Unele particularități ale protecției pădurilor în Suedia și în România
Ștefania-Diana Ioniță-Burda - februarie 6, 20231. Aspecte generale
Pădurile, „plămânul verde” al Terrei, „aurul verde” al fiecărei țări, prin cele două funcții principale[1], (a) de protecție, cu rol determinant în menținerea și reglarea echilibrului ecologic și (b) de producție, cu rol important în economia oricărei țări, au necesitat și necesită o atenție deosebită pentru conservare și dezvoltare.
2. Situația fondului forestier
2.1. Situația fondului forestier suedez[2]
Suedia se situează peste media UE în ce privește suprafața acoperită cu păduri, aceasta depășind ½ din suprafața teritoriului și ocupă o poziție fruntașă (a treia) în ce privește ponderea proprietății private a terenurilor forestiere, aceasta fiind forma de proprietate dominantă, aproximativ ⅘ din suprafața terenurilor forestiere.
Suprafețele împădurite în Suedia cumulau[3] (în anul 2022) la 27,9 mil. ha., reprezentând 68,55 % din suprafața teritoriului acesteia; prin raportare la numărul de locuitori, ar însemna aprox. 2,7 ha./locuitor; din suprafața totală, 23,4 mil. ha., reprezentând aprox. 57,50 % din suprafața teritoriului, sunt terenuri productive.
Din anul 1923, momentul realizării primelor evaluări ale suprafețelor împădurite (Inventarul Forestier Național), s-a raportat[4] o creștere a stocului de creștere de 85 %.
Creșterea anuală raportată[5], a volumului de lemn în păduri este de aprox. 120 mil. m3, din care este recoltat un procent de ⅔ (90 mil. m3), înregistrându-se un spor de ⅓ (30 mil. m3).
Această creștere s-a datorat unei combinații de factori, ca[6]:
– politici determinante;
– dezvoltare a științei silviculturii;
– creare de asociații forestiere familiale, toate construite pe baza drepturilor existente asupra terenurilor, cu scopul de a consolida puterea de piață a micilor deținători de terenuri împădurite;
– practici forestiere constând în tăiere finală urmată de replantare ori regenerare naturală;
– raționalizare a practicilor agricole ce a condus la dispariția pășunatului forestier;
– convertire în suprafețe forestiere a pășunilor și terenurilor arabile de calitate slabă.
Cu toate aceste creșteri, a fost raportată[7] și o pierdere a suprafeței împădurite, în perioada 2000-2020, de 0,962 mil. ha. (-3,5%).
Forma de proprietate dominantă a suprafețelor împădurite, în Suedia, este cea privată. Detaliată, ponderea formelor de proprietate a suprafețelor împădurite, în această țară, în anul 2021, era următoarea[8]:
– particulari individual, 48%;
– companii private, 24%;
– companii de stat, 12%;
– stat, 8%;
– alți particulari, 6%;
– alți deținători publici, 1%.
2.2. Situația fondului forestier românesc[9]
Fondul forestier al României ocupa (la sfârșitul anului 2021) o suprafață de 6,607 mil. ha. reprezentând 27,7 % din suprafața țării[10].
Din această suprafață, 3.128.295 ha. era reprezentată (la data de 31.12.2021, conform raportărilor transmise de direcțiile silvice) de fond forestier proprietate publică a statului, aflat în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva[11].
De precizat că, suprafaţa fondului forestier proprietate privată, înregistra o tendinţă crescătoare, datorată nefinalizării procesului de retrocedare a pădurilor[12].
Pe forme de proprietate, suprafața fondului forestier național, prezenta următoarea structură[13]:
– proprietate publică a statului 48,1 %;
– proprietate privată a persoanelor fizice și juridice, 34,3 %;
– proprietate publică a UAT, 1,2 %;
– proprietate privată a UAT, 15,9 %.
3. Cadrul normativ în sectorul silvic
3.1. Cadrul normativ în sectorul silvic suedez[14]
Legea forestieră (L.for.sv.)[15] este reglementarea principală în sectorul silvic suedez.
Această reglementare cuprinde 41 de secțiuni (unele abrogate) ale căror dispoziții sunt sistematizate (în prezent) în 10 capitole (capitolul „Distrugeri provocate de insecte”, abrogat în 2022), respectiv: „Dispoziții generale” (Secțiunile 1-4); „Înființare a pădurii pe terenuri forestiere” (Secțiunile 5-8); „Tăieri pe terenuri forestiere” (Secțiunile 10-14); „Autorizare a tăierii în pădurile montane” (Secțiunile 15-19); „Consultări cu crescătorii de reni” (Secțiunea 20); „Păduri de foioase” (Secțiunile 22-28); „Conservarea naturii, conservarea patrimoniului cultural și creșterea renilor” (Secțiunile 30-31); „Evaluări de mediu” (Secțiunea 32); „Înregistrare” (Secțiunile 32a-32f); „Supraveghere” (Secțiunile 33-41).
A. Importanța pădurii
Se statuează, la nivel de principiu, că pădurea este un bun național și o resursă regenerabilă care trebuie gestionată de asemenea manieră încât să asigure, în mod durabil, rentabilitatea și conservarea biodiversității[16].
Terenuri forestiere sunt considerate (în sensul prezentei reglementări) terenurile dintr-o zonă delimitată unde arborii au o înălțime de mai mare de 5 metri și o densitate a coronamentului mai mare de 10% ori au condiții să le atingă, fără măsuri de creștere a producției[17].
Terenuri forestiere productive sunt considerate (în sensul prezentei reglementări) terenurile forestiere care pot produce (în medie), potrivit criteriilor de evaluare acceptate, cel puțin un metru cub de lemn pe hectar și an[18].
Impedimente forestiere sunt considerate (în sensul prezentei reglementări) terenurile forestiere neproductive, terenurile cu vegetație forestieră[19].
B. Înființarea pădurii și recoltarea pe terenuri forestiere
Pădurile noi se înființează pe terenuri forestiere productive, dacă[20]:
– capacitatea terenului de producere a lemnului după recoltare sau din cauza deteriorării pădurii nu poate fi luată în considerare într-o manieră acceptabilă;
– terenul nu este utilizat;
– starea pădurii este, în mod evident, nesatisfăcătoare.
În primele două situații, înființarea trebuie făcută fără întârziere iar în ultima situație, într-un termen rezonabil[21].
Atunci când sunt înființate păduri noi[22]:
– trebuie luate acele măsuri de întinerire care ar putea fi necesare pentru a asigura regenerarea unei păduri cu o densitate și stare (în general) satisfăcătoare;
– nu trebuie utilizată scarificarea ca metodă de pregătire a terenului;
– nu pot fi folosite specii de arbori străini ca material forestier de reproducere în pădurile montane.
Cel care răspunde de înființarea ori de întreținerea pădurilor noi este proprietarul terenului forestier productiv[23].
În situația în care au fost constituite garanții pentru realizarea măsurilor de regenerare, potrivit secț. 36 și în situația în care acestea urmează a fi instituite pe un teren forestier productiv ce face obiectul vânzării, schimbului ori donației, persoana care a constituit garanțiile, împreună cu proprietarul ulterior, sunt responsabili (în solidar) pentru costurile decurgând din măsurile luate, urmare a deciziei Agenției pentru Păduri, în temeiul secț. 35 par. 4 (ce sunt desfășurate pe cheltuiala proprietarului)[24].
Cu toate acestea, răspunderea este limitată la cuantumul garanției constituite, iar aceasta încetează în situația în care noul proprietar asigură realizarea măsurilor de regenerare iar realizarea lor a fost aprobată de Agenția pentru Păduri[25].
Tăierile pe terenurile forestiere productive trebuie să fie adecvate pentru regenerarea pădurilor nou înființate sau pentru dezvoltarea pădurilor[26].
În situația achiziționării unui teren, proprietarul dobânditor nu poate efectua tăieri decât după obținerea autorizației prevăzute de Legea privind achiziționarea terenurilor (1979:230), dacă aceasta este necesară[27].
În cazul exploatărilor forestiere mari, pentru a asigura o repartizare uniformă a vârstei pădurilor, Guvernul (ori autoritatea publică desemnată de acesta) poate specifica un procent maxim admis din suprafața de terenuri forestiere productive a unei unități de management care nu sunt utilizate într-o măsură semnificativă în alte scopuri decât producția de lemn, care urmează a fi parcursă cu tăieri într-o perioadă de timp determinată[28].
În cazul altor exploatări forestiere, restricțiile de mai sus pot presupune ca tăierile să nu se realizeze într-o asemenea măsură încât mai mult de jumătate din suprafața de terenuri forestiere productive a unei unități de management care nu sunt utilizate într-o măsură semnificativă în alte scopuri decât producția de lemn, să cuprindă suprafețe parcurse cu tăieri rase și zone tinere[29].
DOWNLOAD FULL ARTICLE
[1] Ioniță G. I., Ioniță-Burda Ș. D., Dreptul protecției mediului, edț. a IV-a rev. și adăug., Ed. Pro Universitaria, București, 2016, pp. 121-122.
[2] Ștefania-Diana IONIȚĂ-BURDA, Protecția juridică a pădurilor în Uniunea Europeană, teză de doctorat susținută la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București, 2020, pp. 155-158.
[3] Swedish University of Agricultural Sciences, Forest statistic 2022, disponibil online la https://www.slu.se/globalassets/ew/org/centrb/rt/dokument/skogsdata/skogsdata_2022_webb.pdf, p. 47-48; consultat la 15.01.2023.
[4] Royal Swedish Academyy of Agriculture and Forestry, Forest and Forestry in Sweden, disponibil online la https://www.skogsstyrelsen.se/globalassets/in-english/forests-and-forestry-in-sweden_2015.pdf, p. 5; consultat la 15.01.2023.
[5] Swedish Wood, The forest amd sustainable forestry, disponibil online la https://www.swedishwood.com/wood-facts/about-wood/wood-and-sustainability/the-forest-and-sustainable-forestry/; consultat la 15.01.2023.
[6] Royal Swedish Academyy of Agriculture and Forestry, Forest and Forestry in Swedwn, op. cit.
[7] Global Forest Watch, Sweden. Summary, disponibil online la https://www.globalforestwatch.org/dashboards/country/SWE/?category=summary&dashboardPrompts=eyJzaG93UHJvbXB0cyI6dHJ1ZSwicHJvbXB0c1ZpZXdlZCI6WyJ3aWRnZXRTZXR0aW5ncyJdLCJzZXR0aW5ncyI6eyJzaG93UHJvbXB0cyI6dHJ1ZSwicHJvbXB0c1ZpZXdlZCI6W10sInNldHRpbmdzIjp7Im9wZW4iOmZhbHNlLCJzdGVwSW5kZXgiOjAsInN0ZXBzS2V5IjoiIn0sIm9wZW4iOnRydWUsInN0ZXBJbmRleCI6MCwic3RlcHNLZXkiOiJ3aWRnZXRTZXR0aW5ncyJ9LCJvcGVuIjp0cnVlLCJzdGVwc0tleSI6ImRvd25sb2FkRGFzaGJvYXJkU3RhdHMifQ%3D%3D&location=WyJjb3VudHJ5IiwiU1dFIl0%3D&map=eyJjZW50ZXIiOnsibGF0Ijo2Mi45OTE3NDI3MjE5MDMxOSwibG5nIjoxNy42MjI2NTU4NjQ5OTc4MX0sInpvb20iOjMuNjYwODg1NjE0ODkwNDAyLCJjYW5Cb3VuZCI6ZmFsc2UsImRhdGFzZXRzIjpbeyJkYXRhc2V0IjoicG9saXRpY2FsLWJvdW5kYXJpZXMiLCJsYXllcnMiOlsiZGlzcHV0ZWQtcG9saXRpY2FsLWJvdW5kYXJpZXMiLCJwb2xpdGljYWwtYm91bmRhcmllcyJdLCJib3VuZGFyeSI6dHJ1ZSwib3BhY2l0eSI6MSwidmlzaWJpbGl0eSI6dHJ1ZX0seyJkYXRhc2V0IjoiTmV0LUNoYW5nZS1TVEFHSU5HIiwibGF5ZXJzIjpbImZvcmVzdC1uZXQtY2hhbmdlIl0sIm9wYWNpdHkiOjEsInZpc2liaWxpdHkiOnRydWUsInBhcmFtcyI6eyJ2aXNpYmlsaXR5Ijp0cnVlLCJhZG1fbGV2ZWwiOiJhZG0wIn19XX0%3D&showMap=true; consultat la 15.01.2023.
[8] Skogsstyrelsen, Ownership structure, disponibil online la https://www.skogsstyrelsen.se/en/statistics/subject-areas/ownership-structure/; consultat la 15.01.2023..
[9] Ștefania-Diana IONIȚĂ-BURDA, Protecția juridică a pădurilor în Uniunea Europeană, op. cit., pp. 173-175.
[10] Institutul Național de Statistică, Statistica activităților din silvicultură în anul 2021, p. 6, disponibil online la: https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/statistica_activitatilor_din_silvicultura_in_anul_2021.pdf; consultat la 27.01.2023.
[11] Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Raportul final privind modul de îndeplinire a Programului de activitate al R.N.P.-Romsilva pe anul 2021, revizuit cu rezultatele financiare definitive la 31.12.2021, p. 1, disponibil online la http://www.rosilva.ro/files/content/bucuresti/rap2021fin.pdf; accesat la 27.01.2023.
[12] Institutul Național de Statistică, Statistica activităților din silvicultură în anul 2021, op. cit. p. 8.
[13] Ibidem.
[14] Ștefania-Diana IONIȚĂ-BURDA, Protecția juridică a pădurilor în Uniunea Europeană, op. cit., pp. 158-167.
[15] Skogsvårdslag (1979:429), disponibil online la https://www.riksdagen.se/sv/dokument-lagar/dokument/svensk-forfattningssamling/skogsvardslag-1979429_sfs-1979-429; consultat la 16.01.2023.
[16] Secț. 1 par. 1 L.for.sv.
[17] Secț. 2 pct. 1 L.for.sv.
[18] Secț. 2 pct. 2 L.for.sv.
[19] Secț. 2 pct. 3 L.for.sv.
[20] Secț. 5 par. 1 L.for.sv.
[21] Secț. 5 par. 2 L.for.sv.
[22] Secț. 6 par. 1, 6a par. 1, 6b par. 1 L.for.sv.
[23] Secț. 8 par. 1 L.for.sv.
[24] Secț. 8 par. 2 L.for.sv.
[25] Secț. 8 par. 3 L.for.sv.
[26] Secț. 10 par. 1 L.for.sv.
[27] Secț. 10a par. 1 L.for.sv.
[28] Secț. 11 par. 1 L.for.sv.
[29] Secț. 11 par. 2 L.for.sv.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.