Culegerea de informații de securitate națională în era digitală – dimensiunea etică
Claudia Lascateu - martie 1, 2020În plan european, viziunea asupra politicilor de supraveghere în masă în scop preventiv este că nu respectă prevederile Convenției europene a drepturilor omului, așa cum arată și avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii europene în opinia juridică publicată în ianuarie 2020 privind necesitatea convergenței dintre lege și mijloacele și metodele de combatere a terorismului.
Viziunea agreată la nivelul CJUE este că Directiva 2002/58/CE privind viața privată și comunicațiile electronice exceptează activitățile desfășurate de autorități în scopul protejării securității naționale de la aplicarea ei, așadar acestea nu pot obliga operatorii să contribuie la aceste măsuri, fiind afectate interesele comerciale ale celor din urmă. Însă atunci când este necesară un astfel de sprijin din partea companiilor private, care au o serie de obligații legate de respectarea dreptului la viața privată, chiar și pe considerente de securitate națională, rămâne opozabilă legislația europeană asupra acelor activități, respectiv, protejarea vieții private rămâne obligatorie pentru actorii neguvernamentali. Totodată, se încurajează crearea unui cadru legislativ statal în interesul securității naționale, care să reflecte care sunt activitățile persoanelor care ar putea fi sub incidența autorității de a restrânge drepturile și libertățile fundamentale[114].
Avocatul General al Curții de Justiție Europene statuează că delimitarea legală a obligației de garantare a confidențialității comunicațiilor și a traficului de date electronice conexe trebuie interpretată strict și în concordanță cu drepturile fundamentale din Convenție.
Analizând cazurile conexate Tele2 Sverige AB c. Post și Secretarul de Stat pentru Afaceri Interne c. Watson și alții[115] se arată clar faptul că argumentația Curții este împotriva supravegherii realizate fără un scop sau o țintă concretă, considerându-se că, la nivel statal, măsura de a legifera o astfel de activitate nu este conformă dreptului european, iar ca tehnică de culegere de informații este disproporționată. Excepția reprezentată de apărarea securității naționale și a ordinii publice constă în existența unei rețineri de date axate pe situații clare, pe o perioadă scurtă de timp, și accesul limitat la aceste date, dar și în acea situație extraordinară de urgență națională, care ar trebui reglementată, când statele ar putea impune, în mod legitim obligația reținerii tuturor datelor, care ar putea fi atât de extinsă cât se consideră necesar la acel moment. De aceea, în cauza Tele2/Watson CJUE a respins ca posibilă măsură legală reținerea generală a datelor personale pentru prevenirea terorismului.
„Lupta împotriva terorismului nu trebuie limitată la eficiența practică, ci în termeni de eficiență legală, de așa natură că mijloacele și metodele folosite trebuie să fie compatibile cu condițiile impuse de lege, și, mai presus, într-o ordine juridică care găsește protejarea drepturilor omului ca motivare și scop al existenței sale”[116].
Deopotrivă, Curtea arată într-o opinie premergătoare soluționării cauzei La Quadrature du Net și alții[117] că legislația franceză nu este conformă Directivei privind viața privată și comunicațiile electronice, încât persoanele ce au făcut obiectul procesării datelor de către autorități nu sunt notificate pentru a beneficia de o justă cale de apărare. Pe de altă parte, Directiva nu interzice reținerea datelor și localizarea persoanelor în timp real dacă măsura este prevăzută în cadrul procedurilor legale de acces legitim la datele reținute și fac obiectul aceleiași protecții.
3. Culegerea de informații digitale – perspectiva consecințialistă
Instituțiile guvernamentale au atât rolul de a proteja drepturile cetățenilor, cât și rolul de utilizatori, potrivit intereselor legitime în dezvoltarea științelor sociale computaționale[118]. Acestea nu numai că dețin volume mari de date guvernamentale, dar și orice date deținute de companiile private care activează în domeniul de jurisdicție al statului trebuie să comunice orice dată deținută în baza unei solicitări legitime. Majoritatea statelor mențin un echilibru între nevoia de acces la informații a instituțiilor statului, prin organele de punerea în aplicare a legii sau pentru rațiuni ce țin de securitate națională, și dreptul cetățenilor la viață privată. În țările democratice în care funcționează statul de drept, accesul organelor de aplicare a legii la datele din comunicații de la operator se face în baza autorizației emise de un judecător, în temeiul unei motivații rezonabile (în țări precum China și Iran[119], accesul autorităților la astfel de date se realizează direct)[120].
Colectarea la scară largă, păstrarea, agregarea, folosirea și difuzarea a informațiilor private (date personale filtrate, complexe, localizate geografic) oferă un instrument social eficient care poate naște și posibilitatea unor abuzuri. Importanța acestui instrument rezidă în faptul că, prin intermediul rețelelor de socializare, industria operatorilor de servicii, cercetătorii dar și instituțiile statului accesează mecanismul de identificare a curentelor comportamentale ale populației, precum și profilul individual al unui singur utilizator[121].
Datele utilizatorilor odată adunate de companiile private pot fi accesate de orice instituții sub a cărei jurisdicție se află activitățile companiei. Problema de etică care se pune este că scopul culegerii de date personale de către operatorul privat este diferit față de scopul urmărit de către instituțiile statului.
Declasificat în 22 martie 2018 de către Camera Reprezentanților din Senatul Statelor Unite ale Americii, Raportul comunității de informații privind măsurile active rusești[122], prezintă în detaliu faptul că începând cu anul 2015, Rusia a avut drept scop manipularea alegerilor prezidențiale din SUA, în principal prin aplicarea în spațiul cibernetic a tehnicilor informative perfecționate după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial[123]. Investigațiile au început în ianuarie 2017 și au fost menite să clarifice rolul jucat de campania de influență informativă a Rusiei în spațiul cibernetic și dacă au fost țintite SUA și aliații săi cu scopul de a submina încrederea populației în procesul democratic[124].
În prezent, resursele pe care Kremlinul le utilizează în operațiunile informative externe sunt atât de origine statală, cât și non-statală. Aceasta presupune abordarea comprehensivă și folosirea concertată a resurselor comunității de informații, cu cele ale mass-media, social-media (incluzând și troli), companii private și publice care aderă la viziunea politică rusească, grupări de crimă-organizată, ONG-uri, (think-tancuri și fundații), grupuri sociale și religioase[125]. Unul din scopurile urmărite pe termen scurt este de a scade încrederea în decidenții politici și în instituțiile democratice, în procesul electoral și mijloacele de informare independente, dar pe termen lung, să slăbească coeziunea socială pentru a adera ulterior la ideologia Kremlinului[126].
Importanța comunicării strategice și necesitatea de a contracara dezinformarea depinde de precizia evaluării tipurilor de amenințări și de realitățile din mediul internațional[127]. „Multe state consideră capabilitățile cibernetice o parte legitimă și necesară din setul lor de instrumente strategice, alături de diplomație, influență economică și putere militară(…) Acest lucru necesită implicarea factorilor de decizie și identificarea măsurilor care să împiedice conflictele generate utilizarea acestora”[128].
Drepturile fundamentale la viața privată și la protecția datelor cu caracter personal ar trebui să joace un rol crucial în politica fiecărui Legiuitor pentru a ține pasul cu astfel de evoluții, iar autoritățile independente de protecție a datelor personale consideră acest obiectiv de legiferare o prioritate strategică. În 2005, Rezoluția de la Montreux privind utilizarea datelor cu caracter personal pentru comunicarea politică a subliniat faptul că autoritățile de reglementare în domeniul protecției datelor au identificat o creștere a prelucrării acestor date de către actori necomerciali, făcând trimitere la analiza „datelor sensibile legate de convingeri politice sau morale și intenții de vot” și la „profilul psihologic-comportamental al unor persoane, realizat prin mijloace invazive, pentru a fi catalogate ca simpatizante, susținătoare, sau adepte ale unor idei politice”. Rezoluția din 2005 a solicitat comunității internaționale să emită și să aplice normele privind protecția datelor, minimizarea lor, prelucrarea legală, existența consimțământului, transparența vehiculării datelor, drepturile persoanelor vizate, stabilirea scopului de prelucrare și securitatea datelor[129].
Departamentul de Stat al SUA subliniază că eforturile Rusiei de a influența alegerile și referendumurile din Europa includ „atât deschis, cât și în mod secret, sprijinirea partidelor politice de extremă dreapta, dar și cele de stânga, finanțarea grupurilor de lobby și a ONG-urilor, precum și efectuarea de investiții mici, în sectoare economice cheie pentru a construi o influență politică în timp, și pentru ca tehnicile folosite „să se concentreze asupra exploatării conflictelor ideologice naționale pentru a deteriora consensul democratic centrat asupra instituțiilor de bază”[130] – alegeri libere, stat de drept, respectarea drepturilor omului și transparență decizională[131].
În aceeași notă, un studiu realizat de Alianța pentru Asigurarea Democrației a Fondului german Marshall arată că Guvernul rus a folosit atacuri cibernetice pentru a realiza operațiuni ample de dezinformare și campanii de manipulare financiară menite să intervină în afacerile interne a cel puțin 27 de țări europene și nord-americane începând cu 2004[132].
[114] Avocatul General Campos Sánchez-Bordona: the means and methods of combating terrorism must be compatible with the requirements of the rule of law, comunicat de presă nr. 4/20, CJUE,15.01.2020.
[115] Cauza Watson fusese judecată de Curtea Supremă a Marii Britanii în 2016 și a fost dusă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în urma hotărârii Digital Rights Ireland 2019. Curtea Supremă hotărâse că impunerea operatorilor de telecomunicații să rețină datele de trafic și conexe pentru 12 luni nu este conformă cu legislația Uniunii Europene și nu îndeplinea recomandările cuprinse în cauza Digital Rights Ireland. Guvernul britanic a atacat hotărârea, drept urmare, în apel, Curtea Supremă a cerut lămuriri Curții de Justiție Uniunii Europene față de obligativitatea aplicării hotărârii Digital Rights Ireland ca izvor de drept european, aplicabil de drept în legislația națională. În acest context, CJUE a conexat și cauza Tele2 Sverige (operatorul de comunicații care a încetat reținerea datelor odată cu hotărârea Digital Rights Ireland afirmând că legislația suedeză asupra comunicațiilor electronice nu era conformă dreptului european). CJUE a emis o hotărâre preliminară prin care a arătat că reținerea datelor din supravegherea în masă nu este conformă Convenției europene a drepturilor omului, dacă nu se realizează pentru prevenirea infracțiunilor grave, și fără proceduri prealabile de autorizare.
[116] Avocatul General Campos Sánchez-Bordona: the means and methods of combating terrorism must be compatible with the requirements of the rule of law, comunicat de presă nr. 4/20, CJUE,15.01.2020.
[117] Cauza CJUE 511/18 (în curs de judecare). Reclamantul este o organizație franceză privind apărarea dreptului la viață privată pe internet, dar și pentru libertatea circulării informației pe internet, ca drept la libertatea de exprimare. Obiectul cauzei este reprezentat de legislația franceză datând din 2006, care oferă posibilitatea legală a stocării generale a datelor din comunicații de către operatori.
[118] Denumire acordată domeniului interdisciplinar dintre analiza de date specifică informaticii, și adunarea volumelor masive de date private specifică științelor sociale.
[119] Whitehead T., New powers to record every phone call and email makes surveillance ‘60m times worse, Telegraph, 2012.
[120] Oboler A., Welsh K., Cruz L. The danger of big data: Social media as computational social science, First Monday, 2012.
[121] Lascateu C., Social media takes a toll on Democracy, Redefining Community in Intercultural Context, Henri Coandă Air Force Academy Publishing House, 2018.
[122] Raportul arată cum s-au desfășurat măsurile active din Rusia în ultimii ani și subliniază metodic procesele implicate oferind recomandări pentru prevenirea în plan strategic, atât la nivel de politici guvernamentale cât și ca implementare de soluții de securitate cibernetică. (House Permanent Select Committee on Intelligence, Report on Russian Active Measures, U.S. House of Representatives, Washington, 2018).
[123] Guvernul Rusiei folosește de mult timp activitățile de propagandă combinate cu tehnici ale serviciilor informații, diplomație și asertivitate politică pentru a-și atinge obiectivele (Bittman L., The KGB and Soviet Disinformation: An Insider’s View, Washington: Pergamon-Brassey’s, 1985, p. 43) și își exercită puterea de influență prin intermediul unor terți. Termenul de măsură activă este de fapt traducerea din limba rusă a aktivnyye meropriatia care a fost folosită de KGB (Komitet Gosudarstvennoy Bezopasnosti sau Comitetul pentru Securitate de Stat) pentru multe din activitățile de influență utilizate în timpul Războiului Rece (Departamentul de Stat al SUA, A Report on Active Measures and Propaganda, 1986 – 1987, Department of State Publication, 1987, p. viii). Alții specialiști au definit măsurile active ca tehnici sovietice de influență pentru a determina modul în care percepția publică și decidenții politici se comportă favorabil față de sovietici și negativ față de oponenții lor, denumit și managementul percepției.
[124] În manualul serviciilor de informații militare ruse: „Războiul psihologic există de când este omenirea” (Kovalev A., Bodner M., The Secrets of Russia’s Propaganda War, Revealed, The Moscow Times, 2017).
[125] Parlamentul European a adoptat Rezoluția 2016/2030 prin care adresează și recunoaște o gamă largă de metode și instrumente pe care le folosește Rusia pentru a disemina dezinformarea și propaganda (European Parliament Resolution, EU Strategic Communication to Counteract Anti-EU Propaganda by Third Parties, 2016/2030).
[126] Galeotti M., Controlling Chaos: How Russia Manages its Political War in Europe, European Council on Foreign Relations, 2017.
[127] Schoen F., Lamb J. C., Deception, Disinformation, and Strategic Communications: How One Interagency Group Made a Major Difference, Strategic Perspectives, 2012, pp. 117-118.
[128] Declarația lui Ben Hiller, Cyber Security Officer al OSCE Secretariat’s Transnational Threats Department la prima întâlnire a grupului de lucru privind măsuri de cooperare și creștere a încrederii în spațiul cibernetic organizată de Organizația Statelor Americane, Washington DC la 02.03.2018 (OSCE, OSCE shares experiences with Organization of American States on how to enhance interstate co-operation, transparency, predictability and stability in cyberspace, 2018).
[129] European Data Protection Supervisor, Online manipulation and personal data, Opinion. 3, 2018, p. 5.
[130] U.S. Department of State. (November 7, 2017) Report to Congress on Efforts by the Russian Federation to Undermine Elections in Europe and Eurasia, Pursuant to the Countering America’s Adversaries through Sanctions Act of 2017, U.S. Department of State Publishing House 07.11.2017.
[131] Lascateu C., Obiectivele Războiului hibrid rus, Geopolitica, anul XVI, nr. 74 (2/2018).
[132] Țările incluse sunt Belarus, Bulgaria, Canada, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Norvegia, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia, Regatul Unit, Ucraina și Statele Unite (Dorell O., Alleged Russian Political Meddling Documented in 27 Countries Since 2004, USA Today, 2017).
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.