Guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (I)
Gabriel Tița-Nicolescu - iunie 1, 2017– Recuperarea componentei variabile a remuneraţiei. Această clauză se stipulează pentru situaţiile care pot schimba în mod semnificativ rezultatele şi sustenabilitatea pe termen mediu sau lung sau dacă plata componentei variabile a remuneraţiei pune în pericol capitalizarea întreprinderii publice, caz în care aceasta este îndreptăţită să nu plătească partea calculată pentru anii anteriori. De asemenea, clauza se prevede pentru cazul în care întreaga sau o parte din componenta variabilă este acordată pe baza unor date care se dovedesc ulterior a fi incorecte, situație în care întreprinderile publice sunt obligate să ceară ca acea parte din componenta variabilă să fie returnată.
– Clauze de confidenţialitate, în timpul şi după exercitarea mandatului. Se precizează clauze referitoare la perioada de aşteptare după terminarea mandatului, înainte de obţinerea unei poziţii de administrare sau conducere într-o întreprindere publică aflată în concurenţă directă cu întreprinderea publică la care s-a exercitat mandatul, precum şi obligativitatea respectării, după încetarea mandatului, a confidenţialităţii informaţiilor accesate.
– Modalitatea de evaluare a administratorilor. Se fac referiri la cele două tipuri de evaluări care se fac asupra membrilor consiliului, și anume, autoevaluarea internă a consiliului, comitetelor sale şi a fiecărui membru al consiliului, precum și evaluarea performanţelor colective ale consiliului ca întreg faţă de matricea profilului consiliului, efectuată de autoritatea publică tutelară.
– Aşteptări referitoare la iniţierea şi participarea în comitetele consultative de specialitate, înfiinţate la nivelul consiliului. Se includ cerinţe referitoare la înfiinţarea, acolo unde ele nu există, de comitete de audit şi comitete de nominalizare şi remunerare la nivelul consiliului, precum şi de alte comitete, în funcţie de specificul întreprinderii publice.
– Clauze privind conflictul de interese. În această secţiune a contractului de administraţie se face trimitere la prevederile legale aplicabile privind conflictul de interese şi procedura care trebuie urmată de administrator pentru informarea întreprinderii publice cu privire la existenţa unui potenţial conflict de interese. Se specifică în detaliu felul în care administratorul se abţine de la luarea acelor decizii în cadrul consiliului, care îl pun într-un conflict de interese. De asemenea, se prevăd şi alte obligaţii ale administratorului care să asigure conformarea/monitorizarea/gestionarea prevederilor legale privind prevenirea conflictelor de interese.
– Clauze privind independenţa şi calificarea administratorului ca fiind independent sau nu. În baza prevederilor Legii nr. 31/1990 se precizează dacă administratorul cu care se încheie contractul este sau nu independent.
– Condiţiile contractării de asistenţă la nivelul consiliului. Se specifică posibilitatea consiliului de a solicita întreprinderii publice să contracteze asistenţă de specialitate pentru a-şi fundamenta deciziile, de exemplu, dar fără a se limita la: audituri, investigaţii antifraudă, analiză de piaţă şi altele.
– Forţa majoră. Se specifică drepturile şi obligaţiile părţilor în cazul apariţiei unui eveniment sau împrejurare ce poate fi calificată forţă majoră.
– Modalitatea de soluţionare a litigiilor. Se fac precizări privind modul de soluţionare a litigiilor pe cale amiabilă sau supuse instanţelor judecătoreşti române competente.
– Alte clauze. Se recomandă inserarea în contract a următoarelor clauze: a) modalitatea de contractare şi plată a unei asigurări de răspundere profesională, inclusiv suma maximă asigurată; b) beneficii acordate administratorului, cum sunt: acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna şi altele; d) obligaţii de neconcurenţă.
3.4. Sistemul unitar de administrare. Scurtă recapitulare a conceptului. După cum ne reamintim, sistemul unitar de administrare presupune, potrivit dispozițiilor Legii nr. 31/1990, o structură „clasică” a organelor de conducere în cadrul unei societăți pe acțiuni, și anume, un singur consiliu ca organ colegial de conducere în care deciziile se iau împreună, cu majoritate; acest organ este organizat sub forma consiliului de administrație. Consiliul de administrație poate delega conducerea societății unuia sau mai multor directori (directorii putând fi numiți dintre administratori sau din afara consiliului de administrație), urmând a desemna, pe unul dintre ei, în funcția de director general (vom vedea, sub acest aspect, o derogare importantă, legată de obligativitatea delegării conducerii în cazul societăților întreprinderi publice). Directorul general poate fi chiar președintele consiliului de administrație, așa cum se întâmplă, de altfel, de multe ori în practică (cumul care, așa cum vom vedea, nu este însă posibil în cazul societăților – întreprinderi publice). De asemenea, societatea poate angaja directori (care nu se confundă nici cu directorul delegat de consiliul de administrație și nici cu membrii directoratului din sistemul dualist de administrare), care vor avea atribuții de conducere pe anumite direcții sau servicii; acești directori sunt supuși dispozițiilor Codului muncii, deoarece vor încheia cu societatea un contract individual de muncă (iar nu de administrare sau de mandat).
3.5. Componența consiliului de administrație a societății – întreprindere publică. În acest sistem, pentru societățile întreprinderi publice, întâlnim două situații posibile.
Prima ipoteză reprezintă regula și stabilește că, în cazul societăților administrate potrivit sistemului unitar, consiliul de administrație este format din 3-7 membri, persoane fizice sau juridice, desigur (potrivit dispozițiilor Legii nr. 31/1990), urmând ca numărul acestora să fie întotdeauna impar. Legea guvernanței corporative cere o condiție de experiență, precum și o restricție a calității membrilor consiliului. În ceea ce privește experiența, nu putem ignora exprimarea ambiguă folosită de legiuitor, care impune o experiență în îmbunătățirea performanței societăților sau regiilor autonome pe care le-au administrat sau condus. În ceea ce privește limitarea, legea precizează că, în cadrul consiliului de administrație nu poate fi mai mult de un membru din rândul funcționarilor publici sau al altor categorii de personal din cadrul autorității publice tutelare ori din cadrul altor autorități sau instituții publice.
Cea de-a doua ipoteză o întâlnim în cazul societăților întreprinderi publice care îndeplinesc anumite condiții referitoare la cifra de afaceri și, respectiv, la numărul de angajați. Într-un astfel de caz, consiliul de administrație este format din 5-9 membri, numărul fiind, de asemenea, impar. Cele două condiții trebuie îndeplinite cumulativ, după cum urmează:
– au înregistrat o cifră de afaceri în ultimul exercițiu financiar superioară echivalentului în lei al sumei de 7.300.000 de euro;
– au cel puțin 50 de angajați.
În cazul acestor consilii de administrație, se instituie aceeași condiție de experiență ca în prima ipoteză, iar condiția de restricție este diferită, în sensul că nu pot fi mai mult de 2 membri din rândul funcționarilor publici sau altor categorii de personal din cadrul autorității publice tutelare ori din cadrul altor autorități sau instituții publice.
În ambele ipoteze prezentate mai sus, legea mai instituie o condiție comună, potrivit căreia cel puțin doi dintre membrii consiliului de administrație trebuie să aibă studii economice sau juridice și experiență în domeniul economic, juridic, contabilitate, de audit sau financiar de cel puțin 5 ani.
De asemenea, la toate societățile întreprinderi publice administrate în sistem unitar (așadar, în ambele ipoteze), majoritatea membrilor consiliului de administrație trebuie să fie formată din administratori neexecutivi[11] și independenți[12]. Așadar, avem aici două derogări importante de la dispozițiile Legii nr. 31/990. În primul rând, în cazul societăților pe acțiuni reglementate de legea-cadru a societăților, obligația formării majoritare a consiliului de administrație din administratori neexecutivi este obligatorie doar atunci când au fost delegate atribuțiile de conducere către directori; de asemenea, în cazul societăților pe acțiuni aflate sub incidența Legii nr. 31/1990, societatea nu are obligația desemnării unor membri independenți, acest aspect rămânând la latitudinea adunării generale, care poate decide sau nu acest lucru.
În ceea ce privește durata mandatului administratorilor, aceasta este stabilită prin actul constitutiv, neputând însă depăși 4 ani (așa cum prevede, de altfel, și Legea nr. 31/1990). Mandatul administratorilor care și-au îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile poate fi reînnoit ca urmare a unui proces de evaluare, dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel. Mandatul administratorilor numiți ca urmare a încetării, sub orice formă, a mandatului administratorilor inițiali coincide cu durata rămasă din mandatul administratorului care a fost înlocuit.
3.6. Desemnarea membrilor consiliului de administrație. Ca în cazul oricăror societăți, potrivit legii, membrii consiliului de administrație sunt desemnați de către adunarea generală a acționarilor, competența fiind a adunării generale ordinare a acționarilor. O precizare importantă care se impune aici este aceea că, spre deosebire de cazul regiilor autonome, unde membrii consiliului de administrație sunt desemnați de autoritatea publică tutelară, în cazul societăților întreprinderi publice, competența aparține adunării generale. Precizarea este necesară întrucât, în practică, se consideră (eronat) că această competență aparține, și în cazul societăților, autorității publice tutelare. Este însă tot atât de adevărat că, autoritatea publică tutelară are o putere de decizie implicită cu privire la persoana candidaților (propunând candidații, așa cum am arătat, precum și reprezentanții statului în adunarea generală), însă, riguros juridic, decizia va aparține adunării generale a societății, potrivit regulii de principiu aplicabile tuturor societăților. Așadar, cu privire la acest aspect, observăm faptul că sunt aplicabile pe deplin prevederile Legii nr. 31/1990, respectiv cele ale art. 111 referitoare la competențele adunării generale ordinare a societății pe acțiuni.
3.7. Anunțul privind selecția candidaților. Anunțul privind selecția candidaților pentru consiliul de administrație se publică, prin grija autorității publice tutelare sau, după caz a președintelui consiliului de administrație, în cel puțin două ziare economice și/sau financiare cu largă răspândire și pe pagina de internet a societății întreprindere publică. Acest anunț trebuie să includă condițiile ce trebuie întrunite de candidați și criteriile de evaluare a acestora. Selecția se realizează cu respectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal și transparenței și cu luarea în considerare a specificului domeniului de activitate al întreprinderii publice, asigurându-se totodată o diversificare a competențelor la nivelul consiliului de administrație. Publicarea anunțului se va face cu cel puțin 30 de zile înainte de data-limită pentru depunerea candidaturilor specificată în anunț.
În mod excepțional, nu se mai publică anunț de selecție, în cazul încetării mandatului unora dintre membrii consiliului de administrație. În acest caz, selecția noilor membri se poate face din lista scurtă alcătuită în procesul de selecție, dacă această listă include persoane care nu au fost numite deja ca membri ai consiliului de administrație.
3.8. Candidaturile. Derogările veritabile și evidente de la dreptul comun apar însă în ceea ce privește procedura în care o persoană va ajunge efectiv în postura de candidat pentru funcția de membru în consiliul de administrație al unei societăți – întreprindere publică. Sub acest aspect, vom reține prima regulă, și anume, că pot candida la poziția de administrator, doar persoanele care sunt propuse; propunerile pot fi făcute fie de către consiliul de administrație în funcție, fie de către acționari.
În ceea ce privește candidații propuși de consiliul de administrație al societății, trebuie precizat faptul că, pentru a putea fi propuși, candidații sunt evaluați, selectați și recomandați de comitetul de nominalizare din cadrul consiliului de administrație. Înainte însă de a vorbi despre metodologia de evaluare/selecție a candidaților, vom face câteva succinte precizări referitoare la comitetul de nominalizare. Comitetul de nominalizare și remunerare este alcătuit din administratori neexecutivi, dintre care cel puțin unul este independent. Cu privire la componența comitetului de nominalizare avem, așadar, o mică derogare de la prevederile art. 140/2 din Legea nr. 31/1990, însă, spre deosebire de legea-cadru a societăților, considerăm că acest comitet este obligatoriu, iar nu facultativ. Mai facem aici precizarea că, în procesul de evaluare, consiliul de administrație poate decide ca acest comitet de nominalizare să fie asistat de un expert independent, persoană fizică sau juridică specializată în recrutarea resurselor umane, ale cărui servicii sunt contractate de societate.
În ceea ce privește candidații propuși de acționari, avem în vedere, desigur, acționarul-stat sau după caz, acționarul-unitate administrativă teritorială ori, în fine, acționarul-întreprindere publică controlată de stat sau de o unitate administrative-teritorială (vorbim, așadar, despre acționarul „public” al societăților de stat sau controlate de stat). Numai în privința acestora vom regăsi derogări de la Legea societăților, pentru că, în ceea ce privește acționarii privați ai unei societăți întreprinderi publice (dacă există), aceștia pot face propuneri de candidaturi potrivit procedurii generale prevăzute de Legea nr. 31/1990, nefiind supuși, evident, obligațiilor prevăzute în acest sens de legea guvernanței corporative pentru acționarii ”publici”. Mai exact, nu se cere nicio cerință sau etapă prealabilă de evaluare sau selectare a candidaților propuși de acționarii privați, singura condiție fiind, în acest caz, formularea cererii care să cuprindă informațiile cu privire la numele, domiciliul și calificarea profesională ale persoanelor propuse (art. 117/1 Legea nr. 31/1990). Revenind la tema discuției, în cazul în care propunerea candidaților se face de către acționarul public, autoritatea publică tutelară în numele acționarului (la societatea de stat) sau întreprinderea publică acționar (la societatea controlată de stat) va avea această competență.
[11] Administratorii neexecutivi sunt persoanele care nu au fost numite directori, prin delegarea puterilor de către consiliul de administrație.
[12] Este considerat ca fiind independent, un administrator care îndeplinește următoarele cerințe: a) nu este director al societății sau al unei societăți controlate de către aceasta și nici nu a îndeplinit o astfel de funcție în ultimii 5 ani; b) nu a fost salariat al societății sau al unei societăți controlate de către aceasta în ultimii 5 ani; c) nu primește și nici nu a primit de la societate ori de la o societate controlată de aceasta o remunerație suplimentară sau alte avantaje, altele decât cele corespunzătoare calității sale de administrator neexecutiv; d) nu este acționar semnificativ al societății (5% din capitalul social); e) nu are și nici nu a avut în ultimul an relații de afaceri cu societatea ori cu o societate controlată de aceasta, fie personal, fie ca asociat, acționar, administrator, director sau salariat al unei societăți care are astfel de relații cu societatea, dacă, prin caracterul lor substanțial, acestea sunt de natură a-i afecta obiectivitatea; f) nu este și nici nu a fost în ultimii 3 ani auditor financiar ori asociat salariat al actualului auditor financiar al societății sau al unei societăți controlate de aceasta; g) nu este director într-o altă societate în care un director al societății este administrator neexecutiv; h) nu a fost administrator neexecutiv al societății mai mult de 3 mandate; i) nu are relații de familie cu o persoană aflată în una dintre situațiile prevăzute la lit. a) și d).
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.