Crima de agresiune – un updating sau un upgrading necesar?
Alexandru-Liviu Lascu - februarie 1, 20163. Ecouri post-Kampala
În mod evident, rezultatele Conferinței de la Kampala au stârnit ecouri în rândul specialiștilor în materia dreptului penal internațional și chiar dacă parte dintre acestea sunt pozitive, apreciind consensul reprezentanților statelor participante de a avea, în sfârșit, o definiție a crimei de agresiune în cuprinsul Statutului C.P.I., cele mai multe opinii au fost mai degrabă critice decât elogioase în privința formulei de compromis la care s-a ajuns spre finalul conferinței. Dacă despre hățișurile procedurale care fac aproape imposibilă aplicarea efectivă a normei de incriminare a acestei crime am făcut deja câteva referiri, trebuie să amintim că foarte multe dintre criticile aduse amendamentelor adoptate la Kampala se referă, deopotrivă, și la elementele constitutive ale crimei. Matthew Gillett, în dubla sa calitate de oficial în cadrul Biroului Procurorului T.I.P.F.I. și membru al delegației din Noua Zeelandă, a sintetizat câteva dintre ele, referitoare la definiția actului de agresiune, la intervențiile militare care exced calificării ca acte de agresiune și la aspectele intrinseci ale conținutului constitutiv al crimei de agresiune[26]. Într-o formă succintă le vom prezenta în cele ce urmează.
3.1. Deficiențe în reglementarea actului de agresiune
Așa cum am arătat deja anterior, un element esențial și prealabil în procesul de responsabilizare a unei persoane pentru comiterea crimei de agresiune este acela al stabilirii dacă intervenția militară pe care a condus-o sau coordonat-o respectiva persoană reprezintă sau nu un act de agresiune, în sensul prevăzut de definiția din Statutul C.P.I. O analiză a definiției prevăzute în cuprinsul art. 8 bis din Statutul C.P.I., adoptat la Conferința de la Kampala, cu referire la ipotezele producerii actului de agresiune, ne oferă prilejul constatării că există fie anumite ambiguități, fie lacune în modul de reglementare.
3.1.1. Noțiunea de „forță armată”
Un prim aspect care se impune a fi menționat este acela că în cuprinsul art. 8 bis din Statutul C.P.I., apare noțiunea de forță armată care, potrivit opiniilor specialiștilor, a fost abordată într-o accepțiune clasică și care lasă impresia că autorii proiectului de modificare a Statutului C.P.I. nu au făcut altceva decât să transpună în cuprinsul definiției un înțeles al termenului așa cum transpare acesta dintr-o hotărâre din anul 1986 a Curții Internaționale de Justiție în cauza Nicaragua vs. U.S.A.: ,,o forță cinetică înzestrată cu armament militar și îndreptată împotriva adversarului sau o blocadă susținută de armament militar”[27]. Așadar, ceea ce specialiștii constată că a fost scăpat din vedere inițiatorilor amendamentelor de la Kampala este actul de agresiune săvârșit prin mijloace non-cinetice, cum ar fi un embargo economic sau un atac cibernetic împotriva unui stat. Este adevărat că, până la organizarea conferinței de la Kampala, toate referirile unor instanțe[28] sau organisme internaționale[29] la acte de agresiune au avut în vedere un astfel de scenariu, respectiv o pătrundere cu forțe și armament militar pe teritoriul altor state. Cu toate acestea, ceea ce i se reproșează formulei adoptate la Kampala este că ea nu răspunde corespunzător provocărilor actuale, în contextul unei noi paradigme a războiului. Este suficient de evident că împotriva suveranităţii și independenţei politice ale unui stat pot fi întreprinse acțiuni care nu implică o dimensiune teritorială. Edificatoare în acest sens ar fi amenințările Rusiei privind întreruperea furnizării de gaz către Ucraina[30], cu posibile consecințe dezastruoase asupra economiei acestui stat sau atacul cibernetic asupra instituțiilor publice din Estonia[31], care au paralizat efectiv exercitarea autorității de stat pentru o perioadă de timp.
3.1.2. Formula ,,stat împotriva altui stat”
O omisiune semnificativă în cuprinsul definiției actului de agresiune a fost făcută prin adoptarea formulei ,,…atacul cu forțe armate ale unui stat asupra teritoriului altui stat…” deoarece, în mod implicit, sunt exceptați de la răspunderea penală liderii unor actori non-stat care comit acte de agresiune. Surprinzător este tocmai faptul că la momentul adoptării amendamentelor de la Kampala, opinia publică internațională a fost deja martora unor acte de agresiune extrem de grave din partea unor grupări paramilitare și organizații teroriste care, în niciun caz nu pot fi asimilate unor state și, cu toate acestea, prin acțiunile lor, au adus atingere acelor valori ce țin de exercitarea normală a autorității statelor și pe care norma de incriminare le apără. Ar fi suficient să enumerăm atacurile teroriste de amploare întreprinse de rețeaua Al-Quaeda în New-York, Washington D. C., Londra, Madrid, de atacurile teroriste ale grupărilor talibane din Afganistan, după înlăturarea lor de la putere, în 2002 sau de atacarea cu bombe a aeroportului Domodedovo din Rusia, în 2011 de către rebelii ceceni. Dacă aceste exemple suscită o oarecare ambiguitate, dat fiind faptul că există încă discuții doctrinare cu privire la natura lor juridică, respectiv dacă ar trebui considerate ca acte de agresiune armată sau dacă sunt crime propriu zise, atunci cu siguranță, în categoria actorilor non-stat care întreprind acte de agresiune împotriva unor state putem include grupări criminale gen Lords of Resistence, Boko-Haram sau Statul Islamic. Acestea din urmă sunt grupări criminale organizate aidoma unor structuri militare, efectuează atacuri armate asupra teritoriilor unor state suverane, controlează efectiv anumite teritorii și implicit afectează suveranitatea și integritatea teritorială a statelor atacate. Cu toate acestea, potrivit normelor care definesc actul de agresiune armată, atacurile lor nu pot fi calificate ca atare iar liderii lor nu vor răspunde pentru comiterea crimei de agresiune, pentru simplul motiv că respectivele organizații sunt actori non-stat.
Cu toate neajunsurile sale, trebuie să remarcăm, însă, că definiția actului de agresiune include o situație atipică dar destul de întâlnită în zonele de conflict și anume atunci când un stat implică actori non-stat pentru a întreprinde agresiuni armate împotriva unui alt stat. În formularea alineatului (2) al art. 8 bis, această situație se circumscrie prevederii ,, trimiterea de către sau în numele unui stat a unor bande armate, grupări neregulate sau mercenari care să întreprindă acte de forță împotriva altui stat”. Chiar dacă, potrivit situației politice și juridice actuale, ele nu pot face obiectul unor investigații în prezent, sunt câteva exemple de notorietate ale acestui gen de relații dintre un stat și entități non-stat implicate în acte de agresiune armată împotriva unui stat. În registrul ipotezelor tipice pentru astfel de acte de agresiune întreprinse prin intermediul unor actori non-stat am putea aminti câteva, relativ recente în memoria opiniei publice internaționale, astfel: suportul logistic, militar și cu personal al Rusiei pentru grupările rebele din Osetia de Sud, în 2008 și pentru cele din sudul și estul Ucrainei, în 2014; finanțarea de către Arabia Saudită a grupării Statul Islamic pentru răsturnarea guvernelor șiite și pro-iraniene ale Siriei și Irak-ului; sprijinul oferit de Iran pentru acțiunile armate ale grupării Hezbollah împotriva statului Israel.
[26] A se vedea, M. Gillett, The Anatomy of an International Crime: Aggression at the International Criminal Court, în revista ,,International Criminal Law Review”, Editura Brill, Leiden, Olanda, 2013, Volume 13, Issue 4, pp. 829-864.
[27] Cazul C.I.J., Activități militare și paramilitare în și împotriva statului Nicaragua (Nicaragua vs. United States), Judgment of 27 June 1986 (Merits), 1986 ICJ Reports 14, para. 163, disponibil pe http://www.icj-cij.org/docket /? sum=367&p1=3&p2=3&case=70&p3=5
[28] Tribunalul Militar Internațional de la Nürnberg, constituit pentru judecarea criminalilor de război naziști a apreciat că invaziile Germaniei naziste în Cehoslovacia și Austria constituie exemplele tipice ale actului de agresiune armată. A se vedea în acest sens, G. Dawson, „Defining Substantive Crimes within the Subject Matter Jurisdiction of the International Criminal Court: What is the Crime of Aggression”, 19 (3) New York Law School Journal of International and Comparative Law (1999-2000) pp. 413-452, pp. 427 citing Office of the United States Chief of Counsel for Prosecution of Axis Criminality, Nazi Conspiracy and Aggression 5 (1946), p. 16.
[29] Consiliul de Securitate al O.N.U. are câteva referiri concrete la acte de agresiune comise de un stat împotriva altui stat, în forma unei invazii transfrontaliere. A se vedea, în acest sens UNSC Resolution 326, 1973 (indicating inter alia the UNSC’s concern at the intensified military intervention of South Africa in Southern Rhodesia…and also by the deployment of South African armed forces on the border with Zambia…); UNSC Resolution 387, 1976 (expressing the UNSC’s concern at South Africa’s use of “invading forces” and the “seizure of Angolan equipment and materials”).
[30] A se vedea, N. Wilson, Russia threatens to cut off gas to Ukraine, în ed. online a revistei „International Business Time” 24 februarie 2015, disponibil pe http://www.ibtimes.co.uk/russia-threatens-cut-off-gas-ukraine-1489276
[31] În data de 27 aprilie 2007, Estonia avea să se confrunte cu o situație nemaiîntâlnită de vreun stat până în acel moment. Atacuri cibernetice masive au paralizat toate serverele parlamentului, guvernului, ale instituțiilor publice, băncilor, companiilor private, instituții media și ale persoanelor particulare. Acest atac s-a produs la scurt timp după ce autoritățile estoniene au hotărât relocarea unei statui de bronz a ostașului sovietic din centrul capitalei Tallinn, intrând astfel într-o dispută a declarațiilor cu autoritățile ruse. Deși nu au fost stabilite dovezi elocvente privind implicarea autorităților ruse de la Kremlin în aceste atacuri cibernetice, bănuielile privind implicarea serviciilor secrete ale Rusiei au fost atât de mari încât oficialii estonieni de cel mai înalt rang nu s-au sfiit să acuze public Rusia ca fiind cea care a orchestrat atacul. Ulterior, un cetățean estonian de naționalitate rusă a fost trimis în judecată și condamnat pentru participarea la acest atac, iar anumiți cetățeni ruși au făcut declarații în presă privind implicarea lor în acest atac, negând însă cu vehemență implicarea autorităților ruse. A se vedea în acest sens, War in the fifth domain. Are the mouse and keyboard the new weapons of conflict? În eda online a revistei The Economist, 1 iulie 2010, disponibil pe http://www.economist.com/node/16478792
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.