Culegerea de informații de securitate națională în era digitală – dimensiunea etică
Claudia Lascateu - martie 1, 2020Supravegherea este un exemplu prin care interesele personale sunt afectate de culegerea de informații, atât viața privată cât și autonomia persoanei printr-o multitudine de activități precum camerele CCTV, filajul[75], traficul de date on-line[76] sau examinarea unui volum mare de informații din baze de date pentru a genera informații noi (data-mining[77]) pentru a stabili cine este acea persoană, unde se îndreaptă, cu cine se asociază sau ce demersuri întreprinde. Pe lângă faptul că acest tip de informații rezultă din dreptul fundamental de proprietate al persoanei, se încalcă și libertatea de acțiune, alt drept fundamental al omului.
Controlul asupra vieții private a unei părți din societate[78] reprezintă un stimulent puternic pentru guvernanți, în prezent materializat prin controlul digital exercitat asupra fluxului de date vehiculate pe internet în state a căror formă de guvernământ este autoritară precum China, Turcia, Iran, Rusia, Coreea de Nord, aceste state fiind susținătorii teoriei teritorialismului spațiului virtual pentru desăvârșirea controlului asupra informațiilor vehiculate de populație[79].
Deci, în acest caz, un indiciu al abuzului de putere este reprezentat de prerogativa de a avea acces la informații protejate sau sensibile fără a justifica necesitatea sau scopul demersului în fața populației. A existat o perioadă de expansiune a culegerii de date, dar acest fapt nu este caracteristic doar agențiilor guvernamentale a statelor-națiune menționate, în ultimii 10 ani, agenții economici transnaționali au dat o valoare pecuniară datelor private culese de la clienții lor[80].
Ceea ce este important în supravegherea în masă este dimensiunea transnațională, deci problema aplicării extrateritoriale a prevederilor privind drepturile omului prezintă o mare importanță din perspectiva jurisdicțională.
De la apariția dezvăluirilor lui Eduard Snowden[81], au fost aduse în prim plan discuțiile privind inadecvarea cadrului legal privind de protejarea vieții private în mediul cibernetic.
În contextul dezvăluirilor publicul larg a fost pus în fața problemei ridicate de supravegherea realizată de serviciile de informații când s-a aflat că Agenția Națională de Securitate americană (NSA) a cules informații despre proprii cetățeni și alți actori statali[82] prin toate mijloacele tehnologice disponibile, apărând astfel dileme asupra însemnătății suveranității și legitimității politice față de normele democrației în era digitală.
Un caz adus în fața Curții Supreme a Regatului Unit este, în esență, reprezentat de cauza Catt[83] dovedirea culegerii de informații din supraveghere electronică în spații publice și crearea unui profil de interes pentru instituțiile statului prin multiple cereri de acces la informații de interes public realizate de un activist de 90 de ani care participa la proteste împotriva industriei de armament. Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) atestă faptul că datele reclamantului au fost reținute în ciuda faptului că nu reprezenta o amenințare la securitatea națională, chiar dacă jurisprudența anterioară arăta că o culegere de informații din toate sursele de informații disponibile în scopul prevenirii criminalității și păstrării ordinii publice este legală și urmărește un scop legitim. În cazul de față datele și informațiile stocate de autorități s-au considerat a fi disproporționate și fără a dovedi o necesitate, Curtea subliniind că practica judiciară britanică nu a relevat natura sensibilă a unor date reținute despre Carr, mai ales cele privind opiniile politice și apartenența la sindicat, atrăgând atenția asupra ambiguității identificate în politica legislativă britanică privind bazele de date deținute și lipsa mijloacelor de prevenire a arbitrariului și a abuzurilor.
Concluzia care se relevă este că există subiectivism în aplicarea normelor legale fapt ce se observă chiar din jurisprudență, iar datele cu caracter personal capătă o valoare patrimonială, asta rezultând distinct din evaluarea daunelor morale în procesele în care s-a stabilit ingerința asupra vieții private.
2.3. Elementele realismului în culegerea de informații private digitale
Tabloul juridic actual privind exercițiul puterii guvernamentale în domeniul securității naționale, de la folosirea forței militare, la culegerea masivă de date, arată o imperfectă, câteodată chiar o stufoasă combinație de reguli și standarde. Așadar, secretizarea rămâne o temă importantă în baza căreia se pot estompa discrepanțele din substratul juridic pe care se fundamentează autoritatea măsurilor întreprinse de autoritățile din sfera securității naționale.
În consecință, apar două strategii ce se extrag din prisma realismului[84] pentru adresarea rolului constructiv al considerațiilor morale în abordarea culegerii de informații din spațiul cibernetic: prima implică explorarea avantajelor reprezentate de moralitate ca formă de autodeterminare[85] în contrast cu constrângerile externe și arbitrare impuse de lege[86], pe când a doua se poate considera pe de-o parte ca rezultat a primei, dar care presupune ca persoanele să se intereseze mai mult de ceea ce reprezintă etica în cadrul organizării sociale[87], și cum aceasta poate în mod plauzibil să confere un ghid universal pentru comportamentul uman și exercitarea superiorității morale[88].
Ambele variante sunt importante în justificarea eficienței aplicării principiilor eticii realiste în activitățile desfășurate în spațiul virtual.
Într-adevăr, cele două perspective au un caracter subiectiv dar și psihologic privind atitudinea celor guvernați față de constrângeri autoimpuse care rezultă din urmărirea satisfacerii intereselor naturale, sau din concepția acestora asupra noțiunii de Bine, în sensul dirijării acțiunilor lor pentru obținerea binelui, conform perspectivei kantiene.
Astfel de principii autoimpuse care guvernează activitățile umane par că au o șansă mai bună de a câștiga respectul general, aprobarea și conformarea în societate, mai ales când este confruntată cu constrângerile ce par arbitrariu impuse prin lege. La fel cum buna guvernare și domnia legii sunt au gradul cel mai ridicat de eficiență când survin din necesitatea consimțită a celor guvernați de a impune ordine într-o stare de anarhie, spre beneficiul tuturor[89].
Necesitatea de organizare, de stabilitate, este o proiecție a umanității de a încadra într-o zonă formală a viziunii comune asupra principiilor morale unanim acceptate, care ar trebui să guverneze acest spațiu nou, virtual. Aceasta este una din explicațiile social culturale pentru interesul de a dezvolta o formă de a accesa conștiința celor care desfășoară activități în mediul cibernetic, care are un caracter transnațional. Principiile morale sunt independente de paradigme legate de cultură și spațiu național și funcționează în situații în care procedurile din normele legale par imposibil de aplicat, pentru a restabili ordinea și a rezolva conflictele într-o varietate de spații de exercitare a formelor politice de organizare a societății.
Așadar, în timp ce principiile morale și cerințele eticii au dezavantajul de a părea ambigue și deschise către o varietate de interpretări, acestea se dovedesc potrivite pentru a reda ordinea și a proteja drepturile fundamentale trecând peste delimitările culturale și politice, față de întinderea jurisdicțională a legii, ori cea cutumiară a relațiilor internaționale.
Chiar dacă înțelegerile cu caracter normativ dintre state au, de regulă, ca fundament principii morale, acestea se pot altera, așa cum arată istoria dreptului internațional umanitar și a drepturilor omului, iar aceste principii pot fi proiectate în spațiul cibernetic, în care dispar logicile survenite din cutume și istorie. Relativismul moral și absența oricăror concepții edificatoare privind moralitatea se observă în domeniul cibernetic ca reflexie a condiției omului modern.
Pretextul folosirii supravegherii în masă pentru contracararea terorismului, a fost pus în discuție în fața societății civile sub aspectul eficienței, a rezultatelor obținute în urma unei astfel de măsuri.
[75] Northcott C., The Role, Organisation and Methods of MI5, International Journal of Intelligence and Counterintelligence nr. 20/3, 2007, pp. 453-79.
[76] Atunci când o persoană este supravegheată prin monitorizarea amprentei digitale, colectare de date care generează un profil care ajută la predicția unui mod de acțiune sau localizarea unei persoane.
[77] Este procesul prin care se dezvoltă tipare în seturi mari de date și implică metode complexe, aflate la intersecția dintre machine-learning, statistică și sisteme de baze de date. Data mining este un subdomeniu interdisciplinar al informaticii și statisticii cu un scop global de a extrage informații prin mijloace inteligente dintr-un set de date, și să transforme informația într-o structură inteligibilă și utilizabilă.
[78] Partea din societate care activează în spațiul cibernetic.
[79] Lascateu C. Date și state. Controlul teritoriului digital, Revista Intelligence nr. 39, 2019, p .56.
[80] Charluet C. It’s possible to monetize data while respecting consumer privacy — here’s how, Growth, 2019.
[81] Fost angajat al Agenției Centrale de Informații (CIA), ulterior al subcontractorilor acestui serviciu de informații s-a hotărât să divulge publicului, în 2013, prin intermediul BBC News mijloacele și dimensiunea supravegherii realizate de angajatorii săi, generând o serie de întrebări asupra moralității mijloacelor de recrutare folosite în munca de informații de angajatorului său. Pe situl the Biography Channel, a publicat informații adunate de-a lungul anilor, iar în mai 2013 a predat unui jurnalist The Guardian informații despre guvernul Statelor Unite ale Americii. Ainuvee Kr, The Impact of Snowden’s Revelations on the Perception of the US, 26.11.2013. Edward Snowden este acuzat de trădare în SUA și a obținut azil în Rusia datorită dezvăluirilor sale despre programele secrete de supraveghere Xkeyscore, Upstream, Quantuminsert, Bullrun și Dishfire. precum și Tempora cu aplicațiile Optic Nerve.
[82] Germania și Brazilia au avut reacțiile cele mai vocale. (Lynch C., Harris S., Hudson J. Germany, Brazil Turn to U.N. to Restrain American Spies, 14.10.2013, Foreign Policy), http://www.foreignpolicy.com/posts/2013/10/24/exclusive_germany_brazil_turn_to_un_to_restrain_american_spies accesat la 16.01.2020.
[83] Cauza Catt c. Regatului Unit (Curtea Supremă a Regatului Unit 2015 și decizia finală a CEDO 2019) are ca obiect faptul că dl Catt a început în 2005 să participe la protestele unei ONG cunoscută pentru proteste violente, unde prezența Poliției era substanțială. În 2010 a cerut poliției comunicarea datelor deținute despre dumnealui la care a primit 66 de nominalizări din dosarele altor persoane și rapoarte în care era menționat despre incidente din perioada 2005-2009, dar și alte 13 informații care nu aveau legătură cu protestele, date extrase din baza de date a Poliției denumite „baza de date cu extremism”. În 2010 reclamantul a cerut ștergerea datelor și informațiilor din evidențele Poliției, cerere încuviințată în 2012 iar în bazele de date au rămas doar 6 rapoarte. Curtea Supremă a reținut că reținerea datelor respective a fost realizată cu încălcarea dreptului la viață privată, dar stocarea acelor date nu a produs o pagubă reclamantului, întrucât s-a dovedit necesară. În 2019 Curtea de la Strasbourg a dat câștig de cauză reclamantului, dreptul său la viață privată a fost încălcat, acordând daune morale reclamantului.
[84] În Grecia Antică, în secolul IV î.Hr, Tucidide (istoric și general) este considerat inițiatorul realismului politic – curent prin care comportamentul politic și rezultatele relațiilor inter-statale sunt influențate și construite pe sentimentul de teamă și pe interesele personale al oamenilor (Harloe K., Neville M. Thucydides and the Modern World: Reception, Reinterpretation and Influence from Renaissance to the Present, Cambridge University Press, 2012, p. 12). Din ideea expusă de Tucidide potrivit căreia natura umană explică comportamentul oamenilor în situații de criză, de război, a apărut teoria stimulentului propusă de J.N. Moore din îmbinarea teoriilor idealiste și realiste. Această teorie explică apariția conflictelor armate, plecând de la modelul păcii democratice kantiene și de la principiul descurajării conflictului armat (Moore J.N. Solving the War Puzzle: Beyond the Democratic Peace, Carolina Academic Press, 2017).
[85] Principiul autodeterminării stă la baza dreptului internațional modern, ce se regăsește în capitolul I din Carta Națiunilor Unite. Carta statuează că în baza respectării egalității în drepturi și a tratamentului, oamenii au dreptul să își aleagă singuri suveranitatea și statutul politic în plan internațional. Acesta principiu este derivat din principiul etic kantian potrivit căruia omul are autonomia de a decide aplicarea unui principiu moral.
[86] Adepții realismului consideră că actorii principali în spațiul internațional sunt statele care se preocupă în principal de propria securitate, acționează în scopul propriilor interese naționale, și se luptă pentru putere, fiind sceptici față de relevanța principiilor etice în relaționarea cu celelalte state.
[87] Ideea se naște din teoria etică a responsabilității sociale a organizațiilor, care este legată în mod direct de cultura organizației. Chiar dacă este într-o strânsă legătură cu comportamentul organizațional și psihologia mediului organizațional respectiv. Etica organizațională exprimă valorile acelei organizații către membrii săi dar și către alte entități conexe, indiferent de cadrul legal existent. Scopul unei organizații etice este binele tuturor. Se pune preț pe relațiile interne dintre lideri și angajați, dar și relațiile externe cu celelalte entități și cu comunitatea. Ca rezultat imediat relațiile interumane se îmbunătățesc și se naște o cultură a eticii. (Brimmer S.E. The Role of Ethics in 21st Century Organizations Leadership Advance online, nr. XI, 2007).
[88] Realiștii consideră absența unei forme de guvernământ ca fiind anarhie, iar relațiile internaționale, în viziunea acestora sunt predominate de o stare anarhică care generează schimbările din această sferă. Totodată, în optica realistă securitatea joacă un rol central, explicând că acesta este determinată de putere, de aceea statele încearcă constant să câștige putere pentru a descuraja adversarii potențiali. Această viziune rezultă din concepțiile filosofului din secolul XVI, T. Hobbes, ce pune bazele neorealismului.
[89] Lucas G., Ethics and Cyber Warfare. The Quest for Reasonable Security in the Age of Digital Warfare, Oxford University Press, 2017, p. 86.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.