Calificarea în conflictele de legi şi în conflictele de jurisdicţii
Călina Jugastru - iunie 6, 2016În lipsa unui loc obişnuit de muncă, criteriul alternativ este locul situării stabilimentului care decide angajarea. Dacă lucrătorul nu prestează munca în aceeaşi ţară, este imposibil de determinat un loc de muncă. Este cazul lucrătorilor mobili, care îşi îndeplinesc activitatea pe mai multe teritorii – comercianţii, şoferii rutierişti de transporturi internaţionale – care nu pot avea un unic loc de muncă.
În cazul în care angajatul îşi desfăşoară activitatea în mai multe state contractante, „locul obişnuit de muncă” se consideră a fi situat pe teritoriul ţării unde se achită de cea mai mare parte a obligaţiilor sale faţă de angajator sau locul unde începe să presteze munca[54]. Se poate avea în vedere faptul că angajatul lucrează în majoritatea timpului pe teritoriul unuia dintre statele contractante sau că are un sediu (un birou) de unde îşi organizează activităţile şi la care revine după fiecare călătorie în interes profesional[55]. Astfel cum se poate observa[56], CJUE are în vedere, de obicei, două elemente interdependente: caracterizarea activităţii lucrătorului şi relevarea a ceea ce îi permite acestuia să se achite de obligaţiile faţă de angajator. Împrejurarea că salariatul avea un birou în Franţa a permis punerea în evidenţă a locului în care acesta se achită de principalele sale îndatoriri faţă de angajator. Împrejurarea că angajatul pleacă şi revine în acelaşi loc este un element ajutător privind locul muncii prestate.
- c. Calificarea doctrinară
Doctrinar, sunt semnalate situaţii create de evoluţiile legislative recente din unele state, care ilustrează atât dinamismul reglementărilor, cât şi elementul pregnant de specific naţional.
Calificarea noţiunilor de căsătorie şi parteneriat înregistrat
Căsătoria reprezintă baza familiei şi „generează între cei care o încheie, raporturi multiple şi complexe, de diferite naturi, dintre care numai unele fac obiectul reglementării juridice”[57]. Discuţiile din doctrină au în vedere schimbări faptice, care pun problema dacă instituţia căsătoriei păstrează accepţiunea tradiţională, de uniune între femeie şi bărbat[58]. Terminologia juridică pare a se liberaliza, odată ce coabitarea între persoanele de acelaşi sex a primit expresie legislativă în unele state. Se discută despre modificarea soclului normativ, care va atrage consecinţe juridice în toate instituţiile dreptului familiei (funcţiile familiei, filiaţia, adopţia, obligaţia legală de întreţinere etc.).
Concret, noţiunea de „căsătorie”[59] – în sensul tradiţional al terminologiei, a cunoscut modificări, în limitele graniţelor naţionale[60]. Un număr de state a legiferat căsătoria între persoanele de acelaşi sex: Franţa, Ţările de Jos, Portugalia, Suedia, Belgia, Danemarca, Spania, Anglia. Ceea ce nu are o rezolvare unitară este cadrul juridic, care apare, deocamdată, sub forma a două modele legislative. De o parte, este modelul „mariage-bis” sau „parteneriatul-instituţie”, reglementat, de pildă, în ţările nordice, Germania, Anglia, Republica Cehă, Slovenia, Elveţia, unele state americane (Connecticut, New Jersey, New Hampshire, Vermont) pentru persoanele de acelaşi sex. Această formulă juridică nu se confundă cu căsătoria şi nu produce efectele specifice acesteia. Parteneriatul-instituţie preia, prin mimetism, anumite efecte ale statutului marital, motiv pentru care, în dreptul german, este denumit „quasi-mariage”[61].
Este foarte adevărat că – element de bază al familiei – „căsătoria dezvăluie particularităţi politice, sociologice şi religioase ale fiecărui stat, de aici rezultând o foarte mare diversitate de legislaţii, care, adăugate dezvoltării contemporane, mişcărilor de populaţii, face din acest element de statut personal un teren deosebit de propice pentru multiplicarea conflictlor de legi”[62].
Astfel, conflictul de calificări este generat de modul diferit în care este definită căsătoria – fie ca uniune între femeie şi bărbat, fie ca tipar care cuprinde şi uniunile între persoane care au acelaşi sex. Conform dreptului român, „căsătoria dintre persoane de acelaşi sex, încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străină, nu sunt recunoscute în România” (art. 277 alin. 2 C. civ.)[63]. De asemenea, parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România (art. 277 alin. 3 C. civ.).
Parteneriatul înregistrat este o formă alternativă a vieţii de cuplu, fără să aibă efecte juridice similare căsătoriei. De exemplu, pentru cuplul de acelaşi sex, acest parteneriat este modalitatea de recunoaştere legală a existenţei sale.
Unele state reglementează parteneriatul-convenţie („parteneriat – forme alternative de conjugalité” sau „PACS”, în Franţa; „cohabitation légale”, în Belgia), care este o alternativă a vieţii de cuplu, independentă de orientarea sexuală a partenerilor. Sunt incluse în această categorie şi uniunile create în sânul comunităţilor autonome spaniole din Insulele Baleare, Insulele Canare, Madrid, Valencia etc.
Conflictul de calificări apare la momentul când acelaşi tip de parteneriat civil este clasificat diferit, fie în categoria „căsătorie”[64], fie în categoria „parteneriat”. Calificarea are repercusiuni directe asupra legii aplicabile valabilităţii uniunii între persoanele respective şi asupra raporturilor patrimoniale ale cuplului (regim matrimonial sau simplă indiviziune). De asemenea, are consecinţe cu privire la aspecte cum sunt desfacerea căsătoriei, succesiunea, divorţul (efectele divorţului asupra patrimoniului partenerilor)[65].
Calificarea efectelor căsătoriei
Distingem între efectele generale ale căsătoriei şi efectele „propriu-zise” ale căsătoriei (raporturile juridice generate de regimul matrimonial). Soluţia oferită conflictelor de legi diferă, în funcţie de categoria în discuţie[66]. Dreptul internaţional privat are două reglementări distincte: efectele generale ale căsătoriei (art. 2589 C. civ.) şi regimul matrimonial (art. 2590-2595 C. civ.). Legea aplicabilă este strict dependentă de calificarea dată fiecărei categorii. În plus, este necesară şi calificarea convenţiei matimoniale, care este ataşată regimului matrimonial. Convenţia matrimonială este modalitatea de punere în practică a regimului matrimonial, dar necesită, la rândul său a fi calificată, pentru a delimita regimul legii aplicabile.
Să adăugăm că, alături de efectele generale şi de regimul matrimonial, are reglementare şi legea aplicabilă regimului primar imperativ. Delimitarea regimul primar imperativ de regimurile matrimoniale este utilă numai în acele sisteme de drept care oferă alegere între mai multe regimuri matrimoniale. În caz contrar, un regim matrimonial unic (precum cel prevăzut de Codul familiei din 1954) nu necesită reglementarea statutului imperativ de bază[67].
Calificarea efectelor generale ale căsătoriei
Dreptul internaţional privat se ocupă de determinarea legii care se aplică efectelor generale ale căsătoriei. Pentru stabilirea legii aplicabile, o condiţie prealabilă este calificarea – în sensul determinării efectelor căsătoriei care intră sub incidenţa textelor Cărţii a VII-a din Codul civil. Elementul de extraneitate poate fi prezent atât în raporturile personale, cât şi în cadrul raporturilor de natură patrimonială. Fac obiectul reglementărilor, atât relaţiile de natură patrimonială, cât şi unele raporturi cu caracter personal-nepatrimonial, stabilindu-se drepturi şi obligaţii reciproce între soţi[68].
Aşadar, în sfera efectelor generale ale căsătoriei pe care le are în vedere textul art. 2589 C. civ., intră ansamblul raporturilor juridice pe care le generează actul juridic al căsătoriei: relaţii personale şi raporturi patrimoniale, privite de sine stătător[69]. Prima categorie de raporturi juridice include, în principal, obligaţia de respect şi sprijin moral; obligaţia de fidelitate; obligaţia de coabitare; independenţa soţilor. Raporturile patrimoniale au în vedere contribuţia soţilor la cheltuielile căsniciei, regimul matrimonial, obligaţia reciprocă de întreţinere ş.a. Regimul matrimonial are reglementare separată, iar legea care i se aplică are alte criterii de determinare decât legea aplicabilă efectelor generale ale căsătoriei.
Codul civil prevede că legea determinată conform dispoziţiilor de drept internaţional privat se aplică ambelor categorii de efecte ale căsătoriei. Regula este că raporturile juridice subsumate efectelor generale ale căsătoriei sunt supuse legii reşedinţei obişnuite a soţilor. Pentru ipoteza în care nu există reşedinţă comună, se aplică legea cetăţeniei comune a soţilor sau, în lipsa acesteia, legea statului pe al cărui teritoriu a fost celebrată căsătoria. Prin excepţie, drepturile soţilor şi regimul unor acte juridice asupra locuinţei familiei, se supun legii locului unde locuinţa este situată. Justificarea aplicării unei alte legi[70] se întemeiază pe faptul că prevederile privind locuinţa familiei sunt componentă a regimului primar imperativ şi sunt de ordine publică.
[54] Cauza P. Rutten c/a Cross Medical, 1997 (http://eur-lex.europa.eu/legal-content/FR/TXT/?uri=CELEX%3A61995CJ0383, pagină consultată la 3 februarie 2016).
[55] Cauza P. Rutten c/a Cross Medical precitată şi cauza Mulax (1993).
[56] Pentru aceste consideraţii, a se vedea, Al. Ţiclea, op. cit., p. 121-122.
[57] Al. Bacaci, Raporturile patrimoniale în dreptul familiei, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2007, p. 3.
[58] Cu privire la reinterpretarea condiţiei „diferenţei de sex”, a se vedea, A.-M. Popescu, O nouă abordare a dreptului la căsătorie în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în Dreptul nr. 7/2012, p. 140-143.
[59] În expresie doctrinară, căsătoria este „acordul de voinţe dintre un bărbat şi o femeie, încheiat cu respectarea ordinii publice şi a bunelor moravuri, în scopul de a întemeia o familie (T. Bodoaşcă, A. Drăghici, I. Puie, I. Maftei, Dreptul familiei, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013, p. 30).
[60] Sistemele de drept naţionale au opţiuni diferite cu privire la înţelesul noţiunii de căsătorie şi cu privire la condiţiile de validitate a căsătoriei. Pentru un tablou al principalelor reglementări, a se vedea, N.C. Aniţei, Convenţia matrimonială în dreptul internaţional privat român, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2013, p. 8-10.
[61] Persoanele care constituie parteneriatul-instituţie sunt considerate „cupluri înregistrate cu statut legal quasi-matrimonial”. În acest sens, F. Granet-Lambrechts, La diversité des modes de conjugalité: panorama de droit comparé, în H. Fulchiron (sous la dir.), „Mariage-conjugalité, parenté-parentalité”, Dalloz, Paris, 2009, p. 5, p. 7, apud R. Di Noto, Les conflits de qualifications en matière de mariage entre personnes de même sexe et de parteneriat enregistré dans le cadre européen. Étude de droit international privé de la famille français, allemand, belge et européen, Dans le cadre du Master 2 recherche, Université Paris Ouest Nanterre La Défense, 2010-2011, p. 18.
[62] I. Chelaru, A.-L. Chelaru, Străinii în România. Regim juridic, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2016, p. 266.
[63] Cu privire la condiţiile de fond şi de formă ale încheierii căsătoriei în dreptul internaţional privat român, a se vedea, C.-P. Buglea, Dreptul internaţional privat român – din perspectiva reglementărilor europene aplicabile în domeniu şi a noului Cod civil român, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013, p. 153-155.
[64] Cu privire la sfera noţiunii de căsătorie în dreptul internaţional privat, a se vedea, N.C. Aniţei, Convenţia matrimonială în dreptul internaţional privat român, op. cit., p. 11-13.
[65] Pentru explicaţii de detaliu cu privire la aceste probleme, M.-L. Niboyet., G. de Geouffre de la Pradelle, Droit international privé, op. cit., p. 225-227.
[66] În acest sens, E. Florian, Regimuri matrimoniale, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2015, p. 196-201.
[67] M. Avram, C. Nicolescu, Regimuri matrimoniale, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2010, p. 113.
[68] A se vedea, cu privire la efectele căsătoriei, Al. Bacaci, V.-C. Dumitrache, C.C. Hageanu, Dreptul familiei, în reglementarea noului Cod civil, ed. 7, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2012, p. 39-49.
[69] Ibidem, p. 40.
[70] I. Macovei, N.R. Dominte (comentariul art. 2589 C. civ.), în F.-A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), „Noul Cod civil. Comentariu pe articole, vol. II”, op. cit., p. 2572-2573.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.