Calificarea în conflictele de legi şi în conflictele de jurisdicţii
Călina Jugastru - iunie 6, 2016Calificarea regimului primar imperativ
Distinct de efectele generale ale căsătoriei şi de regimul matrimonial, căsătoria generează efecte patrimoniale de la care soţii nu pot să deroge. Denumirea „regim primar imperativ” este sinonimă cu cea de „statut imperativ de bază”; regimul primar nu se suprapune cu regimurile matrimoniale. El îşi găseşte justificarea atunci când dreptul pozitiv permite încheierea convenţiei matrimoniale, adică atunci când sunt reglementate regimurile matrimoniale convenţionale[71].
Calificăm regimul primar imperativ ca fiind corpul de „norme juridice aplicabile raporturilor patrimoniale dintre soţi, precum şi raporturilor dintre soţi şi terţi, oricare ar fi regimul matrimonial concret aplicabil în timpul căsătoriei”[72]. Regimul primar imperativ nu poate fi calificat ca fiind un regim matrimonial[73].
În dreptul conflictelor de legi, legea aplicabilă regimului primar imperativ coincide cu legea aplicabilă efectelor generale ale căsătoriei (legea reşedinţei obişnuite comune, legea cetăţeniei comune, legea statului pe al cărui teritoriu a fost celebrată căsătoria). Regimul primar imperativ a fost asemănat unei carte care fundamentează relaţiile cu caracter patrimonial generate de căsătorie. Faptul că nu se permite alegerea de către soţi a legii aplicabile regimului primar este în deplină concordanţă cu caracterul de ordine publică al normelor juridice care alcătuiesc regimul primar.
Regimul primar imperativ este calificat doctrinar ca un ansamblu de norme juridice care edictează reguli – în principiu – obligatorii pentru soţi, începând cu data încheierii căsătoriei, indiferent de regimul matrimonial pentru care au optat. Deşi concepute a fi de ordine publică, regulile regimului primar suportă unele derogări, expres prevăzute de lege.
Codul civil român nu defineşte regimul primar imperativ, însă reglementează detaliat componentele acestuia: locuinţa familiei; cheltuielile căsătoriei; aspectele referitoare la independenţa economică şi socială a soţilor; „mecanismele de dozare a puterilor soţilor” asupra bunurilor comune şi asupra bunurilor proprii[74].
Calificarea regimului matrimonial
Codul civil consacră principiul autonomiei de voinţă, în ceea ce priveşte legea aplicabilă regimului matrimonial. Opţiunea există între legea reşedinţei obişnuite a unuia dintre soţi la data alegerii, legea cetăţeniei oricăruia dintre soţi la data alegerii şi respectiv, legea primei reşedinţe obişnuite comune după celebrarea căsătoriei (art. 2590 alin. 2). În absenţa alegerii, legea aplicabilă regimului matrimonial se determină obiectiv, recurgându-se la legea efectelor generale ale căsătoriei (art. 2592). Ca măsură de ocrotire a terţilor, publicitatea şi opozabilitatea regimului matrimonial sunt guvernate de legea aplicabilă regimului matrimonial, cu derogările permise de art. 2595 alin. 2.
Pentru a determina sfera de aplicare a dispoziţiilor legale, se impune calificarea noţiunii de „regim matrimonial”. În dreptul român, regimul matrimonial de drept comun este comunitatea legală de bunuri. Regimurile matrimoniale convenţionale sunt separaţia de bunuri şi regimul comunităţii convenţionale. Regimul matrimonial cuprinde „ansamblul normelor juridice care guvernează raporturile dintre soţi cu privire la drepturile şi obligaţiile pecuniare ale vieţii conjugale, precum şi relaţiile care privesc gestionarea acestora”[75]. În sens larg, trebuie acceptată ideea că regimurile matrimoniale privesc şi raporturile pecuniare dintre soţi şi terţi, indiferent dacă aceştia sunt persoane complet străine de căsătorie sau persoane care au anumite legături juridice cu căsătoria[76].
O precizare necesară: regimul matrimonial priveşte exclusiv acele raporturi patrimoniale care izvorăsc nemijlocit din căsătorie. Prin urmare, o serie de relaţii patrimoniale rămân în afara regimului matrimonial – obligaţia de întreţinere, liberalităţile, drepturile succesorale. De asemenea, regimul patrimonial al căsătoriei nu are aplicare, prin analogie, altor forme ale vieţii de cuplu, cum sunt parteneriatele înregistrate sau concubinajul[77].
Astfel calificat, în dreptul român, regimul matrimonial nu poate avea ca fundament decât căsătoria. După cum nu există regim matrimonial în afara căsătoriei, tot aşa, nu există căsătorie fără regim matrimonial. Doctrina a subliniat că dreptul continental este cel care a creat o viziune specifică asupra raporturilor patrimoniale dintre soţi, în ideea delimitării statutului patrimonial specific al persoanelor căsătorite faţă de celibatari. Nu toate sistemele de drept înţeleg (califică) în acelaşi mod noţiunea de regim matrimonial[78]. De pildă, dreptul musulman şi sistemul common law „ignoră practic regimurile matrimoniale, elementul caracteristic fiind ideea de separaţie, de unde şi consecinţa inutilităţii unei reglementări speciale şi autonome a raporturilor patrimoniale, care sunt integrate în reţeaua raporturilor juridice civile de drept comun”[79]. Unele dintre sistemele de drept amintite utilizează, ca substitut al regimului matrimonial un corp de reguli care nu reprezintă un ansamblu coerent şi stabil[80].
Din perspectiva dreptului român, raporturile juridice legate între concubini nu se regăsesc în calificarea regimului matrimonial, în niciuna dintre formele acestuia. În mod asemănător, nici statele care consacră legislativ parteneriatele, nu conferă vieţii patrimoniale de cuplu, statutul juridic specific regimurilor matrimoniale. Un bun exemplu îl constituie legea franceză care detaliază regimul parteneriatelor înregistrate, începând cu anul 1999[81]. Aceasta instaurează o solidaritate patrimonială a partenerilor, întemeiată pe viaţa în comun şi axată pe sprijinul reciproc şi pe suportarea în comun a cheltuielilor curente pe care le presupune menajul. Nu este vorba de un regim matrimonial, ci, mai curând, despre o separaţie patrimonială a partenerilor, cu vocaţia fiecăruia dintre aceştia, la momentul sistării indiviziunii, la o parte din bunurile dobândite pe parcursul vieţii comune[82].
Calificarea convenţiei matrimoniale
Pentru dreptul conflictelor de legi, convenţia matrimonială este un contract de factură specială, cu element de extraneitate, prin care viitorii soţi sau soţii adoptă ori modifică regimul matrimonial ales, regim prevăzut de legea aleasă pentru a le guverna regimul matrimonial[83].
Art. 2593 alin. 1 lit. b) şi art. 2594 C. civ. se referă explicit la legea aplicabilă convenţiei matrimoniale, incluzând aspectele de admisibilitate şi condiţiile de validitate ale convenţiei matrimoniale (mai puţin capacitatea), sub incidenţa domeniului legii aplicabile regimului matrimonial.
Evident, convenţia matrimonială nu este definită cu prilejul determinării legii care o guvernează, deoarece dispoziţiile de drept internaţional privat se corelează cu prevederile art. 329-338 C. civ. Aşadar, în contextul calificării noţiunilor, convenţia matrimonială apare ca fiind actul juridic prin care viitorii soţi stabilesc propriul regim matrimonial sau, după caz, prin care soţii procedează la modificarea regimului lor matrimonial[84].
Calificarea convenţiei matrimoniale ca act juridic, presupune determinarea lex causae pentru condiţiile de fond şi pentru condiţiile de formă ale convenţiei matrimoniale. Condiţiile de validitate ale convenţiei matrimoniale sunt supuse legii care cârmuieşte regimul matrimonial. Condiţiile de formă sunt fie cele prevăzute de legea aplicabilă regimului matrimonial, fie cele statuate de legea locului încheierii convenţiei matrimoniale.
-
4. Legea după care se face calificarea în dreptul român
Regula
Calificarea lex fori
Adoptarea principiului calificării după legea instanţei sesizate se consideră a fi expresia suveranităţii legislative[85]. Consecinţa este aceea că noţiunile din structura normei conflictuale vor fi calificate conform dreptului forului (cu excepţiile permise de lege).
La acest moment, sunt două texte legale care consacră calificarea după legea română, ca lege a forului.
Conform art. 2558 alin. 1 C. civ., calificarea de care depinde determinarea legii aplicabile se efectuează conform legii române. Acest text consacră regula potrivit căreia calificarea principală urmează lex fori, adică legea statului a cărui autoritate judecă litigiul cu element de extraneitate.
Conform art. 1089 C. proc. civ., calificarea unei anumite probleme ca fiind de drept substanţial ori de drept procesual se face potrivit legii române (mai puţin instituţiile juridice care nu au corespondent în dreptul român).
Calificarea potrivit legii forului a fost introdusă în dreptul român prin Legea nr. 105/1992. Actualul text din Codul civil reia, de fapt, vechea reglementare (art. 3 din Legea cu privire la reglementarea raporturilor juridice de drept internaţional privat). Dispoziţiile privind calificarea în cadrul conflictelor de legi se corelează cu reglementarea calificării în conflictele de jurisdicţii. Pentru acestea din urmă, operaţiunea calificării are ca obiect a stabili dacă o problemă anume aparţine dreptului substanţial sau dreptului procesual. În litigiul civil cu element de extraneitate, principiul este calificarea conformă legii forului. Excepţia priveşte cazul în care noţiunea de calificat este necunoscută dreptului forului. Chiar dacă textul NCPC nu precizează, instituţiile fără corespondent în sistemul de drept al forului vor fi calificate potrivit legislaţiei din care provin.
[71] M. Avram, C. Nicolescu, Regimuri matrimoniale, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2010, p. 113.
[72] Ibidem, p. 111.
[73] Regimurile matrimoniale sunt strict delimitate de lege: comunitatea legală, regimul comunităţii convenţionale, regimul separaţiei de bunuri.
[74] E. Florian, Regimuri matrimoniale, op. cit., p. 29.
[75] N.C. Dariescu, Raporturile patrimoniale dintre soţii străină având aceeaşi cetăţenie şi cu domiciliul în România, Ed. Lumen, Iaşi, 2006, p. 30.
[76] P. Vasilescu, Regimuri matrimoniale. Parte generală, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2003, p. 17.
[77] Pentru aceste probleme, a se vedea, E. Florian, op. cit., p. 1-2.
[78] Doctrina franceză a subliniat faptul că, deşi în ansamblul frământărilor legislative, regimul matrimonial apare ca o insulă de stabilitate, el suportă totuşi influenţa altor materii cu care intră în contact. Pentru o largă analiză a raportului regim matrimonial – dreptul societăţilor, din perspectiva hotărârilor Curţii de casaţie franceze, a se vedea, R. Cabrillac, Droit des régimes matrimoniaux et droit des société: dernières jurisprudences, în „Revue Lamy Droit Civil”, Supplément au nº 132, p. 71-73.
[79] M. Avram, Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 169.
[80] Ph. Malaurie, L. Aynès, Les régimes matrimoniaux, 2e édition, Defrénois, Paris, 2007, p. 15.
[81] Versiunea consolidată a Legii n° 99-944 du 15 novembre 1999 privind pactul civil de solidaritate este disponibilă pe pagina de internet http://legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORFTEXT000000761717 (consultată la 23 iulie 2015). În anul 2009 a fost depus un proiect nou de lege care are ca obiect acest tip de parteneriate, care însă a foast respins de către Senat (http://www.senat.fr/dossier-legislatif/ppl08-461.html).
[82] Pe larg, cu privire la aceste probleme, Ph. Malaurie, H. Fulchiron, La famille, Defrénois, Paris, 2004, p. 169-177.
[83] A se vedea, N.C. Aniţei, Convenţia matrimonială în dreptul internaţional privat român, op. cit., p. 49, precum şi lucrările citate la nota 1 de subsol.
[84] A se vedea, E. Florian, Regimuri matrimoniale, op. cit., p. 57. Pentru definiţii formulate în termeni apropiaţi, D. Lupaşcu, C.M. Crăciunescu, Dreptul familiei, ed. a 2-a, amendată şi actualizată, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 138.
[85] R.-B. Bobei, Calificarea şi conflictul de calificări în dreptul internaţional privat, op. cit., p. 48-49.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.