Unele particularități ale protecției pădurilor în Suedia și în România
Ștefania-Diana Ioniță-Burda - februarie 6, 20233.1. Cadrul normativ în sectorul silvic românesc[69]
Codul silvic (C.siv.), Legea nr. 46/2008[70] este reglementarea principală în sectorul silvic românesc.
Această reglementare cuprinde, în șapte titluri, 133 de articole, după cum urmează: titlul I „Dispoziţii generale”, art. 1-9; titlul II „Administrarea fondului forestier naţional” art. 10-18; titlul III „Gestionarea durabilă a pădurilor”, art. 19-87; titlul IV „Dezvoltarea durabilă a fondului forestier naţional, art. 88-101; titlul V „Controlul aplicării şi respectării regimului silvic”, art. 102-103; titlul VI „Răspunderi şi sancţiuni”, art. 104-114); titlul VII „Dispoziţii finale şi tranzitorii”, art. 115-133.
A. Importanța pădurii
Se statuează, la nivel de principiu, că fondul forestier naţional constituie un bun de interes naţional, fiind (după caz) proprietate publică sau privată[71] și este supus regimului silvic[72].
Acesta (fondul forestier naţional) este constituit din totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administrare silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră (inclusiv cele neproductive), cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990 (inclusiv cu modificările de suprafaţă, conform operaţiunilor de intrări-ieşiri efectuate în condiţiile legii), indiferent de forma de proprietate[73].
Păduri sunt considerate (în sensul prezentei reglementări) terenurile cu o suprafaţă de cel puţin 0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie să atingă o înălţime minimă de 5 m. la maturitate în condiţii normale de vegetaţie[74].
B. Administrarea fondului forestier naţional
Se instituie[75] obligația administrării sau (după caz) asigurării serviciilor silvice pentru întreg fondul forestier național (indiferent de forma de proprietate) prin ocoale silvice (ca excepţie, pentru fondul forestier proprietate publică a statului deţinut deținut de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice „Marin Drăcea”, administrarea se realizează de structurile din cadrul acestuia).
Se instituie[76] obligația respectării regimului silvic, în sarcina tuturor proprietarilor sau deţinătorilor de fond forestier.
În aplicarea regimului silvic, în sarcina proprietarilor fondului forestier, sunt prevăzute mai multe obligaţii (cu precizarea că, în cazul administrării fondului forestier prin ocoale silvice autorizate, obligațiile, cu excepția celei de delimitare a fondului forestier, revin acestora)[77]:
– asigurarea elaborării şi respectării prevederilor amenajamentelor silvice şi asigurarea administrării/serviciilor silvice pentru fondul forestier aflat în proprietate;
– asigurarea pazei şi integrității fondului forestier;
– realizarea lucrărilor de regenerare a pădurii;
– realizarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor;
– executarea lucrărilor necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor pădurilor;
– asigurarea respectării măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor;
– exploatarea masei lemnoasă numai după punerea în valoare, autorizarea parchetelor şi eliberarea documentelor specifice de către personalul abilitat;
– asigurarea întreţinerii şi reparării drumurilor forestiere pe care le au în administrare sau în proprietate;
– delimitarea fondului forestier aflat în proprietate (în conformitate cu actele de proprietate sau cu documentele cadastrale, după caz) prin semne de hotar, şi menţinerea în stare corespunzătoare;
– notificarea structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură (în termen de 60 de zile) cu privire la transmiterea proprietăţii asupra terenurilor forestiere.
C. Gestionarea durabilă a pădurilor
Modul de gestionare a fondului forestier naţional/ţelurile de gospodărire a pădurii se reglementează/se stabilesc prin amenajamente silvice[78].
Aceste amenajamente silvice se elaborează pe unităţi de producţie şi/sau de protecţie (întocmirea acestora fiind obligatorie pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha.) cu respectarea normelor tehnice de amenajare, elaborate și aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură (în colaborare cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, cu alte instituţii de specialitate şi organizaţii neguvernamentale)[79].
Se interzice reducerea suprafeţei fondului forestier naţional[80]; prin excepție, se permite reducerea acestei suprafețe prin scoaterea definitivă doar a unor categorii de terenuri[81].
Recoltarea produselor lemnoase (ale pădurii şi ale vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier) se face pe bază de autorizaţie de exploatare eliberată de ocolul silvic, acesta având obligaţia să execute predarea spre exploatare, controlul exploatării şi reprimirea parchetelor; estimarea cantitativă şi calitativă a produselor lemnoase se face prin acte de evaluare întocmite de ocoalele silvice (conform normelor tehnice silvice specifice); valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică se face potrivit regulamentului aprobat prin hotărâre a Guvernului[82].
D. Dezvoltarea durabilă a fondului forestier naţional şi extinderea suprafeţelor de pădure constituie o obligaţie (a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură) şi o prioritate naţională, în vederea asigurării echilibrului ecologic la nivel local, naţional şi global și se realizează prin Programul naţional de împădurire (ce se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură)[83].
E. Controlul aplicării şi respectării regimului silvic este organizat și realizat de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură (prin personalul propriu împuternicit şi prin personalul împuternicit de la structurile teritoriale de specialitate ale acesteia).
F. Răspunderi şi sancţiuni
Ca regulă generală instituită[84], încălcarea prevederilor acestei reglementări atrage (după caz) răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală (potrivit legii).
Ca infracțiuni, sunt incriminate: reducerea suprafeţei fondului forestier național (art. 106 C. silf.), distrugerea fondului forestier național şi a vegetaţiei forestiere din afara acestuia (art. 107 C. silf.), folosirea fără drept a dispozitivelor speciale de marcat (art. 1071 C. silf.), pășunatul fără drept în fondul forestier național (art. 108 C. silf.), furtul de produse ale fondului forestier național și vegetației forestiere din afara acestuia (art. 109 C. silf.) și omisiunea de reîmpădurire (art. 110 C. silf.), care (în esenţă) constituie (unele) variante de specie ale unor infracţiuni prevăzute în Codul penal: furtul (art. 228 C. pen.), furtul calificat (art. 229 C. pen.), distrugerea (art. 253 C. pen.).
4. Cadrul instituțional/organizatoric în sectorul silvic
4.1. Cadrul instituțional/organizatoric în sectorul silvic suedez[85]
Printre instituțiile/organizațiile relevante în sectorul silvic suedez, se remarcă: Agenția Suedeză pentru Păduri, Academia Regală Suedeză pentru Agricultură și Silvicultură, Federația Industriilor Forestiere Suedeze și Federația Asociațiilor Forestiere Familiale Suedeze.
A. Agenția Suedeză pentru Păduri
Agenția Suedeză pentru Păduri este[86]:
– autoritatea națională în domeniul silvic, organizată în cadrul Ministerului Afacerilor Rurale și al Infrastructurii;
– responsabilă cu promovarea unui tip de gestionare a pădurilor care să permită atingerea obiectivelor politicii forestiere;
– însărcinată cu punerea în aplicare a politicii forestiere.
Activitățile specifice de inventariere, vizite în teren, contacte cu proprietarii de păduri etc. sunt realizate prin intermediul districtelor locale, împărțite geografic în trei regiuni[87].
B. Academia Regală Suedeză pentru Agricultură și Silvicultură
Academia Regală Suedeză pentru Agricultură și Silvicultură (KSLA)[88]:
– este o organizație imparțială, independentă;
– are în atenție aspecte legate de agricultură, silvicultură, alimente, pădure și produse forestiere, pescuit, vânătoare și acvacultură, mediu și resurse naturale, istorie agricolă și silvică;
– inițiază măsuri sau activități care stimulează dezvoltarea.
Activitățile în cadrul KSLA sunt desfășurate în trei secțiuni[89]: (a) Secțiunea Generală, (b) Secțiunea Agricultură și (c) Secțiunea Silvicultură.
În plus, există și o Unitate pentru Istoria agricolă și silvică care conduce o bibliotecă și o arhivă specializată.
Secțiunea Silvicultură se ocupă de aspecte care au legătură directă cu silvicultura și utilizarea pădurii ca resursă naturală.
C. Federația Industriilor Forestiere Suedeze
Federația Industriilor Forestiere Suedeze este organizată în mai multe departamente, respectiv[90]: (a) Bioeconomie și Silvicultură – Probleme internaționale, (b) Politică industrială, (c) Comerț și analiză de piață, (d) Cercetare și Inovare, (e) Comunicare și (f) Păduri și suprafețe împădurite.
Departamentul „Păduri și suprafețe împădurite”[91]:
– diseminează cunoștințe și încurajează dezvoltarea în materie de lemn, produse din lemn și construcții din lemn;
– evidențiază lemnul ca un material competitiv, ecologic și durabil.
D. Federația Asociațiilor Forestiere Familiale Suedeze
Federația Asociațiilor Forestiere Familiale Suedeze (LRF) are ca misiune să contribuie la dezvoltarea companiilor și industriilor agricole și silvice permițând membrilor individuali să-și realizeze obiectivele în ce privește profitabilitatea, dezvoltarea și calitatea vieții[92].
La nivel central, LRF Skogsägarna și, la nivel regional, în cadrul a patru asociații regionale organizate ca și cooperative de producători deținute și administrate de membrii fiecărei asociații, cooperează aproximativ 112000 de asociații forestiere familiale[93].
5. Cadrul instituțional/organizatoric în sectorul silvic românesc[94]
În sectorul silvic românesc, activitatea este realizată/coordonată/controlată de trei instituții: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Garda Forestieră Națională, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.
A. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP)[95], înființat prin O.U.G. nr. 98/2019, este autoritatea publică centrală care răspunde pentru silvicultură.
În cadrul acestei instituții, în domeniul forestier, își desfășoară activitatea Direcția Generală Păduri și Strategii în Silvicultură.
B. Garda Forestieră Națională și Gărzile forestiere
Inițial, Gărzile forestiere (GF) au fost înființat prin OUG nr. 32/2015, prin preluarea atribuţiilor activităţilor, a posturilor şi a personalului de la comisariatele de regim silvic şi cinegetic (care au fost desfiinţate), și au fost organizate și funcționau ca instituții publice teritoriale (cu personalitate juridică, în subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură)[96].
În prezent, acestea (9, ca număr) sunt în subordinea Gărzii Forestiere Naţionale, înființată prin HG 77/2021, ca instituţie publică ce funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale care răspunde de silvicultură, cu personalitate juridică, în subordinea autorităţii publice centrale pentru silvicultură[97].
C. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva (Romsilva)[98] a fost înființată prin H.G. nr. 1335/1990 și reorganizată succesiv ca regie autonomă de interes naţional (aflată sub autoritatea statului, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură)[99], în scopul gestionării durabile şi unitare a fondului forestier proprietate publică a statului[100].
Aceasta are în structură[101] 41 direcții silvice, 22 administrații ale parcurilor naturale/naționale, Complexul Silva și Muzeul cinegetic al Carpaților „Posada”.
6. Concluzii[102]
La nivel european, Suedia are cel mai ridicat grad de împădurire; la această reușită contribuind atât factori comuni și altor țări, cât și factori specifici.
Reglementarea activității în sectorul silvic, în Suedia, este asigurată, în principal, de Legea forestieră, care prezintă câteva particularități, care ar trebui observate și de legiuitorul român, respectiv: (a) sublinierea importanței pădurii și clarificarea tipurilor de terenuri forestiere; (b) neimpunerea vreunui regim forestier pentru terenurile forestiere, ci doar a unor obligații, atribuții ori responsabilități, cu un caracter destul de general; (c) limitarea competențelor acordate Guvernului (ori autorității publice desemnate de acesta) de adoptare a unor reglementări privind respectarea intereselor legate de conservarea naturii și protejarea patrimoniul cultural în legătură cu gestionarea pădurilor; (d) gruparea în două mari grupe a principalelor încălcări ale dispozițiilor prezentei reglementări și stabilirea unor sancțiuni destul de blânde și stabilirea posibilității neimpunerii vreunei sancțiuni în cazuri de încălcare minoră a dispozițiilor acestei reglementări.
Cadrul instituțional/organizatoric în sectorul silvic suedez, apare a fi destul de descentralizat, orientat spre o gestiune durabilă a resurselor forestiere, implicând deținătorii acestor resurse.
[69] Ștefania-Diana IONIȚĂ-BURDA, Protecția juridică a pădurilor în Uniunea Europeană, op. cit., pp. 187-206; Ioniță G. I., Ioniță-Burda Ș. D., Dreptul protecției mediului, edț. a V-a rev. și adăugată, Ed. Universul Juridic, București, 2022, pp. 119-127.
[70] Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, republicată în M. Of. nr. 611/12.08.2015.
[71] Art. 3 alin. (1) C. silv.
[72] Art. 6 alin. (1) C. silf.
[73] Art. 1 alin. (1) C. silf.
[74] Art. 2 alin. (1) C. silf.
[75] Art. 10 alin. (1)-(2) C. silf.
[76] Art. 17 alin. (1) C. silf.
[77] Art. 17 alin. (2)-(3) C. silf.
[78] Art. 19 C. silf.
[79] Art. 20 alin. (1), (2) și (4) C. silf.
[80] Art. 35, 36 alin. (1) C. silf.
[81] Art. 37 alin. (1) C. silf.
[82] Art. 60 alin. (1)-(4) C. silf.
[83] Art. 88 alin. (1)-(2) C. silf.
[84] Art. 104 C. silf.
[85] Ștefania-Diana IONIȚĂ-BURDA, Protecția juridică a pădurilor în Uniunea Europeană, op. cit., pp. 168-170.
[86] Swedish Forest Agency, About us, disponibil online la https://www.skogsstyrelsen.se/en/about-us/; consultat la 23.01.2023.
[87] Swedish Forest Agency, Organisation, disponibil online la https://www.skogsstyrelsen.se/en/about-us/organization/; consultat la 23.01.2023.
[88] Kungl. Skogs-och Lantbruksakademiens, KASLA in English, disponibil online la https://www.ksla.se/en/; consultat la 23.01.2023.
[89] Idem, Section & Commitee, disponibil online la https://www.ksla.se/en/our-way-of-working/sections-committees/; consultat la 23.01.2023.
[90] Skogs Industrierna, Organisation, disponibil online la https://www.forestindustries.se/about-us/what-we-do/organisation/; consultat la 23.01.2023.
[91] Swedish Wood, About us, disponibil online la https://www.swedishwood.com/; consultat la 23.01.2023.
[92] Lantbrukarnas Risksförbund, LRF`s vision and mission, disponibil online la https://www.lrf.se/om-lrf/in-english/lrfs-vision-and-mission/; consultat la 23.01.2023.
[93] Idem, LRF Forestry, disponibil online la https://www.lrf.se/om-lrf/in-english/lrf-forestry/; consultat la 30.04.2019
[94] Ștefania-Diana IONIȚĂ-BURDA, Protecția juridică a pădurilor în Uniunea Europeană, op. cit., pp. 299-304.
[95] Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, disponibil online la http://www.mmediu.ro; consultat la 28.01.2023.
[96] Potrivit art. 1 din H.G. nr. 743/2015.
[97] Potrivit art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 77/2021.
[98] Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, disponibil online la http://www.rosilva.ro/; consultat la 28.01.2023.
[99] Potrivit art. 1 alin. (3) din H.G. nr. 229/2009.
[100] Potrivit art. 4 alin. (1) din H.G. nr. 229/2009.
[101] Potrivit Anexei nr. 2 și Anexei nr. 3 la H.G. nr. 229/2009.
[102] Ștefania-Diana IONIȚĂ-BURDA, Protecția juridică a pădurilor în Uniunea Europeană, op. cit., p. 172.
Arhive
- aprilie 2024
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.