Procesele investigative de descoperire şi urmărire penală a infracţiunilor contra securităţii naţionale şi de terorism
Doru Ioan Cristescu - iunie 2, 2020Dacă persoana respectivă face parte din categoriile de persoane pentru care urmărirea penală este condiționată de obținerea unei autorizații prealabile sau de îndeplinirea altei condiții prealabile, urmărirea penală nu poate fi dispusă, față de aceștia, decât după obținerea autorizației sau îndeplinirea condiției.
Comunicarea în legătură cu continuarea urmăririi penale față de persoana față de care s-a dispus este obligatoriu de adus la cunoștința acesteia, înainte de prima sa audiere.
3.1. Durata în timp dintre cele 2 momente nu este prevăzută de lege, singurul termen prevăzut de lege, după scurgerea căruia se poate introduce contestație pentru durata procesului penal este de 1 an de zile de la momentul începerii urmăririi penale[123], termen apreciat de legiuitor ca depășind durata rezonabilă a activității de urmărire penală.
3.2. În acest interval de timp, organele judiciare au următoarele obligații:
– de a căuta și de a strânge datele ori informațiile cu privire la existența infracțiunilor
– de a căuta și strânge date ori informații pentru identificarea persoanelor care au săvârșit infracțiuni
– să ia măsuri pentru limitarea consecințelor infracțiunilor
– să strângă și să administreze probele cu respectarea prevederilor art. 100 și 101 C. pr. pen.
– de a efectua actele de cercetare care nu suferă amânare, chiar dcă privesc o cauză pentru care nu au competența de a efectua urmărirea penală
– de a strânge și administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului ori inculpatului.
3.3. Căile, metodele și mijloacele de culegere și strângere de informații cu privire la existența infracțiunilor și pentru identificarea persoanelor care au săvârșit infracțiuni constau în utilizarea întregului arsenal de procedee probatorii și metode speciale de cercetare prevăzute de codul de procedură penală, între care sunt unele care continuă mijloacele, metodele informativ operative și procedeele investigative informativ – operative specifice, care au fost folosite anterior momentului dispunerii începerii urmăririi penale în cauza penală concretă, astfel că aceste două categorii de procedee – cel investigativ informativ – operativ, specific activităților organelor de stat cu atribuții în domeniul securității naționale și cel investigativ procedural penal – se interferează, uneori se întrepătrund, îmbină și intercondiționează reciproc relevând continuitatea obiectivă, necesară şi firească între faza investigativă informativ – operativă specifică și faza de urmărire penală (sau cea investigativă penală).
Astfel, activitățile specifice culegerii de informații pentru realizarea securității naționale de monitorizare, prin procedeele investigative informativ – operative prevăzute de art. 14 alin. (2) din Legea nr. 51/1991, care, odată cu înaintarea procesului verbal de constatare a pregătirii sau săvârșirii unei fapte prevăzute de legea penală către organele de urmărire penală, se întrerup, și imediat consecutiv dispunerii începerii urmăririi penale față de faptă, se continuă prin utilizarea procedeelor probatorii, prevăzute de art. 138 și urm. C. pr. pen.
La fel, anumite activităţi dintre cele autorizate de magistratul judecător de drepturi și libertăți şi derulate în faza inițială, cînd urmărirea penală este începută doar față de faptă, cum ar fi supravegherea tehnică se pot continua şi, apreciem noi, din punct de vedere tactic criminalistic este chiar indicat a se continua şi după continuarea urmăririi penale față de persoană, întrucât suspectul, la rândul lui, poate desfăşura, în pofida împrejurării că a luat act de învinuirea adusă, activitatea fie de prelungire a manifestării infracţionale, fie de ascundere, acoperire a unor acţiuni anterioare sau/şi distrugere a unor mijloace materiale de probă ori corpuri delicte nedescoperite sau asigurarea unor alibiuri, zădărnicirea aflării adevărului prin influenţarea unor martori, prevenirea unor persoane din lanţul legăturilor sale infracţionale etc.
În acest context, în paralel cu activităţile de administrare a probatoriului, în cauza în care s-a început urmărirea penală, prin alte mijloace de probă se continuă supravegherea tehnică a suspectului.
Activitățile derulate între cele 2 stadii ale începerii urmăririi penale – in rem și in personam – potrivit noilor reglementări[124], reprezintă nu numai rezultanta activităţilor derulate până la momentul continuării urmăririi penale față de persoană, ci şi vectorul principal al orientării urmăririi penale declanşate din acumulările, cantitative şi calitative, de date, indicii şi informaţii obţinute.
Din aceste momente inițiale se orientează organizarea şi planificarea urmăririi penale prin stabilirea problemelor de lămurit şi activităţilor de întreprins pentru clarificarea tuturor aspectelor cauzei respective în vederea aflării adevărului.
De pildă, consultarea de specialişti ori experţi realizată în faza informativ – operativă, în legătură cu o problemă de strictă specialitate, în faza de urmărire penală se transformă într-un procedeu probator instituit de codul de procedură penală, respectiv dispunerea şi efectuarea unei expertize de specialitate[125].
Din materialul documentar informativ, adunat în faza investigativă informativ – operativă specifică, sunt cunoscute toate acţiunile secvenţiale care au dus la realizarea acţiunii ilicite finale, aceasta însemnând producerea ori procurarea de mijloace necesare săvârşirii faptei, luarea de măsuri în vederea realizării scopului ilicit, stabilirea legăturilor infracţionale, căutarea şi găsirea de sprijinitori, aderenţi ai manifestării ilicite, în general se poate spune, mecanismul punerii în executare a rezoluţiunii infracţionale, ceea ce oferă posibilitatea reconstituirii în plan probator al întregului iter criminis.
În modul cel mai util pentru faza de urmărire penală, informațiile obținute anterior începerii urmăririi penale față de faptă se manifestă, în materia activităţilor de audiere a persoanelor: martorilor, suspecților sau inculpaţilor, al confruntării între persoane[126].
Practic se poate spune că, exploatând întregul ansamblu de date, indicii şi informaţii adunate în faza investigativă informativ – operativă specifică, organul de urmărire penală are asigurată cunoaşterea personalităţii[127] şi activităţilor ilicite derulate, în cele mai mici amănunte, ale persoanelor care urmează a fi ascultate şi chiar elemente, – de pildă: fotografii, ora exactă şi locul unor întâlniri avute, momente înregistrate ale unor discuţii -, de detaliu, care abil strecurate, voalat învederate, în timpul duelului psihologic[128] din timpul ascultării învinuitului, să zicem, poate avea efecte semnificative în realizarea acestei activităţi de urmărire penală.
(4) După ce au fost identificate și administrate probele din care rezultă că o persoană a săvârșit o infracțiune contra securității naționale sau act de terorism și nu există vreunul dintre cazurile de împiedicare prevăzute de art. 16 alin. (1) C. pr. pen., survine momentul declanșator al punerii în mișcare a acțiunii penale[129].
23.5. Transformarea în mijloace de probă a datelor, indiciilor și informațiilor acumulate cu prilejul procesului investigativ informativ operativ
În faza de urmărire penală se transformă în probe sau mijloace de probă prevăzute ca atare de codul de procedură penală, tot ceea ce s-a acumulat ca date, indicii şi informaţii în cadrul investigației informativ – operative specifice, şi care prezintă relevanță (utilitate, concludenţă şi pertinență) pentru cauza penală investigată.
Este un proces dialectic, care demonstrează pe de o parte importanţa şi valoarea informațiilor obținute prin activitățile întreprinse de organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale şi pe de altă parte măiestria organului de urmărire penală de a încununa cu succes activităţile derulate anterior, respectiv a fi în măsură să demonstreze într-un proces penal adevărul şi vinovăţia făptuitorului, în vederea tragerii la răspundere penală.
Un anchetator cu experienţă afirma că: „ancheta este coroana muncii informative”, aserţiune care este plină de adevăr. Degeaba datele, indiciile şi informaţiile culese cu prilejul „activităţilor specifice” sunt multe cantitativ şi preţioase calitativ, dacă ele nu sunt valorificate şi exploatate în faza de urmărire penală.
Importanţa şi valoarea lor este dată de gradul de cunoaştere în profunzime a acţiunilor ilicite ale făptuitorilor şi a persoanei acestora, iar măiestria organului de urmărire penală rezidă în maniera în care reuşeşte să transpună toate acestea în probe utile, concludente şi pertinente cauzei penale instrumentate, astfel încât să se realizeze scopul procesului penal în general şi al urmăririi penale în special.
De exemplu, având cunoştinţă, din materialul informativ rezultat din munca cu agentura, coroborat cu fotografiile şi filmele obţinute prin activitatea de supraveghere şi urmărire informativă (filajul), observarea sau pânda operativă, asociat cu datele rezultate din interceptarea comunicaţiilor, despre acţiunile ilicite ale subiectului ţintă al acțiunilor informative – operative specifice, organul de urmărire penală are un tablou relativ complet al manifestărilor acestuia.
Folosind în timpul fazei ascultării dirijate a suspectului ori inculpatului (fostul subiect ţintă) într-un mod abil, cele cunoscute (procedeul ascultării progresive sau al ascultării frontale)[130] organul de urmărire penală poate aduce pe cel interogat nu numai în situaţia de a mărturisi detaliat faptele sale şi ale coparticipanţilor, dar şi de a indica el însuşi elemente în plus pe care anchetatorii nu le-au cunoscut, precizând dovezi în acest sens. Recunoaşterea suspectului asociată cu probele indicate chiar de el se constituie într-un suport probator relevant şi, în acelaşi timp, cu o forţă probantă semnificativă în procesul penal[131].
Aceasta nu înseamnă răsturnarea principiului de efectuare a urmăririi penale, potrivit căruia în procesul penal se porneşte de la probă la infractor, ci dovedeşte abilitatea anchetatorului de a obţine probe chiar de la persoana suspectă în cauză.
Iată, de pildă, situaţia în care organul de urmărire penală are la îndemână fotografii reprezentând imagini din momentul în care subiectul ţintă înmânează unei alte persoane un obiect, sau primeşte de la acesta un pachet, şi, cu ocazia ascultării, în momentul psihologic bine ales, prezintă aceste fotografii. Suspectul sau inculpatul realizează că organele de urmărire penală cunosc despre episodul respectiv şi, văzându-se pus în faţa evidenţei, poate să detalieze momentul respectiv, să ofere amănuntele necesare anchetei, care nu întotdeauna sunt cunoscute în toate dedesubturile şi cotloanele manifestării infracţionale derulate.
Declaraţia suspectului (inculpatului) respectiv, desigur, asociată cu alte probe şi mijloace de probă va constitui probă în înţelesul prevăzut de codul de procedură penală, fără a fi necesară ataşarea la dosarul cauzei a fotografiei, filmului ori celorlalte documente (note informative, sinteze informative, etc.) obţinute în faza investigativă informativ – operativă.
La fel, căutarea şi găsirea unor piese componente care asamblate constituie o armă performantă cu care se poate realiza un atentat, în condiţiile efectuării cu autorizarea magistratului a actelor prevăzute de art.14 alin.2 din Legea nr.51/1991, şi ridicarea acestora cu prilejul percheziţiei, de la un subiect ţintă devenit suspect în cauza penală, sunt elemente de fapt importante care pot determina pe acesta, cu prilejul ascultării şi al prezentării unor fotografii, filme sau casete video, în calitate de suspect ori inculpat să mărturisească sau să identifice persoana care i-a comandat executarea acelui atentat.
Aşa cum activităţile derulate în faza investigativă informativ – operativă specială se îmbină, întrepătrund şi interacţionează reciproc, într-un lanţ cauzal care determină succesiunea efectuării lor, tot aşa, şi între aceste activităţi şi cele care se desfăşoară în faza de urmărire penală există o determinare cauzală, obiectivă şi necesară, în care primele constituie temei pentru realizarea secundelor, reprezentând izvorul, sorgintea probelor şi mijloacelor de probă care se administrează în procesul penal.
Cu prilejul investigării infracţiunilor contra securității naţionale și acte de terorism, organele judiciare utilizează procedee probatorii şi mijloace de probă tehnice, între care constatarea spontană sau organizarea surprinderii în flagrant, cercetarea la faţa locului, ridicarea de obiecte şi înscrisuri, percheziţia, dispunerea şi efectuarea unor constatări tehnico-ştiinţifice şi expertize[132], a căror tactică de efectuare prezintă particularităţi în raport de tactica criminalistică a aceloraşi procedee folosită în cazul altor infracţiuni.
Aceste particularităţi derivă din specificul manifestărilor prin care se aduce atingere securității naţionale, comparativ cu caracteristicile altor genuri de infracţiuni, fiind vorba de valorile sociale lezate, modalităţile de comitere a infracţiunilor, specificitatea subiecţilor activi şi pasivi ai acţiunilor ilicite, regimul juridic diferit.
23.6. Utilizarea unor procedee probatorii pentru declanșarea procesului penal față de persoană (făptuitor/i)
O altă caracteristică a investigării ameninţărilor la adresa securității naţionale este că unele dintre procedurile probatorii sunt utilizate pentru a constitui activitatea declanşatoare a procesului penal, fiind primele din suita de activităţi imediat posterioare sau chiar concomitente dispunerii începerii urmăririi penale în cauza penală respectivă, ca de pildă organizarea constatării infracțiunii flagrante și percheziția.
De exemplu, din folosirea metodelor specifice investigative, organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naţionale şi/sau organele de urmărire penală dobândesc date şi indicii concrete în legătură cu împrejurarea că urmează a avea loc întâlnirea între o persoană care deţine documente conţinând informaţii clasificate şi altă persoană care le va primi contra unei sume de bani, cunoscându-se locul şi ora întâlnirii, astfel că sunt în măsură să organizeze surprinderea în flagrant a momentului respectiv.
Utilizarea procedeului probator al organizării constatării infracţiunii flagrante (în cazul dat, trădare prin transmitere de secrete sau spionaj) constituie activitatea care oferă posibilitatea declanşării procesului penal faţă de cele două persoane, sub aspectul unei infracţiuni concrete, greu de tăgăduit, iar pe de altă parte „activitatea specifică” anterioară (folosirea procedeelor investigative prevăzute de art. 14 alin. (2) din Legea nr.51/1991 şi altele) nu este necesar a fi devoalată, păstrându-şi caracterul secret de stat.
Urmărirea penală şi întreg procesul penal ce urmează a se derula este pus(ă) în mişcare de activitatea de constatare a infracţiunii flagrante, a cărei organizare a fost posibilă prin exploatarea şi verificarea rezultatelor obţinute prin utilizarea procedeelor investigative informative – operative în cadrul „activităţilor specifice”.
Tot aşa, cunoscându-se din desfăşurarea „activităţilor specifice” ale organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naţionale, despre împrejurarea că o persoană sau un grup de persoane s-au organizat pentru realizarea unei acţiuni teroriste, procurându-şi şi deţinând arme, muniţii şi materiale explozibile, la momentul apreciat drept optim, se declanşează percheziţii simultane, ocazie cu care sunt găsite respectivele arme, muniţii şi explozibili, activitate care constituie actul declanşator al urmăririi penale faţă de persoanele în cauză.
Şi în această situaţie, procesului penal îi profită şi sunt valorificate rezultatele procedeului probator utilizat (percheziţia), nefiind necesar ca activităţile anterioare să fie dezvăluite, ele rămânând astfel sub semnul acţiunilor cu caracter secret de stat, deşi au avut o contribuţie decisivă la descoperirea manifestărilor ilicite.
Rezultă aşadar că procedee probatorii[133] cum sunt: organizarea constatării infracţiunii flagrante, percheziţia; unele mijloace de probă tehnice: dispunerea şi efectuarea de constatări tehnico-ştiinţifice şi expertizele, sunt utilizate cu prilejul investigării infracţiunilor contra securității naţionale și acte de terorism, în condiţiile în care ele sunt anticipate, în marea majoritate a situaţiilor, de folosirea unor mijloace tehnice, metode şi procedee informative – operative specifice numai faptelor care constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale.
[123] Art. 4881 alin. (3) lit. a C. pr. pen.
[124] Actele premergătoare, în vechea reglementare.
[125] Art. 172 și urm. C. pr. pen.
[126] Art. 104 și urm. C. pr. pen.
[127] I. Mircea, Posibilitatea cunoaşterii personalităţii făptuitorului prin unele activităţi tactice, în Anale, vol.III, seria Drept, Ed. Augusta, Timişoara, 1998, p. 10.
[128] E. Stancu, Tratat de criminalistică, Ed. Actami, Bucureşti, 2001, p.450.
[129] Art. 309 C. pr. pen.
[130] I. Mircea, Criminalistica, Ed. Lumina Lex, 1998, p. 279.
[131] A. Ciopraga, Criminalistica – tratat de tactică, Ed. Gama, Iaşi, 1996, p.243.
[132] Gh. Mateuţ, Procedură penală, Partea generală, vol.II, Ed. Fundaţiei „Chemarea”, Iaşi, 1997, ed. a II-a revăzută şi adăugită, p.203; V. Bercheşan, Cercetarea penală (criminalistica – teorie şi practică), Editura şi Tipografia Icar, Bucureşti, 2001, p.215, 224, 251, 263, 271, 284.
[133] V. Bercheşan, I.N. Dumitrescu, Mijloacele auxiliare de probă şi procedeele de probaţiune, în Probele şi mijloacele de probă, Ed. Ministerului de Interne, Bucureşti, 1994, p.126 şi urm.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.