Desfacerea căsătoriei potrivit dreptului internațional privat
Lucia Ștefania Avram - noiembrie 1, 2019Deși faptul că pe timp de criză majoritatea cuplurilor au probleme financiare și de aici încep certurile, probleme și dependența de alcool, în această perioadă numărul divorțurilor este mai mic. Astfel, în 2010, anul în care România a trecut printr-o puternică criză financiară, numărul divorțurilor a fost mai mic decât în 2007 sau 2011. Începând din a doua parte a anului 2008, când criza își făcea deja simțite efectele, numărul divorțurilor începea să scadă, iar pe măsură ce economia creștea, și numărul divorțurilor începea iar să crească.
Majoritatea hotărârilor judecătorești acorda copii minori mamelor, astfel că o eventuală recăsătorie sau cel puțin o nouă conviețuire este mult mai dificilă pentru femei decât pentru bărbați.
Problemele de sănătate apar la majoritatea femeilor divorțate, cum ar fi riscul de infarct, care crește cu 24%, conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Durham din Anglia[94]. Nu este însă și cazul bărbaților, care se simt mult mai bine într-o nouă căsătorie, dar la ei riscul apare după cel de-al doilea divorț[95].
Obezitatea este un alt factor de risc cu care se confruntă în special femeile în urma divorțurilor. Invers proporțional, se spune despre Elveția că este țara cu o rată scăzută de obezitate (aflându-se pe locul 111 din 191 țări în statistici) și una ridicată de divorțuri (4 căsătorii din 10 se termină prin divorț). Media divorțurilor în Uniunea Europeană este de 2% raportat la 1000 de locuitori, iar Elveția are o rată de 2.4%, aflându-se printre țările cu cei mai fericiți locuitori[96].
Acest raport are legătură și cu puterea economică a femeii și poziția sa în societate. Se înțelege astfel că după divorț, o elvețiancă reia viața de la zero, își dedică mai mult timp pentru îngrijire personală și activități fizice, astfel devine mai atrăgătoare și poate reîncepe o nouă relație.
În majoritatea cazurilor de divorț, de văduvie sau de declarare judecătorească a morții soțului, în majoritatea cazurilor prima întrebarea a soțiilor este când și în ce condiții se pot recăsători.
Desfacerea căsătoriei în dreptul internațional
Cartea a VII-a a noului Cod civil cuprinde dispoziții de drept internațional privat privind conflictele de legi. Aceste norme permit determinarea legii aplicabile unui raport de drept privat cu element de extraneitate. Potrivit art. 2557 alin. (3) C. civ., dispozițiile sunt aplicabile în măsura în care convențiile internaționale la care România este parte, dreptul Uniunii Europene sau dispozițiile din legile speciale nu stabilesc o altă reglementare. Aceste norme au deci un caracter subsidiar.
Cuplurile internaționale care doresc să divorțeze vor putea alege țara ale cărei legi vor fi aplicate în cazul divorțului lor, conform Regulamentului nr. 1259/2010 al Consiliului Europei de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în domeniul legii aplicabile divorțului și separării de corp, la care au participat 14 state membre: Belgia, Bulgaria, Germania, Spania, Franța, Italia, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, Austria, Portugalia, România și Slovenia.
Aceste reguli ar permite, de exemplu, unui cuplu româno-spaniol care trăiește în Franța să decidă dacă legea spaniolă, română sau franceză se aplică divorțului lor.
În cazul în care soții au două cetățenii comune, art. 3 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Bruxelles II bis statuează că instanțele ambelor state membre sunt competente, soții având posibilitatea de a sesiza la alegere instanța statului căruia îi va fi dedus spre judecare litigiul. Aceasta concluzie a fost dată, de exemplu, în cauza C‑168/08[97]. Curtea de Casație din Franța a adresat Curții de Justiție a Uniunii Europene întrebări privind interpretarea Regulamentului (CE) 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești. Prin intermediul acestor întrebări, se urmărea a se stabili dacă o instanță franceză sau o instanță maghiară este competentă să statueze cu privire la divorț, în cazul în care ambii soți au reședința obișnuită în Franța și dețin amândoi atât cetățenia maghiară, cât și cetățenia franceză.
Un stat membru nu poate fi obligat sa recunoască o căsătorie, chiar pentru simplul scop al dizolvării acesteia, dacă actul acestei căsătorii nu este recunoscut de legea statului în cauză. În România este interzisă căsătoria dintre persoane de același sex[98], iar căsătoriile dintre persoane de același sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetățeni români, fie de cetățeni străini nu sunt recunoscute, la fel ca si parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de același sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetățeni români, fie de cetățeni străini. Dispozițiile legale privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European rămân aplicabile.
Pot divorța în România[99] cetățenii români căsătoriți în străinătate sau cetățenii străini căsătoriți în străinătate. Conform art. 2600 C. civ.[100], dacă legea străină nu permite divorțul ori îl admite în condiții deosebit de restrictive, se aplică legea română. Soții pot conveni să desemneze legea aplicabilă divorțului și separării de corp.
Procedura de citare se face conform Regulamentul (CE) 1393/2007 din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială („notificarea sau comunicarea actelor”) și abrogarea Regulamentului (CE) 1348/2000 al Consiliului.
Convenția de alegere a legii aplicabile divorțului se poate încheia sau modifica cel mai târziu până la data sesizării autorității competente să pronunțe divorțul. Cu toate acestea, instanța judecătorească poate să ia act de acordul soților cel mai târziu până la primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate. Convenția de alegere a legii aplicabile divorțului trebuie încheiată în scris, semnată și datată de soți.
Conform art. 2601 C. civ., actul întocmit în străinătate prin care se constată voința unilaterală a bărbatului de a desface căsătoria, fără ca legea străină aplicabilă să recunoască femeii un drept egal, nu poate fi recunoscut în România, cu excepția situației când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: actul a fost întocmit cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de legea străină aplicabilă; femeia a acceptat în mod liber și neechivoc această modalitate de desfacere a căsătoriei; nu există niciun alt motiv de refuz al recunoașterii pe teritoriul României a hotărârii prin care s-a încuviințat desfacerea căsătoriei în această modalitate.
Acum câțiva ani, majoritatea românilor rezidenți în străinătate intentau divorțul în România datorită rapidității, dar în ultimul timp, țara se alege în funcție de legislație, în funcție de ceea ce interesează fiecare parte, astfel încât părțile să își mențină standardul de viață, sau chiar să îl îmbunătățească, să se ocupe de copii în mod egal si să își protejeze interesele.
Potrivit art. 2602 C. civ., legea aplicabilă divorțului se aplică în mod corespunzător și separației.
Persoanele divorțate în societate
Felul în care sunt percepute persoanele divorțate în societate diferă de la țară la țară, în funcție de religie și de cultură.
Dezvoltarea economică, explozia serviciilor, creșterea puterii de cumpărare, lărgirea ofertei de divertisment, mișcările feministe și schimbarea regimurilor politice au determinat restructurarea întregii comunități. Toate au produs mutații profunde în cadrul familiei. Încă de la începutul anilor ’80 se discuta despre dezintegrarea familiei și chiar despre posibila ei dispariție.
Dacă în Suedia sau Elveția femeia divorțată este considerată ca fiind de succes, o persoană cu caracter, care are o carieră și se poate descurca singură, în alte țări divorțul este considerat ca un handicap și ca o rușine în societate, cum ar fi țările arabe sau chiar țările din Europa.
Divorțul este un eveniment cu implicații psihologice și medicale majore, atât în viața protagoniștilor, cât și a copiilor lor. Stresul sau tristețea sunt atât de mari, încât starea de rău se prelungește, se amplifică, declanșând, în multe cazuri, afecțiuni severe.
În țările arabe, condiția ca o femeie să se căsătoreasca este virginitatea, iar una divorțată nu se poate recăsători, tocmai pentru că nu mai este demnă de această virtute. Astfel se explică și fenomenul poligamiei, deoarece un bărbat are voie să aibă până la patru soții, pe când o femeie poate avea un singur bărbat. Atunci când prima soție nu poate avea un copil sau nu este demnă de poziția sa, soțul poate alege între a divorța sau a se căsători cu alta femeie. Încheierea altei căsătorii se consideră ca un respect pentru prima, deoarece i se oferă posibilitatea de a nu fi făcută de rușine și a fi trimisă la familia ei, ci este păstrata. În același timp, în aceste țări este preferată poligamia în locul adulterului, astfel iubitele sunt oficiale și nu ascunse, așa cum se întâmplă în celelalte țări.
În plus, dacă o a doua căsătorie este încheiată pe motiv că din prima căsătorie nu a rezultat un copil, dar nici din cea de-a doua nu este posibil, și dacă se demonstrează că bărbatul este cel vinovat, atunci soțiile pot cere divorțul și obține despăgubiri foarte importante. De aceea, poligamia nu este posibilă pentru toți bărbații, deoarece aceștia trebuie să aibă o situație materială și virilitate care să le permită să își trateze toate soțiile în egală măsură.
Bibliografie:
Lucrări științifice:
– A. Gherghe, Drept civil. Familia, Ed. Contrast, 2014;
– P. Neculae, D. Popa, R. Cârlig, Desfacerea căsătoriei prin divorț, Ed. Universul Juridic, 2014;
– I. Moroianu-Zlătescu, A. Bulgaru, Mari sisteme de drept contemporan, suport de curs 2011-2012, Universitatea Ecologică București, disponibil pe http://www.elearning.ueb.ro/course/view.php?id=107;
– A. Torrente, P. Schlesinger, Manuale di diritto privato, GIUFFRE EDITORE, ed. a XIV-a, 1994;
– R.Giovagnoli, Separazione e divorzio: percorsi giurisprudenziali, GIUFFRE EDITORE 2009;
– Papa Francisc, Amoris Laetitia http://w2.vatican.va/content/francesco/it/apost_exhortations/documents/papa-francesco_esortazione-ap_20160319_amoris-laetitia.html.
Legislație:
– Noul Cod civil și noul Cod de procedură civilă cu legislația consolidată și index, Ed. Universul Juridic, 10 iunie 2015;
– Codul familiei, în vigoare între 1 aprilie 1953 si 1 octombrie 2011;
– Codul penal românesc;
– Monitorul Oficial al României;
– Monitorul Oficial al Italiei (Gazzetta Ufficiale – gazzettaufficiale.it);
– Codul civil italian, în vigoare dela 16 mai 1942;
– Codul de procedură civilă italian, în vigoare de la 21 aprilie 1942;
– Legea din 10/11/2014 n° 162, cu privire la negocierea asistata în materie de desfacerea căsătoriei, publicată în M. Of. italian (Gazzetta Ufficiale) din 10 noiembrie 2014;
– Codul civil german (Bürgerliches Gesetzbuch – BGB), în vigoare de la 10 ianuarie 1900;
– Codul civil elvețian, în vigoare de la 10 decembrie 1907;
– Codul civil spaniol, publicat în Monitorul Oficiat (GACETA) din 25 iulie 1889 în vigoare de la 1 mai 1889, modificat pe 15 octombrie 2015, în vigoare până la 30 iunie 2017, http://noticias.juridicas.com/base_datos/Privado/C.civ..l4t3.html#a1392;
– Codul familiei algerian, în vigoare de la 9 iunie 1984, modificat în urma reformei din 2005, disponibil pe http://20ansbarakat.free.fr/codedelafamille.htm;
– Legea nr. 272/2004 privind protecția si promovarea drepturilor copilului;
– Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. Legea de punere în aplicare a Noului Cod civil (LPA);
– Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Noul Cod de procedură civilă;
– Hotărârea nr. 64 din 26 ianuarie 2011 pentru aprobarea Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă din 26 ianuarie 2011;
– Legea cu privire la divorț în Canada (Loi concernant le divorce et les mesures accessoires L.R.C. 1985);
– Convenția Europeană a Drepturilor Omului;
– http://www.legislation.gov.uk.
Articole:
– https://cristidanilet.wordpress.com;
– http://www.challenges.fr/economie/conjoncture/20151216.CHA2788/union-libre-mariage-pacs-divorce-ou-en-est-le-couple-francais-en-2015.html;
– https://www.gov.uk/divorce/overview;
– https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=248001;
– http://www.euroavocatura.ro/;
– http://www.lawpack.co.uk/separațion-and-divorce/articles/article7156.asp;
– lexpress.fr.
Baze de date:
– http://www.arpcc.ro/;
– http://www.juspedia.ro;
– National Statistics Office of Malta – https://nso.gov.mt/en/publicatons/Publications_by_Unit/Documents/C3_Population_and_Tourism_Statistics/Demographic_Review_2013.pdf;
– hotararicedo.ro;
– http://www.droitmatrimonial.ch;
– http://relevancy.bger.ch – Jurisprudența elvețiană;
– insse.ro;
– http://legeaz.net.
DOWNLOAD FULL ARTICLE[94] http://www.bloomberg.com/news/articles/2014-02-18/worsening-u-s-divorce-rate-points-to-improving-economy.
[95] http://circoutcomes.ahajournals.org/content/early/2015/04/13/CIRCOUTCOMES.114.001291.abstract?sid=599edc23-1779-4739-936d-3c8fff7da856.
[96] http://worldhappiness.report/news/2016/03/16/world-happiness-report-2016-update-ranks-happiest-countries/.
[97] László Hadadi (Hadady) c. Csilla Marta Mesko, căsătorită Hadadi (Hadady).
[98] Art. 277 C. civ. – Interzicerea sau echivalarea unor forme de conviețuire cu căsătoria.
[99] http://ec.europa.eu/civiljustice/applicable_law/applicable_law_rom_ro.htmhttp://indrumari-juridice.eu/indrumarijuridice/procedura-de-divorț-atentie-cetatenii-romani-căsătoriți-in-străinătate-pot-divorța-in-romania-dupa-legea-romana-o-alternativa-la-divorțul-foarte-costisitor-din-alte-state-ue-biroul-cuculis-si-a/.
[100] Art. 2600 C. civ. corespunde art. 8 al Regulamentului nr. 1259/2010 al Consiliului Europei.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.