Regimul juridic al speciei urs brun (ursus arctos) în România
Mihai-Bogdan Ionescu-Lupeanu - februarie 6, 2023Prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 723/2022 pentru aprobarea nivelului de intervenție și de prevenție în cazul speciei urs brun (Ursus arctos), în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante[76], cu modificările și completările ulterioare, a fost aprobat numărul maxim de derogări aplicabile la nivel național în cazul speciei urs brun, la 220 de exemplare (140 de exemplare – nivel de prevenție, 80 de exemplare nivel de intervenție)[77].
„Nivelul de prevenție reprezintă numărul de exemplare din specia urs brun, în oricare dintre stadiile ciclului biologic, care pot fi recoltate în scopul prevenirii pagubelor și atacurilor asupra populației umane pe care aceste exemplare le pot produce”, în vreme ce „Nivelul de intervenție reprezintă numărul de exemplare din specia urs brun, în oricare dintre stadiile ciclului biologic, care pot fi recoltate în extravilanul localităților în scopul înlăturării unui pericol iminent, generat de prezența unor exemplare care pun în pericol sănătatea și securitatea publică”[78].
Exemplarele care constituie nivelul de prevenție au fost repartizate potrivit anexei nr. 1 a Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 723/2022 pe județe și unități administrativ-teritoriale, în vreme ce exemplarele care constituie nivelul de intervenție au rămas la dispoziția autorității publice centrale pentru protecția mediului. Diferența dintre cele două categorii rezultă din faptul că recoltarea exemplarelor din nivelul de prevenție „se realizează de către gestionarii fondurilor cinegetice cu care unitățile administrativ-teritoriale au încheiat contracte de permanență/intervenție imediată, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”[79], în vreme ce derogarea pentru capturarea în vederea relocării sau recoltarea exemplarelor din specia urs brun incluse în nivelul de prevenție „se acordă de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prin Direcția biodiversitate, la solicitarea scrisă a gestionarului fondului cinegetic”[80].
Atât în cazul exemplarelor incluse în nivelul de prevenție, cât și a celor incluse în nivelul de intervenție, desfășurarea acțiunii este condiționată de existența autorizație de mediu pentru recoltare sau capturare, cu o valabilitate de 15 zile, precum și de realizarea ei numai cu personal tehnic de specialitate, ulterior monitorizării și identificării exemplarului[81].
Post factum, gestionarilor fondurilor cinegetice care au procedat la recoltarea sau capturarea unei exemplar din specia urs brun în temeiul derogărilor prevăzute de Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 723/2022 le incumbă două obligații:
– transmiterea către autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului competentă pe raza administrativ-teritorială unde s-a desfășurat acțiunea de recoltare sau capturare a unui raport (însoțit de documente justificative, în conformitate cu motivul derogării) cu privire la acțiunea derulată, în termen de 7 zile de la data recoltării sau capturării[82];
– recoltarea de probe biologice pentru analize genetice de la exemplarele ce au făcut obiectul derogării și transmiterea acestora către autoritatea științifică CITES, recte către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” – Stațiunea Brașov[83].
Subsecvent, în termen de 30 de zile de la data aplicării derogării, autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului, care răspunde de respectarea procedurilor aplicate în fiecare caz în parte, în baza documentației înaintate de gestionarul fondului cinegetic, redactează și transmite Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, un raport referitor la rezultatele acțiunii[84].
3. Aspecte privitoare la răspunderea juridică pentru nerespectarea regimului juridic al speciei urs brun în România
3.1. Răspunderea penală.
Art. 98 alin. (5) lit. d) teza II din Ordonanța de urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului[85], aprobată prin Legea nr. 265/2006[86], cu modificările și completările ulterioare, sancționează ca infracțiune o singură faptă privitoare – în mod direct – la fauna sălbatică, și anume introducerea în țară a animalelor vii din fauna sălbatică, fără acordul eliberat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului. Desigur, prin raportare la amenințările majore la adresa speciilor de faună sălbatică, această prevedere profită și acestei specii.
Art. 52 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 57/2007 sancționează ca infracțiune, pedepsită cu închisoarea de la 3 luni la un an sau cu amenda, nerespectarea prevederilor art. 33 alin. (1) lit. a), b), d) și f) din același act normativ, care își pot găsi aplicare și în ceea ce privește specia urs brun inclusă în anexa nr. 4 A din O.U.G. nr. 57/2007. Potrivit aceluiași articol de lege, sunt sancționate și „prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor prevăzute în anexele nr. 4A și 4B cu metodele sau mijloacele prevăzute în anexa nr. 6”[87], pentru cazurile în care se aplică derogări, respectiv „comerțul cu exemplare din speciile prevăzute în anexele A și B la Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor, faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L. 61 din 3 martie 1997, cu modificările și completările ulterioare, ori cu părți sau derivate ale acestora, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, cu excepția cazurilor în care fapta afectează o cantitate mică de astfel de exemplare și are un impact nesemnificativ asupra stării de conservare a speciilor”[88].
Deși inițial forma de vinovăție cerută de lege a fost intenția în ambele ei forme[89], ca urmare a modificărilor legislative aduse actului normativ prin Legea nr. 90/2021 pentru modificarea și completarea unor acte normative, în vederea transpunerii unor acte juridice ale Uniunii Europene în domeniul protecției mediului[90], în situația faptelor prevăzute și sancționate de art. 52 alin. (1) lit. d) și h1) din O.U.G. nr. 57/2007 forma de vinovăție cerută de lege poate fi și culpa, caz în care urmează a fi aplicată pedeapsa principală a amenzii penale[91]. Asupra acestei ultim aspect și a aplicațiilor sale în practică, precum și asupra corelației dintre prevederile O.U.G. nr. 57/2007 și cele ale altor acte normative vom reveni la finalul secțiunii dedicate răspunderii penale.
Art. 39 lit. l) din Legea nr. 407/2006 interzice „vânarea urșilor la nadă sau la bârlog”, încălcarea prohibiției fiind sancționată ca infracțiune de braconaj, cu pedeapsa principală a închisorii de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda penală[92].
Aceasta constituie până în prezent singura normă incriminatoare din sfera ilicitului penal cu referire exclusivă/expresă la specia urs brun. Doctrina s-a pronunțat lapidar asupra acestei infracțiuni[93], criticile formulate anterior de către noi rămânând valabile[94].
Dintre celelalte infracțiuni prevăzute și sancționate de legislația cinegetică, o relevanță deosebită în protecția speciei apreciem că o au prevederile art. 42 alin. (1) lit. l) teza II, art. 44 lit. b), d) și f) din Legea nr. 407/2006 care pedepsesc „vânarea în afara (…) aprobării date pentru speciile din anexa nr. 2”, „vânarea speciilor de vânat cuprinse în anexa nr. 2 în alte condiții decât cele ale derogărilor”[95], „transportul vânatului dobândit în condițiile art. 42 sau găsit împușcat ori tranșat în teren, comercializarea, naturalizarea și orice operațiuni privind vânatul sau părți ori produse ușor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condițiilor legii”, respectiv „eliberarea de autorizații pentru vânătoare în perimetrul construit sau împrejmuit din intravilan și în ariile naturale protejate sau în porțiunile din acestea în care vânătoarea este interzisă, fără aprobarea administratorilor acestora”, fără ca prin aceasta să minimalizăm rolul altor prevederi legale din aceeași materie[96].
În finalul secțiunii revenim asupra a două aspecte importante:
― considerăm că unele dintre infracțiunile prevăzute și sancționate de Legea nr. 407/2006 [e.g., art. 42 alin. (1) lit. p), art. 44 lit. b)] se pot afla, în funcție de modalitățile faptice ale celor dintâi – în concurs cu infracțiunile prevăzute și sancționate de art. 52 lit. d) raportat art. 33 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 57/2007, în practica judiciară soluția fiind adoptată incidental[97].
― față de sancționarea, potrivit art. 52 alin. (2) cu referire la art. 52 alin. (1) lit. d) raportat la art. 33 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 57/2007, a oricărei forme de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic, săvârșite din culpă, se ridică problema, spre exemplu, a deschiderii acțiunii penale împotriva conducătorilor de vehicule care, accidental, ucid sau vatămă exemplare din specia urs brun.
3.2. Răspunderea contravențională.
Nici legea-cadru a protecției mediului și nici cea privitoare la regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice nu conțin reglementări exprese privind sancționarea încălcării unor norme privitoare la ursul brun, însă multe dintre prevederile generale privitoare la speciile de faună sălbatică și/sau la ariile naturale protejate îi profită[98].
Art. 48 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 407/2006 raportat la art. 39 lit. i) din același act normativ sancționează contravențional, cu amenda cuprinsă între 1.000 și 3.000 de lei, „vânarea (…) urșilor prin utilizarea altor cartușe decât a celor cu proiectile unice, ale căror caracteristici sunt prevăzute prin reglementările tehnice emise de administrator”[99], în vreme ce art. 48 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 407/2006 raportat la art. 39 lit. m) din același act normativ sancționează cu amenda contravențională de la 2.000 la 5.000 de lei „distribuirea de hrană complementară sub formă de deșeuri de origine animală și produse zaharoase de sinteză, în perioada 1 martie-30 noiembrie, în fondurile cinegetice în care sunt prezenți urși”[100].
În afara celor două contravenții menite să apere relațiile sociale destinate protecție acestei specii, legislația cinegetică sancționează contravențional o cantitate apreciabilă de fapte care pot avea repercusiuni asupra exemplarelor de urs brun[101].
3.3. Răspunderea civilă
În practică, răspunderea civilă pentru prejudiciile aduse speciei urs brun este preponderent subsidiară răspunderii penale sau contravenționale stabilite în temeiul prevederilor Legii nr. 407/2006.
După cum s-a precizat anterior, cuantumul despăgubirilor datorate pentru prejudiciile aduse faunei sălbatice de interes cinegetic prin fapte ce constituie infracțiuni sau contravenții potrivit prevederilor Legii nr. 407/2006 este stabilit, în cazul acestei specii, prin anexa nr. 2 pct. A pct. 8 a actului normativ, la suma de 40.000 de euro, care „se achită în lei, la cursul oficial de la data achitării”[102], răspunderea fiind personală[103].
În condițiile în care, în prezent, ursul brun constituie specie strict protejată, și pentru care, prin urmare, nu este stabilită cotă de recoltă[104], ci nivel de intervenție și prevenție, apreciem că sunt aplicabile prevederile art. 51 alin. (4) din Legea nr. 407/2006, despăgubirile urmând să fie încasate de către administrator, prin intermediul structurilor sale teritoriale (Gărzile Forestiere) sau al direcțiilor generale ale finanțelor publice.
Despăgubirile încasate de către administrator se utilizează și se distribuie după cum urmează: 75% se virează la bugetul de stat, iar 25% se achită agenților constatatori[105]. Considerăm că, în interesul superior al protecției faunei sălbatice, se impune ca procentul de 75% să fie virat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, într-un cont separat, utilizat în exclusivitate pentru înființarea și sprijinirea centrelor de reabilitare sau îngrijire ale exemplarelor cu dizabilități, puilor orfani sau exemplarelor confiscate ce aparțin acestei specii strict protejate.
O situație aparte o constituie stabilirea răspunderii civile și cuantumul despăgubirilor datorate pentru prejudiciile aduse faunei sălbatice de interes cinegetic prin fapte care nu constituie infracțiuni sau contravenții potrivit prevederilor Legii nr. 407/2006.
După cum arătam anterior, în cazul unui accident dintre un vehicul și un exemplar din specia urs brun, soldat cu uciderea sau vătămarea din culpă a animalului sălbatic, se va pune problema răspunderii penale a conducătorului vehiculului în temeiul art. 52 alin. (2) cu referire la art. 52 alin. (1) lit. d) raportat la art. 33 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 57/2007 și a despăgubirilor datorate pentru prejudiciul cauzat.
Întrucât, din interpretare sistematică a prevederilor legale, rezultă că răspunderea civilă delictuală, derogatorie de la prevederile dreptului comun, instituită prin prevederile art. 13 alin. (7) din Legea nr. 407/2006, vizează în exclusivitate daunele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic în urma accidentelor de circulație, apreciem că pentru repararea prejudiciului adus faunei sălbatice, va fi angrenată răspunderea civilă delictuală subiectivă întemeiată pe prevederile art. 1.357 și urm. din Codul civil.
Considerăm că, în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor, întrucât prevederile legislației speciale, recte ale Legii nr. 407/2006, nu își găsesc aplicarea, urmează să fie stabilite prin expertiză tehnică de specialitate. Deși, în aparență, chestiunea este de o simplitate sfâșietoare, în practică va ridica o problematică complexă: începând de la calificarea expertului tehnic sau expertului tehnic judiciar – eventuala contestare a desemnării unui expert tehnic judiciar în vânătoare, până la urmă cel mai apropiat specialist de necesitate având până la urmă unele argumente – și până cuantumul despăgubirii nefiind exclusă, dată fiind imposibilitatea utilizării cuantumului despăgubiri prevăzut în anexa nr. 2 a Legii nr. 407/2006, ca acesta să fie calculat prin raportare la prețul cărnii și, eventual, a pielii și a craniului ursului, ceea ce va conduce, cel mai probabil, la evaluarea lui la un cuantum diferit față de cel îndeobște întâlnit până la acest moment. Întrucât apreciem că întinderea prejudiciul provocat prin uciderea unui exemplar nu diferă în funcție de forma de vinovăție a autorului faptei ilicite, în condițiile în care în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor datorate pentru faptele ilicite săvârșite împotriva speciilor strict protejate enumerate în anexa nr. 2 a Legii nr. 407/2006 este unul fix și nu unul variabil (dublat) în funcție de perioada săvârșirii faptei în timpul sezonului de vânătoare și respectiv a perioadei de prohibiție – unde putem deduce că așa-zisa „despăgubire” conține în fapt și o componentă de sancțiune civilă, propunem de lege ferenda modificarea atât a Legii nr. 407/2007, cât și a O.U.G. nr. 57/2007, în sensul abrogării anexelor nr. 1 și 2 din legea-cadru a vânătorii și includerea lor în cel de-al doilea act normativ astfel încât cuantumul despăgubirilor pentru prejudiciile aduse faunei sălbatice să fie uniform.
4. Concluzii și propuneri de lege ferenda
Concluzia generală rezultată în urma analizării legislației în ansamblul său privește stringența necesitate de reformare a sistemului de drept românesc în materia speciilor strict protejate. Apreciem că atât problematica derogărilor cu privire la speciile strict protejate, cât și cea vânării speciilor de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, se impune a fi inclusă în legea-cadru a ariilor naturale protejate, conservării habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.
Până la momentul producerii acestei reforme considerăm că se impune modificarea și/sau completarea, în regim de urgență, a prevederilor art. 2 alin. (3) și (4), respectiv a art. 12 din O.U.G. nr. 81/2022, precum și a art. 51 alin. (5) din Legea nr. 407/2006.
Față de sancționarea, potrivit art. 52 alin. (2) cu referire la art. 52 alin. (1) lit. d) raportat la art. 33 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 57/2007, a oricărei forme de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic, săvârșite din culpă, se ridică problema, spre exemplu, a deschiderii acțiunii penale împotriva conducătorilor de vehicule care, accidental, ucid sau vatămă exemplare din specia urs brun.
În acest context, sub aspectul laturii civile a cauzei, observăm că, în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor, întrucât prevederile legislației speciale, recte ale Legii nr. 407/2006, nu își găsesc aplicarea, acestea urmează să fie stabilite prin expertiză tehnică de specialitate. În practică, credem că se va ridica o problematică complexă: începând de la calificarea expertului tehnic sau expertului tehnic judiciar – eventuala contestare a desemnării unui expert tehnic judiciar în vânătoare, care, până la urmă, este cea mai apropiată specializare față de necesitățile speței nefiind lipsită de unele argumente – și până cuantumul despăgubirii nefiind exclusă, dată fiind imposibilitatea utilizării cuantumului despăgubiri prevăzut în anexa nr. 2 a Legii nr. 407/2006, ca acesta să fie calculat prin raportare la prețul cărnii și, eventual, a pielii și a craniului ursului, ceea ce va conduce, cel mai probabil, la evaluarea lui la un cuantum diferit față de cel îndeobște întâlnit până la acest moment și care naște inechități între persoanele căzute în pretenții în cauze diferite.
Întrucât apreciem că întinderea prejudiciul provocat prin uciderea unui exemplar nu diferă în funcție de forma de vinovăție a autorului faptei ilicite, în condițiile în care cuantumul despăgubirilor datorate pentru faptele ilicite săvârșite împotriva speciilor strict protejate enumerate în anexa nr. 2 a Legii nr. 407/2006 este unul fix și nu unul variabil (dublat) în funcție de perioada săvârșirii faptei în timpul sezonului de vânătoare și respectiv a perioadei de prohibiție, cum este în cazul speciilor enumerate în anexa nr. 1 a Legii nr. 407/2006 – de unde putem deduce că așa-zisa „despăgubire” conține în fapt și o componentă de sancțiune civilă – propunem de lege ferenda modificarea atât a Legii nr. 407/2007, cât și a O.U.G. nr. 57/2007, în sensul abrogării anexelor nr. 1 și 2 din legea-cadru a vânătorii și includerea lor în cel de-al doilea act normativ astfel încât cuantumul despăgubirilor pentru prejudiciile aduse faunei sălbatice să fie uniform.
Totodată considerăm necesar un reviriment al practicii judiciare în sensul reținerii în sarcina autorilor unora dintre infracțiunile prevăzute și sancționate de Legea nr. 407/2006 [e.g., art. 42 alin. (1) lit. p), art. 44 lit. b)] a concursului acestora cu infracțiunile prevăzute și sancționate de art. 52 lit. d) raportat art. 33 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 57/2007, în practica judiciară soluția fiind adoptată incidental.
[76] M. Of. nr. 350 din 8 aprilie 2022.
[77] Până în anul 2016, când ministrul mediului a ales să retragă din dezbatere publică proiectul ordinului [Consiliul Județean Harghita, Biroul de analiză și sinteză, Raport: Situația urșilor și a daunelor cauzate de animalele sălbatice în județul Harghita, versiunea II, 2019, p. 9], anual erau emise astfel de acte normative pentru aprobarea derogărilor în cazul unor specii protejate (urs, lup, pisică sălbatică și, până în anul 2011, râs) [e.g., Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2278/2011 (M. Of. nr. 660 din 15 septembrie 2011), Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.456/2012 (M. Of. nr. 663 din 20 septembrie 2012), Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 2.187/2013 (M. Of. nr. 599 din 25 septembrie 2013), Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1575/2014 (M. Of. nr. 678 din 14 septembrie 2014), Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.439/2015 (M. Of. nr. 723 din 25 septembrie 2015)], care stabileau numărul de exemplare, perioadele și metodele de recoltare.
Începând cu anul 2017, derogările acordate (doar pentru speciile urs și lup) au avut ca obiect un număr redus de exemplare în ciuda faptului că numărul exemplarelor existente în teren depășea în mod vădit efectivul optim, iar conflictele om-animal sălbatic au escaladat [Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.168/2017 (M. Of. nr. 714 din 4 septembrie 2017), Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 724/2019 (M. Of. nr. 605 din 23 iulie 2019)]. Potrivit prevederilor normative anterior menționate s-au acordat derogări pentru un număr de exemplare din specia urs brun, după cum urmează:
Perioadă | 2011/
2012 |
2012/
2013 |
2013/
2014 |
2014/
2015 |
2015/
2016 |
2016/
2017 |
2017/
2018
|
2019/
2020
|
2022/
2023
|
Nr. exemplare | 365 | 365 | 436 | 550 | 540 | ― | 140 | 140 | 220 |
Pentru anii 2020/2021, 2020/2021 nu am identificat decât acte normative „punctuale” privitoare la recoltarea, respectiv capturarea unor exemplare din specia urs brun.
[78] Art. 2 alin. (3) și (4) din Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 723/2022.
[79] Art. 4 alin. (2) din Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 723/2022.
[80] Art. 4 alin. (4) din Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 723/2022.
Solicitarea scrisă a gestionarului fondului cinegetic este însoțită de o serie de documente expres și limitativ prevăzute în conținutul textului de lege, și anume: „a) punct de vedere al unei comisii constituite din reprezentanți ai agențiilor teritoriale pentru protecția mediului și ai comisariatelor județene ale Gărzii Naționale de Mediu, desemnați prin decizie a conducătorului structurii teritoriale, respectiv prin decizie a comisarului general al Gărzii Naționale de Mediu, la propunerea comisarilor-șefi, din care să reiasă existența unei situații de risc de pericol iminent pentru sănătatea și securitatea populației;
b) procese-verbale întocmite cu maximum 60 de zile înainte, conform Hotărârii Guvernului 1.679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor și alte documente justificative relevante (solicitări scrise ale comitetelor județene pentru situații de urgență ori ale inspectoratelor de jandarmi județene, materiale foto-video, rapoarte privind acțiunile de înlăturare întocmite de gestionar și/sau Jandarmeria Română, rapoarte de monitorizare a exemplarelor care produc pagubele pe o perioadă de minimum 30 de zile), după caz;
c) rapoartele derogărilor obținute anterior în baza acestui ordin, dacă este cazul;
d) avizul administratorului ariei naturale protejate/Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, după caz”.
Față de abrogarea H.G. nr. 1.679/2008, în condițiile în care actul de abrogare nu a respectat cerințele normelor de tehnică legislativă potrivit cărora trebuia avută în vedere situația juridică a normei de trimitere [art. 50 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată (M. Of. nr. 260 din 21 aprilie 2010)], apreciem că prevederile art. 4 alin. (4) lit. b) din Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 723/2022 sunt abrogate parțial și implicit, mai precis cele referitoare la procesele-verbale emise în temeiul sus-zisei hotărâri de guvern.
[81] Art. 4 alin. (5) și (7) din Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 723/2022.
[82] Termenul de transmitere a raportului și documentelor justificative este, prin excepție, de 48 de ore în situația recoltării exemplarelor de urs brun care au atacat populația umană, recoltarea urmând se producă în termen de 24 de ore de la momentul incidentului [art. 4 alin. (9) și (10) din Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 723/2022].
[83] Art. 5 alin. (1)-(3) din Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 723/2022.
[84] Art. 5 alin. (4) din Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 723/2022.
[85] M. Of. nr. 1.196 din 30 decembrie 2005.
[86] M. Of. nr. 586 din 6 iulie 2006.
[87] Art. 52 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 57/2007.
Ca mijloace neselective, utilizate în cazul mamiferelor, anexa nr. 6 listează următoarele: „animale captive, eventual orbite sau mutilate, utilizate ca momeală vie; aparatură audio, dispozitive electrice și electronice capabile să le ucidă sau să le amețească; surse luminoase artificiale; oglinzi și alte mijloace ce pot cauza orbirea; mijloace de luminare a țintelor; dispozitive de ochire pentru tir de noapte, care conțin un amplificator de imagine sau un convertizor electronic de imagine; explozivi; fileuri/năvoade/plase neselective în principiu sau prin modul de utilizare; capcane neselective în principiu sau prin modul de utilizare; arbalete; otrăvuri și momeli otrăvite sau care conțin anestezice; gazare sau afumare; arme semiautomate sau automate al căror încărcător poate conține mai mult de două cartușe”.
[88] Art. 52 alin. (1) lit. h1) din O.U.G. nr. 57/2007.
[89] Sorin-Alexandru Vernea, Particularitățile răspunderii penale în cazul infracțiunilor îndreptate împotriva mediului, Ed. Hamangiu, 2020, p. 261.
[90] M. Of. nr. 413 din 20 aprilie 2021.
[91] Art. 52 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2007.
Prin derogare de la prevederile dreptului comun, în speță de la art. 137 alin. (2) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, „suma corespunzătoare unei zile-amendă pentru persoana juridică este cuprinsă între 500 lei și 25.000 lei” [art. 52 alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2007].
[92] Art. 42 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 407/2006.
[93] Sorin-Alexandru Vernea, op. cit., p. 283.
[94] Mihai-Bogdan Ionescu-Lupeanu, Aspecte juridice ale hrănirii exemplarelor de faună sălbatică din habitatele naturale, Revista Universul Juridic, nr. 5/2022.
[95] Într-o speță, instanța a reținut că fapta inculpatului care la „data de 11.04.2018, în timp ce se afla în fondul cinegetic X, în locul denumit popular „la Y”, folosind arma letală cu destinaţia vânătoare, marca Antonio Zoli, seria ―, cal. 12/7x65R, a împuşcat un exemplar din specia urs care face parte din Anexa 2 din Legea 407/2006, în alte condiţii decât cele ale derogărilor, după care împreună cu inculpatul B.B., a transportat, de la faţa locului până la o cabană exemplarul de urs împuşcat, folosind autovehiculul marca Land Rover, aparţinând inculpatului D. D., iar ulterior oasele animalului tranşat le-au transportat în locul denumit popular „La şerpărie” sub barajul Budureasa, lângă albia unui râu”, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute și sancționate de art. 44 lit. b) și d). [Judecătoria Huedin, sentința penală nr. 213/2021, rămasă definitivă prin neapelare asupra acestui aspect Curtea de Apel Cluj, Secția Penală, decizia penală nr. 1640/2021. Documente extrase din serviciul de informare Indaco Lege5 Online – Indaco Systems – www.lege5.ro. Accesate la data de 21 decembrie 2022].
[96] E.g., art. 43 alin. (1) din Legea nr. 407/2006 raportat la art. 39 alin. (1) lit. g) din același act normativ, care sancționează „accesul cu arma de vânătoare, altfel decât purtată în toc, în parcuri naționale, în rezervații științifice, în zonele cu protecție strictă sau în zonele de protecție integrală din ariile naturale protejate cuprinse în fonduri cinegetice, fără autorizarea necesară” sau art. 44 lit. f) din Legea nr. 407/2006 care pedepsește „eliberarea de autorizații pentru vânătoare în perimetrul construit sau împrejmuit din intravilan și în ariile naturale protejate sau în porțiunile din acestea în care vânătoarea este interzisă, fără aprobarea administratorilor acestora”.
[97] Pentru amănunte a se vedea Mihai-Bogdan Ionescu-Lupeanu, Regimul juridic al faunei sălbatice terestre și acvatice pe plan național și internațional, Ed. Hamangiu, 2022, p. 230.
[98] E.g., sunt sancționate contravențional nerespectarea obligațiilor „(…) deținătorilor cu orice titlu ai suprafețelor de teren de a proteja flora şi fauna sălbatică existente pe acestea, în sensul menținerii echilibrului ecologic şi conservării biodiversității, precum și exploatării durabile a resurselor în baza prevederilor legale în vigoare, pentru a nu crea prejudicii mediului înconjurător şi sănătăţii umane”; „(…) persoanelor fizice şi juridice de a marca individual specimenele aparţinând speciilor de floră şi faună sălbatică pentru care există astfel de prevederi în regulamentele Comisiei Europene privind conservarea speciilor de faună şi floră sălbatică prin reglementarea comerţului cu acestea sau în legislaţia naţională specifică, conform metodelor aprobate ori recomandate de Conferinţa Părţilor a Convenţiei privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, şi, în particular, marcarea prin etichetare a caviarului atât pentru comerţul intern, cât şi pentru cel internaţional”, precum și „desfăşurarea de activităţi de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare pe piaţa internă a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, terestră şi acvatică, sau a unor părţi ori produse ale acestora, în stare vie, proaspătă ori semiprelucrată, de persoane fizice sau juridice neautorizate de autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului” [art. 96 alin. (1) pct. 11 și 28, alin. (2) pct. 26 din O.U.G. nr. 195/2005], respectiv „nerespectarea măsurilor de protecție, conservare și utilizare stabilite cu caracter provizoriu de autoritățile competente pentru protecția mediului”; „nefurnizarea informațiilor și datelor solicitate de autoritățile competente pentru protecția mediului și de administratorii ariilor naturale protejate, pentru îndeplinirea responsabilităților pe care le au potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență”; și „hrănirea animalelor sălbatice de către orice persoană fizică sau juridică pe suprafața ariilor naturale protejate, cu excepția administratorilor fondurilor cinegetice și administratorilor/ custozilor ariilor naturale protejate” [art. 53 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. g) și l) din O.U.G. nr. 57/2007].
[99] Potrivit art. 4 alin. (2) din Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 395/2018 pentru stabilirea caracteristicilor armelor de foc, a calibrelor acestora și a categoriilor de muniție care se pot folosi la vânătoare în România (M. Of. nr. 396 din 9 mai 2018), cu modificările și completările ulterioare, vânarea exemplarelor din specia urs brun, în situația în care se emit derogări pentru recoltare, se poate face numai cu arme de vânătoare cu țevi ghintuite și muniția aferentă, ale cărei caracteristici sunt prevăzute în anexa nr. 2 actului normativ, respectiv diametrul minim al proiectilului unic – 7 mm., lungimea minimă a tubului cartușului – 57 mm., o greutate minimă a proiectilului -12 g. și energie minimă la 100 m. – 2700 J (Jouli).
[100] Apreciem că subiectul activ al contravenției este calificat, neputând avea această calitate decât gestionarul fondului cinegetic, contravenția prevăzută și sancționată de art. 48 alin. (1) lit. d) raportat la art. 39 lit. m) din Legea nr. 407/2006, fiind o varietate (distinctă) a contravenției prevăzută și sancționată de art. 48 alin. (1) lit. b) raportat la art. 23 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 407/2006 [„hrănirea complementară a vânatului, cu încălcarea reglementărilor în vigoare”]. Pentru amănunte a se vedea Mihai-Bogdan Ionescu-Lupeanu, Aspecte juridice ale hrănirii…
[101] Astfel, e.g., sunt prohibite (și sancționate contravențional): „tulburarea liniștii faunei cinegetice în perioada de înmulțire și creștere a puilor”; „deținerea neautorizată în captivitate a exemplarelor de faună cinegetică”; „circulația în scop de agrement, cu mijloace auto în afara căilor de circulație publică în fondurile cinegetice, fără acordul gestionarului”; „refuzul de a preda gestionarului exemplarele de faună cinegetică ținute în captivitate (…)”; „neanunțarea celei mai apropiate primării despre existența în fondurile cinegetice a unor cadavre de animale din speciile de faună de interes cinegetic”; „depozitarea în teren sau utilizarea în combaterea dăunătorilor vegetali și animali ai culturilor agricole sau silvice a substanțelor chimice toxice pentru fauna cinegetică, fără luarea măsurilor de protecție a acesteia și respectarea normelor tehnice de utilizare a lor”; „producerea sau reproducerea, procurarea, deținerea, comercializarea și utilizarea, după caz, a capcanelor, arcurilor de vânătoare, păsărilor de pradă sau câinilor de vânătoare, fără respectarea reglementărilor administratorului”; și „deranjarea exemplarelor de faună de interes cinegetic în scopul fotografierii sau filmării, în afara traseelor turistice sau a căilor de comunicație” [Art. 23 alin. (1) lit. d), f), i), o), p), r), ț) și w) din Legea nr. 407/2006].
[102] Art. 57 alin. (1) din Legea nr. 407/2006.
[103] Într-o speță, instanța de control judiciar a înlăturat dispozițiile instanței de fond prin care inculpații C.C. și D.D., în sarcina cărora se reținuse săvârșirea infracțiunii prevăzute și sancționate de art. 44 lit. d) din Legea nr. 407/2006, erau obligați în solidar cu inculpatul A.A. – care împușcase exemplarul din specia urs brun – la plata despăgubirilor către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Garda Forestieră Cluj, reținându-se, în mod corect, în esență, că modalitatea de producere a pagubei se produce prin împușcare – moment la care se produce prejudiciul – și nu prin transport, jupuire, eviscerare sau tranșare, prin urmare se „exclude ideea de solidaritate la plata prejudiciului, respectiv aplicarea art. 1382 din Codul civil care instituie solidaritatea pasivă a persoanelor care au provocat un prejudiciu prin aceeași faptă ilicită”. [Curtea de Apel Cluj, Secția Penală, decizia penală nr. 1640/2021. Documente extrase din serviciul de informare Indaco Lege5 Online – Indaco Systems – www.lege5.ro. Accesate la data de 21 decembrie 2022].
[104] Art.1 lit. h) din Legea nr. 407/2006: „cotă de recoltă – numărul de exemplare din fauna de interes cinegetic aprobat anual de către administrator pe specii și gestionar până la data de 15 aprilie pentru specia căprior și până la 15 mai pentru celelalte specii sedentare admise la vânătoare, care se pot vâna în cadrul unui fond cinegetic”.
[105] Art. 51 alin. (5) din Legea nr. 407/2006.
Arhive
- aprilie 2024
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.