Ordinul provizoriu de protecție, ordinul de protecție și asigurarea respectării acestora. Scurte considerații referitoare la protejarea membrilor familiei în legislația națională
Teodor Manea - noiembrie 7, 2021Instanța a apreciat că aceste episoade, deși regretabile și anormale într-o relație între doi părinți, deși despărțiți în fapt, nu aveau intensitatea invocată de către reclamantă, nu puneau în pericol dezvoltarea copiilor și erau într-o oarecare măsură inerente evoluției relației foștilor soți. În aceste condiții, cei doi minori nu percepeau atitudinea tatălui ca fiind una vătămătoare, fiind foarte atașați de acesta, iar activitatea pârâtului de luare a copiilor din domiciliu și readucerea lor la finalizarea activităților extrașcolare puteau implica, în mod natural, pătrunderea acestuia în domiciliul reclamantei. Totodată, instanța a reținut că în cauză nu au fost dovedite împrejurările invocate de reclamantă, respectiv atitudinea exagerată a pârâtului, care s-ar folosi de necesitatea luării minorilor din domiciliul reclamantei pentru a-i încălca intimitatea și a-i tulbura liniștita folosință a imobilului[18]”.
b. De asemenea, într-o altă speță, instanța a respins cererea de emitere a ordinului de protecție ca neîntemeiată, considerând că „pârâtul nu constituie, conform probelor administrate în cauză, un pericol pentru reclamantă și că nu se impune din acest motiv reglementarea relațiilor familiale în procedura specială reglementată de Legea nr. 217/2003. Din înscrisurile depuse de reclamantă la dosar, reieșea că într-adevăr pârâtul îi trimite mesaje prin care îi cerea să se împace, însă nu cu un ton amenințător sau agasant afirmând chiar ”stai liniștită că nu vin după tine”. În opinia instanței, mesajele au avut un caracter rugător și sunt trimise la ore rezonabile, neconturând o violență psihologică prin mesaje scrise asupra reclamantei.
Reclamanta nu a afirmat nicio clipă că îi este teamă de pârât ci dimpotrivă, a părut mai degrabă agasată de comportamentul său, în considerarea recentei lor despărțiri. Cu toate acestea, pârâtul a avut un comportament corect, plecând de la serviciul ei atunci când i s-a cerut, netrimițând mesaje la ore nepotrivite, necăutând-o acasă sau urmărind-o pe stradă, iar reclamanta, la toate acestea, a răspuns pozitiv, în sensul că nu i-a spus clar și concret că dorește să fie lăsată în pace și că nu mai vrea să-l vadă, din contră, îi răspundea la mesaje și telefon, vorbea cu el atunci când venea la ea la serviciu și se oprea să vorbească cu el atunci când se întâlneau pe stradă, neprobând nici un motiv pentru care pârâtul să-i creeze o stare de temere pentru viața sau pentru integritatea ei corporală. Instanța a reamintit că reclamanta avea sarcina probei în acest sens conform art. 249 C. pr. civ.
În plus, pe lângă cele deja subliniate, atitudinea reclamantei la termenul de judecată nu a trădat spaimă; aceasta a avut o prezență sigură de sine, nu a avut dificultăți în a expune în public, față de persoane străine, situația prin care a trecut și prin arsenalul de mijloace de comunicare (cuvinte, tonul vocii, gesturi, mimică, postură), nu a trădat faptul că retrăiește evenimente neplăcute prin care să fi trecut sau că are o aversiune somatică față de pârât.
Nu a fost probată o stare de temere a reclamantei față de pârât și niciun comportament agresiv fizic sau verbal al pârâtului față de aceasta, precum și faptul că emiterea unui ordin de protecție presupune confruntarea pretinsei victime cu o stare de pericol, reală și imediată, pentru integritatea sa fizică și psihică; în speță, episoadele conflictuale relatate de reclamantă privesc strict disensiunile avute cu pârâtul în timpul relației, care s-a încheiat în urmă cu o lună.
Emiterea unui ordin de protecție presupune intervenția brutală a autorităților în dreptul la viața privată a persoanelor, prin îngrădirea extremă a unor drepturi, până la suprimarea temporară a acestora, care nu poate avea loc decât în condiții absolut excepționale, când, în lipsa intervenției, se poate intui existența unei stări de pericol pentru desfășurarea normală a vieții persoanei/persoanelor agresate, generate de violența agresorului, manifestată în diferitele modalități descrise de lege. În lipsa unei stări de pericol, care trebuie probate în mod riguros, orice persoană este liberă să își gestioneze relațiile sociale și familiale, să tolereze și să dezvolte comportamente și limbaje considerate de societate improprii și inadecvate, până la limita la care reușește să dovedească, prin probe, că aceste atitudini și manifestări au devenit periculoase în mod real, pentru integritatea fizică și psihică a victimei.
Astfel, nu s-a conturat nicio stare de pericol cu privire la viața, integritatea ori sănătatea fizică sau psihică a reclamantei ce ar impune drept măsură de urgență emiterea unui ordin de protecție, în condițiile în care faptele sesizate nu au depășit limita unor disensiuni între doi foști concubini”[19].
c. Mai adăugăm cu această ocazie un alt exemplu din practica judiciară[20] în care se poate observa cum instanța, admițând cererea reclamantei în raport de situația reținută și în vederea sistării, cel puțin temporare, a violențelor în familie, desfășurate cu precădere în prezența copiilor, a dispus următoarele măsuri: „evacuarea temporară a pârâtului din locuința comună; obligarea pârâtului în a păstra o distanță minimă de 100 metri față de reclamantă; obligarea pârâtului în a păstra o distanță minimă de 100 metri față de domiciliul reclamantei; interzicerea pârâtului în a lua contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu reclamanta”.
În speță, instanța a reținut că „pârâtul are un comportament violent față de reclamantă, pe fondul consumului de băuturi alcoolice.
Pe fondul acestor probleme, actele de violență în familie astfel cum sunt definite de art. 4 din Legea nr.217/2003, în special violență verbală, psihologică și chiar fizică, au început să devină din ce în ce mai bine conturate, mai frecvente și mai dure, într-un continuu crescendo.
Un episod cu urmări semnificative a fost cel din luna aprilie 2015, descris în cu prinsul cererii și confirmat prin probele administrate, respectiv fotografii ale urmărilor agresiunii, certificat medico-legal nr. A2/J/236/02.04.2015 și declarația martorei D.M.
Explicațiile pârâtului cu privire la urmările produse pe corpul reclamatei nu se coroborează cu probele administrate, în special constatările certificatului medico-legal cu privire la existența unei dungi echimotice violaceu-cafenie de 8/0,4 cm, orizontală, în zona cervicală. O astfel de urmă dovedește veridicitatea afirmațiilor reclamantei, potrivit cărora a fost apucată cu forță de gât, trântită la pământ și apoi lovită cu picioarele. De asemenea, celelalte urme de pe corpul reclamatei, descrise în certificatul medico-legal, dovedesc o ferocitate a pârâtului în actele de agresiune asupra unui membru de familie – soția , fapt intolerabil în societate și sancționat corespunzător prin Legea nr. 217/2003.
Celelalte episoade descrise de reclamantă, nu au fost negate de pârât, însă acesta arătat că a fost provocat prin conduita reclamantei care îl supraveghează pentru a obține probe în acțiunea de divorț și partaj, și încearcă a-l agresa, gesturile sale fiind de autoapărare.
În privința bunurilor distruse, pârâtul nu a negat cele afirmate de reclamantă privind solicitarea de restituire a lor, însă a arătat că acestea au fost achiziționate pe societatea deținută de acestea, reclamanta neavând vreun drept asupra lor. De asemenea, tableta a fost distrusă de acesta, cum a susținut reclamanta, însă într-un moment de supărare, față de acțiunile intruzive în viața sa personală, desfășurate de către reclamantă.
Cel din urmă eveniment descris de către reclamantă, a fost negat parțial de către pârât, acesta precizând că în 06.02.2016 a avut o discuție cu reclamata care s-a năpustit asupra lui și a încercat a-l lovi cu ușa, iar în timp ce se apăra de aceasta, soția s-a a lovit cu piciorul de piciorul lui.
În final, pârâtul a reiterat faptul că soția sa „cere bătaie”, dar nu este vina lui, el încearcă să se apere, iar agresiunile asupra reclamantei sunt exclusiv rezultatul acțiunilor sale de autoapărare.
Față de cele menționate anterior, integritatea fizică și psihică a reclamantei este pusă în pericol prin actele de violență ale pârâtului. Astfel, din probele administrate rezultă existența unor acte de violență ale pârâtului asupra reclamatei, cu episoade în care acestea au fost duse la extrem (în aprilie 2015) și indicii cu privire la stăruința pârâtului în continuarea realizării acestor acte. În acest sens, instanța reamintește faptul că între părți există și o acțiune de divorț și partaj, aspect care contribuie la amplificarea stării de tensiune. Totodată, pârâtul consideră normală conduita sa în familie și a exprimat disponibilitatea în a continua violențele, motivând că reclamanta îl provoacă, iar el trebuie să se apere aplicând alte violențe”[21].
d. Într-o altă cauză, din coroborarea probelor administrate în cauză, instanța a admis cererea de emitere a unui ordin de protecție și a reținut că „pârâtul reprezintă un pericol pentru integritatea fizică și psihică a reclamantei și a minorei în contextul în care acesta a afirmat în fața celor două martore că „până nu le omoară nu se lasă”, apreciind că se impune admiterea cererii de emitere a ordinului de protecție pe durata de 6 luni.
Din declarația martorei C.N., instanța a reținut că pârâtul s-a prezentat la școală și i-a spus martorei următoarele: Luni va fi ziua decisivă să-mi duc planul până la capăt, să le iau viața amândurora”, referindu-se la soția și fiica sa. De asemenea, martora a observat că, atunci când a făcut aceste afirmații, pârâtul nu era în regulă: „se strâmba, gesticula din degete, strângea cu mâna fiarele de la gard”[22].
e. De asemenea, instanța civilă a admis cererea de emitere a unui ordin de protecție, reținând în fapt că, „deși pârâtul nu este o fire violentă și nu a agresat-o fizic, au avut numeroase discuții în contradictoriu și certuri, despărțindu-se și împăcându-se de mai multe ori. Când reclamanta a pus capăt relației, pârâtul a plecat la domiciliul său. Cu toate acestea, a tot venit și a plecat din locuința ei, neacceptând ideea despărțirii. În noaptea de 15 spre 16 decembrie, în jurul orei 04.00, pârâtul, pe fondul consumului de alcool, a venit la locuința reclamantei unde a bătut cu putere în ușă, dărâmând-o în cele din urmă după care a trezit-o pe reclamantă din somn, a luat-o de păr și a sărutat-o cu forța. Ulterior, a târât-o prin casă, provocându-i leziuni la nivelul genunchilor. Pârâtul a recunoscut în fața instanței aceste aspecte, arătând că nu suportă ideea despărțirii de reclamantă, întrucât o iubește foarte mult.
Din întreg probatoriul administrat în cauză, instanța a reținut că pârâtul exercita o violență psihologică asupra reclamantei, prin aceea că se prezintă frecvent la locuința ei, cu intenția de a o convinge să se împace. Astfel, în condițiile în care pârâtul are un comportament contrar bunelor moravuri, nemaifiind capabil ca, trecându-le prin filtrul conștiinței, să își cenzureze pornirile de natură agresivă psihologică, având o atitudine hărțuitoare, acesta reprezintă un pericol real pentru reclamantă” [23].
4.5. În final mai precizăm că potrivit art. 48 din Legea nr. 217/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „la expirarea duratei măsurilor de protecție, persoana protejată poate solicita un nou ordin de protecție, dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protecție, viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea i-ar fi puse în pericol”.
În acest context, în procedura emiterii ordinului de protecție solicitat pe cale nemijlocită instanței civile de către victima violenței domestice, aceasta trebuie să probeze din nou existența riscului iminent, instanța având posibilitatea să analizeze probele care au stat la baza emiterii primului ordin de protecție exclusiv pentru înțelegerea contextului violent în ansamblu, urmând a analiza, cu prisosință, caracterul de noutate al probelor menite a fundamenta subzistența acelui continuum infracțional de violență domestică de la momentul expirării măsurilor de protecție instituite.
[18] Judecătoria Buftea, Secția Civilă, Sentinta civilă nr. 5720 din 22 august 2016, www.rolii.ro.
[19] Judecătoria Sectorului 4 București, Secția civilă, Sentința civilă nr. 3236 din 11.03.2021, www.rolii.ro.
[20] Judecătoria Buftea, Secția civilă, Sentința civilă nr. 789 din 15.12.2016, www.rolii.ro.
[21] Ibidem.
[22] Judecătoria Sectorului 4 București, Secția civilă, Sentința civilă nr. 14271 din 15 octombrie 2021, www.rolii.ro
[23] Judecătoria Sectorului 4 București, Secția civilă, Sentința civilă nr. 16903 din 18.12.2020, www.rolii.ro.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.