Culegerea de informații de securitate națională în era digitală – dimensiunea etică
Claudia Lascateu - martie 1, 2020În acest context, se relevă faptul că măsurile din domeniul securității naționale care privesc atât cetățenii cât și mediul economic privat pot fi definite ca fiind acele mijloace tehnice și strategice care au fost inițiate cu scopul de a preveni materializarea amenințărilor la securitatea națională, indiferent dacă sunt provenite de la cetățeni sau străini, ori din exterior de la un alt stat, sau actor non-statal. În securitatea națională sunt incluse prioritățile guvernamentale fundamentate de un interes național, iar măsurile adoptate în plan tehnologic au rolul de spori securitatea națională, dar și de a menține nivelul de protecție existent, chiar dacă nu sunt puse în discuție publică suficient de mult[133].
3.1. Spațiul virtual o resursă pentru interesul național
Având în vedere că domeniul securității naționale, din punctul de vedere al încadrării juridice, înglobează o serie de zone ale legalității de la drept penal special, la mecanisme sancționatorii administrative (expulzarea, conferirea statutului de persona-non-grata sau nepermiterea intrării în țară), la restrângerea unor drepturi și libertăți în afara cadrului procesual penal. Totodată, aria juridică a securității naționale acoperă și în mod special culegerea de informații și formele specifice de supraveghere, dar și dreptul internațional al conflictelor armate. Fiecare din aceste zone de competență cuprind aceleași provocări de punere în aplicare a normativului[134] la fel ca multe alte subdomenii din dreptul administrativ, mai exact, față de obținerea unui grad ridicat de precizie în limbajul[135] care dă forma reglementării activității pentru obținerea rezultatelor optime fără a încălca nejustificat libertatea personală, viața privată și alte interese private ale persoanelor[136].
Dacă ne raportăm la cazul particular al reglementării[137] spațiului cibernetic, problema limbajului juridic privind stabilirea naturii juridice și a dreptului aplicabil acestui spațiu s-a rezolvat prin prisma exercitării puterii statale, manifestată în principal raportat la suveranitatea teritorială, prin legi naționale.
În contrast, depășind aria teritorialității[138], și axat exclusiv din punct de vedere pe dezvoltare digitală, serviciile de informații statale s-au pregătit constant pentru folosirea resurselor informaționale reprezentate de inovațiile din acest spațiu, chiar dacă terminologia juridică națională nu este în concordanță, sau nu a definit în mod expres raporturile juridice ce se nasc din folosirea acestei resurse, dar nici efectele juridice determinate de aceste raporturi juridice, atât în plan național cât și în relațiile cu alte state.
În plan internațional, analizând mozaicul de reglementări naționale privind spațiul virtual, se remarcă faptul că există o zonă liberă de norme și cutume pentru anumite tipuri de activități precum cea de culegere de informații digitale.
Nevoia de reglementare la nivel interstatal apare în contextul în care pot apărea derapaje în manifestarea intereselor naționale, ca expresie a nevoii de a sancționa comportamentul reprobabil al statelor-națiune în acest plan existențial, sau de a justifica legitima-apărare. O formă de drept cutumiar este reprezentat de Manualul de la Tallinn 2.0 privind dreptul aplicabil operațiilor în spațiul cibernetic din 2017[139] – ca formă revizuită a celui inițial privind războiul cibernetic din 2013[140] – realizat prin efortul experților Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de a sintetiza totalitatea normelor de drept aplicabile în cazul conflictelor din acest spațiu virtual, echivalate cu un atac armat precum este definit în dreptul internațional umanitar.
Nu este un demers unanim acceptat în mediul internațional, dintre cei mai fervenți opozanți fiind Rusia și China, care argumentează caracterul subiectiv al documentului menționat ca fiind reprezintă o emanație a culturii vest-europene care nu poate fi impusă tuturor națiunilor, cu aplicare universală[141].
Deci, acești teoreticieni care au pus piatra de temelie în adoptarea unei linii juridice a activităților desfășurate în spațiul cibernetic pe timp de pace, au propus ca fundament pentru reglementarea spațiului cibernetic formele de interpretare juridică precum analogia și paralelismul legal privind și alte tipuri de raporturi juridice internaționale ca dreptul mărilor, dreptul comunicațiilor sau dreptul spațial, care izvorăsc din tratate ca formă juridică a cutumelor prestabilite de-a lungul istoriei, pornind de la faptul că acest spațiu nu aparține niciunui unui stat, ci reprezintă o resursă la care sunt îndreptățite să participe toate statele, în universalitatea lor.
Însă, chiar dacă viziunea juridică asupra spațiul cibernetic (cum rezultă din Manualul Tallinn 2.0) este de a-l cataloga ca a „cincea” jurisdicție, alături de spațiile obișnuite, pământ, mări, aer și spațiu, se impune observația că o analogie de acest tip comportă și o serie de limitări în interpretarea logică.
Pe când celelalte patru domenii consistă în lucruri tangibile, spațiul cibernetic este, printr-o încercare de comparație, un mediu unic în care electronii și fotonii, prin interacțiunile determinate de părți binare de cod informatic, dictează forma și structura „obiectelor” și „evenimentelor”. Acest spațiu virtual seamănă mai degrabă cu plasma ce înconjoară planeta, întrucât amândouă sunt fenomene electromagnetice cu reacție imediată pe distanțe foarte mari. Dar nici această comparație nu este exactă, chiar dacă, în esență, în ambele spații comparate este dificil de stabilit „unde” sunt poziționate „obiectele” în spațiul cibernetic, întrucât sunt continue și aproape instantanee[142].
Totodată, spațiul cibernetic este de cele mai multe ori înțeles ca sinonim al internetului sau al world wide web, dar domeniul cibernetic este mult mai extins de atât, incluzând partea fizică a tehnologiei, orice instrument conectat la internet (thumb drives, imprimante, laptopuri, televizoare care se conectează la internet prin alte echipamente, cabluri sau rețele wireless, telefoane care operează pe diferite frecvențe, comunicații prin satelit, GPS, dar și alte obiecte convenționale precum navigația din automobile sau sistemele de monitorizare și securitate de la bordul avioanelor, sau echipamentele de uz casnic care pot fi controlate prin telefoanele smart)[143].
Această întreagă rețea cibernetică, de multe ori numită the Internet of Things (IoT) – internetul lucrurilor – este într-o constantă creștere și include deopotrivă drone și alte echipamente pilotate de la distanță, tehnică militară fără prezența umană, partea fizică a echipamentelor precum și sistemele de operare care le dirijează și comunică cu centrele de comandă, și care de fapt monitorizează și guvernează internetul în sine[144].
În acest spațiu, o tranzacție simplă cum este trimiterea unui e-mail sau apelarea unui număr de telefon, sau plata on-line a unei facturi reprezintă un „obiect” – cum este e-mailul – și „evenimentul” adiacent – trimiterea și primirea mesajului. Aceste operațiuni înglobează părți care interacționează în multe diferite părți ale lumii, de-a lungul a mai multor țări și continente simultan[145].
Și totuși, din punct de vedere guvernamental, statele întreprind demersuri ca să mențină și să extindă o serie de sisteme informatice și tehnologii interoperabile, pentru a reduce cheltuielile și a optimiza partea administrativă a datelor electronice[146].
Însă, folosirea operațiunilor cibernetice este de generație nouă la fel cum este și folosirea pârghiilor economice pentru a dirija politica guvernelor străine. Un exemplu elocvent este reprezentat de tacticile războiului hibrid purtat de Rusia care îmbină strategiile politicii de stat cu tacticile informative ale serviciilor de informații în spațiul cibernetic. Datorită faptului că expansiunea tehnologiei și a rețelelor de socializare au reprezentat o resursă variată de informații care generează costuri minime, riscuri relativ minimale și rezultate bune. Utilizarea strategiilor hibride nu este o noutate în cazul Rusiei. În epoca sovietică, Moscova folosea în mod frecvent tactici subversive pentru a câștiga influență și a modela peisajul politic european[147].
Războiul hibrid[148] în sine este modelul empiric de aplicare a principiilor consecințialismului în activitatea de informații din spațiul cibernetic, deoarece în această viziune primează atingerea scopului și mai puțin etica mijloacelor folosite.
3.2. Elemente consecințialiste în culegerea de informații private digitale – obiectivele războiul hibrid rus
În timp ce tehnologia asigură influență politică ca instrument de soft-power și tactici precum campaniile deschise de dezinformare, democrațiile se adaptează la o nouă formă de existență fără a ajunge în stări de criză generatoare de conflicte armate[149].
Ca reper temporal, tehnicile integrate de informații au fost folosite timpuriu de Rusia[150]. Dacă analizăm demersurile statale ce preced invazia trupelor rusești din Cecenia în 1999, Georgia în 2008, Ucraina în 2014 sau Siria în 2015, aceste conflicte reflectă un tipar în care Kremlinul pornește mici războaie similare ca mod de acțiune, pentru a-și întări obiectivele politice interne, dezvăluind o legătură directă între agresiunile externe ale guvernului rus și opresiunea internă[151].
Pentru a înțelege tacticile folosite de Kremlin[152] în plan extern de subminare a democrației trebuie menționat că acestea au fost folosite întâi în plan intern, iar aplombul și brutalitatea lor a crescut în timp[153].
Comunitatea de informații din Rusia este implicată într-o campanie asertivă de susținere a viziunii și intereselor geopolitice ale Kremlinului, folosind pe lângă spionaj, măsuri active concertate către subminarea și destabilizarea altor actori guvernamentali occidentali. Moscova a dezvoltat servicii de informații diferite pe care le poziționează într-o permanentă competiție, a căror competențe se întrepătrund, în scopul de a se încuraja operațiunile informative riscante și deținerea de sursele de informații variate. Pe când colectarea de informații este masivă, aparatul de analiză este limitat, așadar capacitatea acestei politici externe hibride de a influența relațiile internaționale și politica globală nu poate fi negată[154].
Știrile false și trolii de pe Internet au fost folosite de Kremlin ca tehnici de manipulare concertate și asupra populației, cu precădere după protestele anti-Putin din 2011-2012[155]. Concentrat pe controlul social-media și a platformelor online folosite de opoziția politică a puterii unde se propagau suspiciunile de fraudă electorală și se încurajau mobilizarea protestatarilor, Kremlinul a folosit produse software pentru a monitoriza online opinia publicului. Ca răspuns, a recurs la metode de inundare a social media cu propria viziune, plătind bloggeri să plaseze materiale pro-Kremlin în postări irelevante politic[156]. În 2014, după câștigarea alegerilor de către Putin, Legiuitorul rusesc a recurs la a acorda legitimitate instituțiilor pentru blocharea site-urilor care dețineau „materiale extremiste” sau reprezentau o „amenințare la adresa publicului” fără existența unei hotărâri judecătorești[157].
[133] Michael M.G., Michael K., National Security: The Social Implications of the Politics of Transparency, University of Wollongong, 2006.
[134] Din fr. normatif, ansamblu de norme, instrucțiuni, proceduri, îndrumări, dispoziții cu privire la un domeniu de activitate, dar și reguli de conduită care au caracter de normă (Dicționarul explicativ al limbii române, ed. 2, Academia Română, Institutul de Lingvistică, Univers Enciclopedic Gold, 2009).
[135] Limbajul juridic – reprezintă atât un lexic aparte, specializat, prin care cuvintele cu sens comun capătă sens juridic, dar și termeni juridici prin excelență, care servesc scopului de a conferi claritate, precizie și accesibilitate pentru oricare destinatar, fiind specific științei sociale reprezentate de drept. (Sferle A. Limbajul juridic și limba comună, Universitatea Tibiscus Timișoara, Universite Paris III Sorbonne Nouvelle, 2005).
[136] Hafetz J., A Problem of Standards? Another Perspective on Secret Law, William & Mary Law Review, vol. 57, 2016, p. 14.
[137] A supune la o normă sau un regulament, a stabili raporturi legale, a pune în ordine, sau, un ansamblu de norme juridice aplicabile unui domeniu, sau, operație de stabilire a acestor norme.(Dicționarul explicativ al limbii române, ed. 2, Academia Română, Institutul de Lingvistică, Univers Enciclopedic Gold, 2009).
[138] „Teritoriul este unul din elementele constitutive ale statului, împreună cu populația și organizarea politică, de aceea art. 3 din Constituția României prevede că teritoriul este inalienabil iar apărarea sa este o problemă de securitate națională. Apărarea teritoriului privește nu numai forțele armate, statul în general, dar și fiecare cetățean în parte. În acest sens, respingerea oricărei agresiuni este o problem de interes național.” (Constantinescu M. Iorgovan A. Murau M. Tănăsescu E.S. Constituția României revizuită comentarii și explicații, Ed. All Beck, 2004, p. 5).
[139] Tallinn Manual 2.0 on the International Law Applicable to Cyber Operations, Prepared by the International Group of Experts at the Invitation of The NATO Cooperative Cyber Defence Centre of Excellence, ed. 2, Cambridge University Press, 2017. Acest ghid, extinde practicile guvernamentale din spațiul cibernetic în afara dreptului internațional umanitar, deci la aplicarea pe timp de pace.
[140] Tallinn Manual on the International Law Applicable To Cyber Warfare, Prepared by the International Group of Experts at the Invitation of The NATO Cooperative Cyber Defence Centre of Excellence, Cambridge University Press 2013.
[141] Arredy J.T. China Aims to Rewrite Rules of Global Web, Wall Street Journal, 2015.
[142] Lucas G., Ethics and Cyber Warfare. The Quest for Reasonable Security in the Age of Digital Warfare, Oxford University Press, 2017, p. 17.
[143] Dipert R.R. The Essential Features for an Ontology for Cyberwarfare, Conflict and Cooperation in Cyberspace, CRC Press, 2013, pp. 35-48.
[144] Is More Gridlock Just a Hack Away? Washington Post, 09.08.2015.
[145] Lucas G., Ethics and Cyber Warfare. The Quest for Reasonable Security in the Age of Digital Warfare, Oxford University Press, 2017, p. 18.
[146] Ca parte a implementării strategiei Comisiei Europene de E-Government.
[147] Lascateu C., Obiectivele Războiului hibrid rus, Geopolitica, anul XVI, nr. 74 2/2018.
[148] Mai mulți termeni conecși celui de război hibrid sunt „strategii din zona gri”, „competiție la limita conflictului”, „măsuri active” și „război de generație nouă”. Deși diferențele sunt subtile toți acești termeni indică același lucru: Rusia folosește mai multe instrumente de putere și influență, cu accent pe instrumente non-militare pentru a-și urmări interesele naționale în afara granițelor. Dacă vorbim de războiul hibrid purtat de Rusia în ultimii ani ne referim la implementarea unei game variate de instrumente, dintre care multe nu sunt militare pentru a facilita intereselor naționale rusești. Moscova caută să folosească războiul hibrid pentru a garanta reușita unor politici de stat precum divizarea și slăbirea puterii exercitate de NATO, subminarea guvernelor prooccidentale pentru a crea pretexte pentru război, anexarea de teritorii și asigurarea accesului la piețele europene în condițiile proprii. Creșterea folosirii strategiilor hibride de ruși, din ultimii ani, este o expresie clară a expansiunii capabilităților militare rusești în concordanță cu atitudinea antagonistă Vestului manifestată de Kremlin. Chivvis C.S., Understanding Russian ”Hybrid Warfare” and What Can Be Done About it, RAND Corporation, CT-468, Testimony presented before the House Armed Services Committee 22.03.2017).
[149] Lascateu C., Social media takes a toll on Democracy, Redefining Community in Intercultural Context, Henri Coandă Air Force Academy Publishing House, 2018.
[150] În 1903 Vyacheslav Plehve, ministrul afacerilor interne al Țarului Nicolaie remarcă: „suntem în ajunul unei revoluții” și „pentru a evita o revoluție, avem nevoie de o mică victorie de război” pentru a „distrage atenția maselor” cu un an înainte ca Imperiul Țarist să intre într-un război dezastruos cu Imperiul Nipon. Remarca citată a fost făcută după înăbușirea unei greve în Odessa. El tocmai transformase Ohkrana (poreclă dată serviciului de securitate) în cea mai sofisticată poliție secretă din lume. (Montefiore S., The Romanovs, Knopf A.A., 2016, p. 510-514). Lenin adoptase metodele Ohkrana când a înființat Cheka, predecesoarea NKVD-ului Stalinist, care a devenit KGB mai târziu și este reîncarnarea actualului FSB. (Fischer B., Okhrana: The Paris Operations of the Russian Imperial Police, Diane Publishing,1999, p. 10).
[151] Baer D.B., Declarația depusă în fața Senatului SUA – Comitetul pentru Relații Externe – intitulată The European Union as a Partner Against Russian Aggression: Sanctions, Security, Democratic Institutions and the Way Forward, 04.04.2017.
[152] O expresie a punerii în act a doctrinei Gherasimov – o combinație letală între atacuri militare convenționale, asasinate, campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și transformarea în arme a corupției și energiei.
[153] A Minority Staff Report Prepared for The Use of The Committee on Foreign Relations United States Senate, Putin’s Asymmetric Assault on Democracy in Russia and Europe: Implications for U.S. National Security, U.S. Government Publishing Office, Washington, 10.01.2018.
[154] Galeotti M., Putin’s Hydra: Inside Russia’s Intelligence Services, London: European Council on Foreign Relations (ECFR), 2016.
[155] Potrivit investigațiilor jurnalistice realizate de publicația The New York Times.
[156] Chen A., The Agency, The New York Times, 02.06.2015.
[157] Rezultând în blocarea a 3 site-uri de știri ale opoziției și blogul activistului Alexei Navalny (Russia Censors Media by Blocking Websites and Popular Blog, The Guardian, 14.03.2014).
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.