indezirabili sau prin care s-a dispus încetarea măsurii declarării ca indezirabil se pun în executare de către Inspectoratul General pentru Imigrări potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
(12) Datele de identificare ale persoanelor declarate indezirabile sau cu privire la care s-a dispus încetarea măsurii declarării ca indezirabil se comunică Departamentului Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe de către Inspectoratul General pentru Imigrări.
ART. 87
Recursul împotriva hotărârii prevăzute la art. 86 alin. (5)
(1) Hotărârea prevăzută la art. 86 alin. (5) poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la data comunicării, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa se pronunţă în termen de 5 zile de la data primirii cererii.
(2) Exercitarea căii de atac prevăzute la alin. (1) nu are efect suspensiv de executare a hotărârii prin care străinul a fost declarat indezirabil. În cazuri temeinic justificate şi pentru a se preveni producerea de pagube iminente, străinul poate cere instanţei să dispună suspendarea executării hotărârii prin care a fost declarat indezirabil până la soluţionarea căii de atac. Instanţa soluţionează cererea de suspendare de urgenţă, hotărârea pronunţată în acest caz fiind executorie de drept.
[74] Art. 44 din Legea nr. 535/2004
(1) Împotriva cetăţenilor străini sau apatrizilor despre care există date sau indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare acte de terorism ori de favorizare a terorismului se dispune măsura de declarare ca persoană indezirabilă pentru România sau de întrerupere a dreptului de şedere în ţară, dacă împotriva acestora nu s-a dispus măsura nepermiterii ieşirii din ţară, potrivit legii privind regimul străinilor în România.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi solicitanţilor de azil, refugiaţilor şi victimelor conflictelor armate ale căror statut şi regim sunt reglementate prin legi speciale.
[75] Potrivit art.9 din Convenția de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice, publicată în BULETINUL OFICIAL nr. 89 din 8 iulie 1968, intrată in vigoare la data de 8 iulie 1968
Statul acreditar poate oricând, şi fără a trebui sa motiveze hotărârea, sa informeze statul acreditant ca şeful sau orice alt membru al personalului diplomatic al misiunii este persona non grata sau ca orice alt membru al personalului misiunii nu este acceptabil. În acest caz, statul acreditant va rechema persoana în cauza sau va pune capăt funcţiilor sale în cadrul misiunii, după caz. O persoana poate fi declarata non \ grata sau inacceptabila înainte de a ajunge pe teritoriul statului acreditar.
Dacă statul acreditant refuza sa execute sau nu executa într-un termen rezonabil obligaţiile care îi incumba conform paragrafului 1 al prezentului articol, statul acreditar poate refuza sa recunoască persoanei în cauza calitatea de membru al misiunii.
În conformitate cu art. 23 din Convenția din 24 aprilie 1963 cu privire la relatiile consulare, publicată în BULETINUL OFICIAL nr. 10 din 28 ianuarie 1972, intrată in vigoare la data de 28 ianuarie 1972
Persoana declarată non grata
Statul de resedinta poate in orice moment sa informeze statul trimitator ca un functionar consular este persona non grata sau ca orice alt membru al personalului consular nu este acceptabil. In acest caz, statul trimitator va rechema persoana in cauza sau va pune capat functiilor sale in cadrul acestui post consular, dupa caz.
Daca statul trimitator refuza sa indeplineasca sau nu indeplineste intr-un termen rezonabil obligatiile care ii revin conform paragrafului 1 al prezentului articol, statul de resedinta poate, dupa caz, sa retraga exequaturul persoanei in cauza sau sa inceteze de a o considera ca membru al personalului consular.
O persoana numita membru al unui post consular poate fi declarata inacceptabila inainte de a ajunge pe teritoriul statului de resedinta sau, daca se gaseste deja acolo, inainte de a intra in functie la postul consular. Statul trimitator trebuie, in acest caz, sa retraga numirea.
In cazurile mentionate la paragrafele 1 si 3 din prezentul articol, statul de resedinta nu este obligat sa comunice statului trimitator motivele hotaririi sale.
[76] Art. 6 alin. (1) din Legea nr. 51/1991.
[77] Art. 6 alin. (2) din Legea nr. 535/2004.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.