Procesele investigative de descoperire şi urmărire penală a infracţiunilor contra securităţii naţionale şi de terorism
Doru Ioan Cristescu - iunie 2, 2020Din punct de vedere tactic criminalistic este creat avantajul că alegerea şi pregătirea momentului optim pentru declanşarea şi efectuarea procedeului probator sau a mijlocului de probă tehnic sunt facilitate de cunoaşterea în profunzime şi detaliată a elementelor necesare care să conducă la reuşita activităţii şi obţinerea unor rezultate eficiente, respectiv a unor probe relevante (utile, concludente şi pertinente) cauzei penale investigate.
23.7. Continuitatea dintre faza informativ – operativă (procesul investigativ informativ operativ), ca activitate specifică organelor răspunzătoare de aplicarea legii în domeniul securității naționale și faza de urmărire penală (procesul investigativ penal), ca activitate a organelor judiciare
Făcând o paralelă între cele două faze ale demersului investigativ efectuat în cazul infracţiunilor contra securității naţionale (faza investigației informative – operativ specifice şi faza de urmărire penală) din perspectiva modului de valorificare a procedeelor informative – operative specifice şi probatorii utilizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naţionale şi/sau organele de urmărire penală se constată o evidentă continuitate, diferenţa fiind dată doar de modul de valorificare şi valoarea probantă a actelor prin care se finalizează activităţile.
23.8. Suplețea și dinamicitatea direcțiilor metodologice de investigare penală
Direcţiile metodologice de investigare penală a unui caz concret de infracţiune contra securității naționale sau acte de terorism se adaptează specificităţii acestuia şi se caracterizează prin supleţe şi dinamicitate.
23.9. Componentele activităților de descoperire și de urmărire penală a infracțiunilor contra securității naționale și de terorism
Instrumentarea cauzelor penale având ca obiect infracţiuni contra securității naţionale și acte de terorism, incorporează investigarea informativ-operativă („activităţile specifice”), ce se derulează în exclusivitate de organele cu atribuții în domeniul securității naționale şi investigarea penală, realizată de organele judiciare şi/sau cu sprijinul organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naţionale, şi se desfăşoară în cele 2 faze ale activității de incepere a urmăririi penale – cea față de faptă și cea față de persoane – .
[24] Regulile generale ale investigării infracțiunilor contra securității naționale și de terorism
24.1. Regula asigurării continuităţii între procedeele informative – operative specifice utilizate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naţionale și procedeele probatorii și metodele speciale de cercetare folosite de organele judiciare
Pentru preîntâmpinarea, prevenirea, respectiv contracararea şi combaterea oricărui gen de ameninţare la adresa securității naţionale, organele abilitate ale statului derulează o activitate proprie şi specifică de identificare dintre riscurile şi vulnerabilităţile ce vizează securitatea internă şi externă a României (posibilitate), acei vectori ce reprezintă ameninţările efective contra securității naţionale (realitate), şi care se relevă în diverse faze ale manifestării, ilicite incriminate penal (acte pregătitoare, tentativă, formă consumată sau epuizată).
Fiind percepute acele manifestări ilicite şi persoanele care le realizează, survine momentul în care se impune intervenţia organelor judiciare, sesizate, în general, prin actul de constatare realizat potrivit prevederilor art. 61 alin. (1) lit. c) C. pr. pen.[134], înaintat de către organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naţionale, la organele de urmărire penală.
Se desprinde astfel că activităţile celor două categorii de organe au un moment de interferență şi că, de la un anumit moment dat, mijloacele, metodele şi procedeele informative – operative specifice, utilizate de unele, se continuă cu procedeele probatorii și metodele speciale de cercetare, folosite de celelalte, ambele fiind subordonate aceluiaşi scop, respectiv cel caracteristic urmăririi penale şi procesului penal.
De aici rezultă regula asigurării continuităţii între cele două categorii de activităţi, ce poate fi exprimat prin aceea că investigaţia penală este corolarul investigaţiei informativ-operative, amândouă însoţite permanent de elementele proprii oricărei investigaţii strict criminalistice, toate acestea subsumate întregului, ce-l reprezintă instrumentarea unei cauze penale având ca obiect una sau mai multe infracţiuni contra securității naţionale sau acte de terorism.
24.2. Regula transformării informaţiilor, datelor şi indiciilor, rezultat al „activităţilor specifice” derulate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul securității naţionale, în probe relevante (utile, concludente şi pertinente) procesului penal.
Datele, indiciile şi informaţiile acumulate cu prilejul investigaţiei informativ-operative sunt supuse unui proces de verificare, analizare şi evaluare, după care sunt valorificate, prin transformarea unora dintre ele în probe, ce profită procesului penal.
Din această operaţiune se degajă regula transformării informaţiilor, datelor şi indiciilor, rezultat al „activităţilor specifice” derulate de organele răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranţei naţionale, în probe relevante (utile, concludente şi pertinente) procesului penal.
Modalitățile concrete ale acestei transformări devin posibile prin operaţiuni specifice investigării infracţiunilor contra securității naţionale și acte de terorism:
– disimularea unor procedee probatorii consacrate de codul de procedură penală (cum ar fi, percheziţia şi cercetarea la faţa locului) în alte activităţi prevăzute în diferite acte normative (ca de pildă, controlul vamal, verificări poliţieneşti, controlul instituit la intrarea şi ieşirea din anumite obiective industriale şi economice de importanţă deosebită din punct de vedere al securității naţionale ş.a.).
– organizarea surprinderii în flagrant a săvârşirii unei infracţiuni
– exploatarea datelor şi informaţiilor obţinute din investigaţia informativ-operativă specifică în activitatea de ascultarea persoanelor în faza de urmărire penală
– valorificarea datelor, informațiilor și copiilor obținute prin utilizarea procedeelor informativ – operative intruzive prin efectuarea ridicării de obiecte și înscrisuri – la cererea organelor judiciare ori silită – și a perchezițiilor (domiciliară, corporală, a autovehiculelor și informatică).
24.3. Regula organizării şi planificării activităţii într-o manieră ştiinţifică, atât de organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale, cât şi de organele judiciare care sunt abilitate în domeniu, printr-un management corespunzător instituţional şi al urmăririi penale şi într-o conlucrare permanentă.
Investigarea infracţiunilor contra securității naţionale în ansamblu, şi a unui caz concret, în particular, devine eficientă doar în condiţiile în care se desfăşoară ordonat şi coordonat, împrejurarea din care derivă regula organizării şi planificării activităţii într-o manieră ştiinţifică, atât de organele de informaţii, cât şi de organele judiciare care sunt abilitate în domeniu, printr-un management corespunzător instituţional şi al urmăririi penale şi într-o conlucrare permanentă.
Pentru a deveni eficientă, conlucrarea trebuie să fiinţeze, atât în plan intern, între toate organismele răspunzătoare cu aplicarea legii, cât şi în plan extern, între fiecare dintre acestea şi autorităţile omoloage din alte ţări, precum şi organismele supra şi interstatale (O.I.P.C., Europol ş.a.m.d.).
Organizarea şi planificarea activităţilor presupune derularea acestora în formula de echipă de investigatori (anchetatori) în componenţa căreia sunt cooptaţi specialişti din domeniile de interes, fiecare cu sarcinile şi atribuţiile proprii de îndeplinit în termene responsabile.
Conlucrarea presupune în acelaşi timp asigurarea unui flux informaţional alimentat reciproc între organismele şi agenţii ori magistraţii implicaţi, cu respectarea deplină a confidenţialităţii şi, acolo unde este cazul, a secretizării datelor şi informaţiilor vehiculate.
Calitatea investigaţiei este determinată, pe de altă parte, de prestaţia profesională a celor care o desfăşoară, ceea ce impune specializarea şi perfecţionarea permanentă a agenţilor organelor răspunzătoare cu aplicarea legii în domeniul siguranţei naţionale şi organelor judiciare, prin cunoaşterea posibilelor moduri de operare la comiterea infracţiunilor din domeniu precum şi a modalităţilor de descoperire a acestora.
24.4. Respectarea bunelor practici de tactică criminalistică aplicabile fiecărui mijloc, metodă şi procedeu utilizat în parte, şi ansamblului investigaţiei.
Întreaga activitate de investigare a infracţiunilor contra securității naţionale gravitează în jurul problemei centrale ce constă în identificarea infractorilor, stabilirea şi dovedirea vinovăţiei acestora, prin mijloace, metode şi procedee utilizate în conformitate cu prevederile legale şi îngăduite de acestea, aspect din care se degajă necesitatea respectării regulilor de tactică criminalistică aplicabile fiecăruia în parte, şi ansamblului investigaţiei.
Tratatele și Convențiile internaționale la care România este parte, Recomandările Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, prevederile și practica CEDO, prevederile constituţionale şi procedural penale îngăduie şi pun la dispoziţia organelor însărcinate cu aplicarea legii, mijloace, metode şi procedee probatorii, care, în investigarea altor infracţiuni decât cele contra securității naţionale, nu sunt permise, ceea ce presupune folosirea lor numai în condiţiile în care, alte mijloace şi metode nu sunt eficiente şi nu pot conduce la descoperirea infracţiunilor şi infractorilor.
Pentru acestea considerente, folosirea procedeelor informativ – operative specifice prevăzute de art. 14 alin. (2) din Legea nr. 51/1991 și a celor prevăzute de art. 139 C. pr. pen. se efectuează doar atunci când sunt îndeplinite condiţiile legale, sunt oportune şi au fost epuizate ori sunt ineficiente celelalte mijloace de probă ce nu aduc atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, fiind caracterizate de principiul subsidiarității.
Necesitatea, oportunitatea şi folosirea efectivă a procedeelor informativ – operative specifice şi probatorii se analizează şi realizează prin cunoaşterea profundă a acţiunii ilicite, a personalităţii şi psihologiei făptuitorilor, alegerea momentelor tactice cele mai potrivite precum şi utilizarea resurselor umane şi logistice adecvate.
Împotriva acţiunilor fie de mare violenţă şi agresivitate, fie insidioase, oculte şi diversioniste ce vizează valorile fundamentale ale fiinţei naţiunii şi statului, starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării statului naţional român, precum şi climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor reacţia trebuie să fie pe măsură şi neîntârziată, prin intervenţia operativă a organelor abilitate, descoperirea infracţiunilor şi infractorilor.
[25] Procedeele probatorii utilizate în procesul investigativ penal privind infracțiunile contra securității naționale și de terorism. Enumerare
25.1. Pregătirea sau săvârșirea infracțiunilor contra securității naționale și de terorism constituie temei legal pentru solicitarea de către organele de urmărire penală de la judecătorul competent de drepturi și libertăți a utilizării unor procedee probatorii care se subsumează denumirii de supraveghere tehnică, numai sub imperativul îndeplinirii unor condiții obligatorii potrivit unei proceduri specifice de autorizare și emitere a mandatului de supraveghere tehnică (m.s.t.), care include și situații de urgență, când procurorul poate autoriza pe o perioadă de maximum 48 ore folosirea acestor procedee și care se pun în executare de anumiți subiecți ai procesului investigativ penal; alte metode de supraveghere sau cercetare; alte procedee probatorii, ce pot fi denumite generic clasice; procedee probatorii destinate obținerii probelor testimoniale, un procedeu probator de natură criminalistică, constând în identificarea persoanelor și a obiectelor; precum și mijloace materiale de probă, corpurile delicte și mijloacele de probă scrise.
Procedeele probatorii utilizate în procesul investigativ penal de organele de urmărire penală care instrumentează cauzele penale care au ca obiect infracțiunile contra securității naționale și de terorism constau în:
– metodele speciale de supraveghere sau cercetare, care sunt divizate în procedeele de supraveghere tehnică: a) interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă; b) accesul la un sistem informatic; c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere; d) localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice;
– alte metode de supraveghere sau cercetare: e) obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane; f) reţinerea, predarea sau percheziţionarea trimiterilor poştale; g) utilizarea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor; h) participarea autorizată la anumite activităţi; i) livrarea supravegheată; j) obţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, altele decât conţinutul comunicaţiilor, reţinute de către aceştia în temeiul legii speciale privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.
Atât mijloacele, metodele și procedeele folosite în activitatea de realizare a securității naționale, cât și mijloacele, metodele și procedeele probatorii folosite în procesul penal constituie modalități investigative de executare a unei operațiuni sau a unui proces doperațional, deci sunt mijloace, metode și procedee investigative.
Scopul în care sunt utilizate mijloacele, metodele și procedeele folosite în activitatea procesual și procedural penală sunt destinate constatării existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit – o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei și care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal[135].
Natura juridică a metodelor și procedeelor folosite în cursul procesului penal este procesual și procedural penală.
Mijloacele, metodele și procedeele probatorii utilizate în procesul penal, de către organele de urmărire penală, potrivit regulilor instituite procedural și procesual penal se particularizează de mijloacele, metodele și procedeele folosite în activitatea de realizare a securității naționale, care au un caracter secret, prin care se caracterizează, de altfel, în integralitatea sa, domeniul privind realizarea securității națională, cât și prin aceea că reprezintă apanajul exclusiv al organelor cu atribuții în acest domeniu, dobândind, din această perspectivă, specificitate.
Mijloacele, metodele și procedeele, folosite în cursul procesului penal sunt caracterizate ca fiind speciale întrucât, au un caracter subsidiar, de excepție, deoarece nu pot fi utilizate decât atunci când informațiile căutate ori probele nu se pot obține prin alte mijloace de probă ori procedee probatorii[136], iar caracteristica decurge din caracterul de subsidiaritate, ce constituie condiția obligatorie de utilizare a lor.
Fiecărei categorii de investigaţie îi sunt proprii şi caracteristice acele mijloace, metode şi procedee ce sunt apte şi adecvate pentru cunoașterea, prevenirea, contacararea riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, descoperirea infracţiunilor, identificarea infractorilor, stabilirea şi demonstrarea vinovăţiei acestora şi care sunt utilizate corespunzător acelora folosite de către făptuitori la săvârşirea infracţiunilor contra securității naţionale.
Particularităţilor infracţiunilor contra securității naționale comise în concret şi mijloacelor şi metodelor folosite de făptuitori, relevate prin modul de operare, le corespund modalităţi specifice de investigare, cu mijloacele, metodele şi procedeele corespunzătoare, utilizate conform reglementărilor legale.
[134] Corespunzător, în vechea reglementare, comunicării cu caracter secret remise organelor de urmărire penală.
[135] Art. 97 alin. (1) C. pr. pen.
[136] Metode speciale de supraveghere sau de cercetare, prevăzute de art. 138 și urm. C. pr. pen. = denumirea din codul de procedură penală poate fi explicată prin caracterul lor subsidiar, de excepție, deoarece nu pot fi utilizate decât atunci când probele nu se pot obține prin alte mijloace de probă ori procedee probatorii, iar denumirea decurge din caracterul de subsidiaritate, ce constituie condiția obligatorie de utilizare a lor [a se vedea N. Volonciu (coordonator), Al. Vasiliu și Radu Gheorghe, Noul cod de procedură penală adnotat, partea generală, Ed. Universul juridic, București, 2014, p. 221].
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.