Guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (I)
Gabriel Tița-Nicolescu - iunie 1, 2017Abstract
This article deals with the corporate governance of the public enterprises in Romania and the
principles of this type of management are compulsory, according to the law, only in this segment of
the national economy (with two exceptions, namely referring to crediting and insurance entities); the
implementation of the principles of the corporate governance in the domestic private companies in the
capital market is the subject matter of transactional companies (capital market law), whereas the
corporate governance of the companies not listed on the stock exchange shall be at the free will of their
shareholders. Obviusly, we will mainly focus on the legal matters and not on matters related to
economics.
Therefore, we will deal hereunder with a certain category of companies, namely those companies
organized as public enterprises or the so-called „state-owned companies”. The basic idea underlying
our approach to such companies – and which will be elaborated on in this article – is grounded on the
fact that they are under a particular, special regulation, derogatory from the common law; in other
words, in terms of state-owned companies, besides or in addition to what we know from Law
no 31/1990, which is the general legal framework for all companies acting as legal entities with
judicial personality in Romania, there is another legislation. However, in fact, although we have a
regulating framework specially passed by law makers in this matter, things are not so different. Or,
they are different, but only in terms of a certain level of company life, namely the level referring to the
managing bodies of such companies (appointing, evaluating, dismissing, paying of the members etc.),
where actual derogatory rules are implemented in order to protect the shareholders; otherwise, the
provisions of Law no. 31/1990 shall be applied to state-owned companies as well.
Keywords: corporate governance of the public enterprises, corporate governance, public
enterprises, state-owned company
1. Considerații generale privind conceptual de guvernanță corporativă
Guvernanța corporativă (în engleză, corporate governance) reprezintă, în esență, sistemul prin care o companie este condusă și controlată, stabilind, în principal, pe de-o parte, anumite condiții speciale pentru organele colegiale de conducere, și, pe de altă parte, reglementări menite să protejeze drepturile acționariatului.
Ca regulă, acest sistem se aplică, în principal, întreprinderilor publice (companiilor de stat), dar și întreprinderilor private organizate sub forma unor entități tranzacționate pe piețele de capital. Standardele de guvernanță corporativă sunt elaborate în scopul transparentizării și profesionalizării managementului întreprinderilor, în conformitate cu Principiile de Guvernanță Corporativă instituite de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD)[1]. Fiecare stat (membru sau nemembru al OECD) adoptă acte normative interne prin care să transpună aceste principii în propria legislație, în scopul eficientizării conducerii și implicit a funcționării întreprinderilor. În ceea ce privește legislația comunitară, Comisia Europeană a adoptat, de asemenea, o serie de principii și reguli în materie de guvernanță corporativă în cazul societăților cotate la bursă, care se referă, în special, la recomandări cu privire la independența administratorilor fără funcție executivă, la comitetele din cadrul consiliului de administrație sau de supraveghere, precum și la remunerarea administratorilor / directorilor.
Din perspectiva intereselor protejate, în economia mondială a ultimelor decenii s-au concretizat mai multe modele de guvernanță corporativă, dintre care cele mai importante au fost denumite în doctrina economică, sub titulatura de Shareholder Model (modelul orientat către acționari) și, respectiv, Stakeholder Model (modelul orientat către părțile interesate)[2].
În România, puterea executivă și Parlamentul s-au concentrat preponderent pe instituirea unui cadru legal al guvernanței corporative al întreprinderilor publice, cadru legal care, chiar dacă s-a concretizat destul de târziu (în anul 2011), este, în opinia noastră, un demers absolut necesar pentru companiile publice. Un sediu legislativ al materiei se impunea în cel de-al doisprezecelea ceas, fiind notorii cazurile de societăți de stat care, după 1989, au reprezentat adevărate „găuri negre” ale economiei și date fiind, în aceeași măsură, falimentele răsunătoare ale companiilor de stat, declarate ulterior sau anterior privatizării acestora. Or, toate aceste eșecuri au fost cauzate, în mod evident, de un management extrem de defectuos, manifestat, de fapt, doar în interesul organelor de conducere și nu în interesul statului acționar. Desigur, recenta lege a guvernanței corporative (perfectibilă, de altfel) nu va rezolva o meteahnă veche pe plaiurile noastre, care s-a manifestat de-a lungul anilor și se va manifesta (din păcate) în continuare în companiile de stat (numirile politice, iar nu pe criterii de competență, în posturile de conducere ale întreprinderilor publice continuând și astăzi); este însă de așteptat ca acest prim pas să responsabilizeze managerii întreprinderilor publice, sau, cel puțin, să sperăm la această responsabilizare. Așadar, ceea ce s-a încercat, cel puțin formal, prin reforma din 2011 în domeniul conducerii întreprinderilor publice este, în esență, identificarea unor procedee și proceduri care să excludă decizia politică în numirea directorilor acestor entități de stat, prin implementarea mult-discutatului „management privat”, independent, competent, apolitic. Din punct de vedere al modelului aplicat, legea română este o combinație a celor două sisteme despre care am amintit mai sus, însă, în opinia noastră, este preponderent orientată către interesele acționarilor, întrucât regulile și principiile aplicabile vizează, finalmente, o protecție a acestora față de eventualele nereguli săvârșite de managerii companiilor de stat.
În aceeași măsură, pe lângă întreprinderile publice[3], regulile privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice sunt aplicabile (obligatorii) în cazul următoarelor societăți care activează în România:
– instituțiile de credit, instituțiile financiare, societăți de servicii de investiții financiare, societăți de administrare a investițiilor reglementate de O.U.G. nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului;
– societățile de asigurări și reasigurări și intermediarii în asigurări și reasigurări, entități reglementate de Legea nr. 32/2000 a asigurărilor.
Trebuie să observăm, așadar, încă de la început, faptul că, în afară de societățile de stat sau de cele care intră în cele două categorii de societăți care, deși nu sunt întreprinderi publice, sunt obligate să aplice regulile guvernanței corporative (instituțiile de credit și societățile de asigurări), în România, nu există o lege-cadru care să oblige alte entități la implementarea unei guvernanțe corporative; cu toate acestea, în cazul societăților tranzacționate pe piața de capital, autoritățile în domeniu (de pildă, Bursa de Valori București[4]sau Autoritatea de Supraveghere Financiară[5]) au elaborat norme și principii de urmat și pentru conducerea acestor societăți[6]. Desigur, acționariatul oricăror tipuri și forme de societăți, indiferent dacă sunt sau nu sunt organizate ca întreprinderi publice și indiferent dacă sunt sau nu sunt prezente pe piața de capital, poate recurge la aplicarea principiilor guvernanței corporative în cadrul companiei, în vederea asigurării unui management transparent și eficient. În acest sens, societățile se pot inspira din legislația existentă (Legea nr. 31/1990, Legea nr. 297/2004), din principiile enunțate de OECD, din reglementările Bursei de Valori București sau Autorității de Supraveghere Financiară etc., astfel încât principiile guvernanței corporative aplicabile în cazul dat să răspundă cel mai bine intereselor și necesităților acționariatului.
În cadrul prezentului articol ne vom ocupa, pe parcursul a două episoade, de guvernanța corporativă a întreprinderilor publice în România, principiile fiind obligatorii, potrivit legii, așa cum am antamat deja (pe lângă instituțiile de credit și de asigurare), doar în acest segment al economiei naționale; în ceea ce privește implementarea principiilor guvernanței corporative în cadrul societăților autohtone private de pe piețele de capital, acestea fac obiectul de studiu al dreptului pieței de capital, iar guvernanța corporativă a societăților netranzacționate va rămâne la libera decizie a acționariatului. Desigur, ne vom axa, în principal, în mod firesc, pe aspectele de natură juridică și nu vom insista pe chestiunile ce țin de științele economiei.
2. Principiile și regulile guvernanței corporative a întreprinderilor publice
2.1. Precizări prealabile și cadrul legal. Așadar, ne vom ocupa în cele ce urmează, de o anumită categorie de societăți, și anume de acele societăți organizate ca întreprinderi publice, sau, așa cum sunt cunoscute în limbajul curent, „societăți de stat”. Ideea esențială de la care plecăm în abordarea acestor societăți – și pe care o vom aborda pe larg în prezentul articol – are ca temei premisa că ele beneficiază de o reglementare aparte, distinctă, derogatorie de la dreptul comun; cu alte cuvinte, suplimentar sau în completare față de ceea ce am discutat până în prezent în materia societăților, avem de-a face, în cazul societăților de stat, cu o legislație diferită de Legea nr. 31/1990, lege care, după cum am observat, reprezintă cadrul legal general pentru toate societățile cu personalitate juridică în România.
În realitate însă, deși avem un cadru normativ special adoptat de legiuitor în această materie, lucrurile nu sunt, totuși, chiar atât de diferite. Sau, mai corect spus, sunt diferite, însă doar în ceea ce privește un anumit palier al vieții societății, și anume, cel legat de organele de conducere a acestor societăți (desemnarea, evaluarea, revocarea, remunerarea membrilor, etc.) unde sunt implementate reguli cu adevărat derogatorii, în scopul protejării drepturilor acționarilor; în rest, se vor aplica, și societăților de stat, dispozițiile Legii nr. 31/1990.
Actul normativ care reglementează aceste societăți de stat este O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, ordonanță care a fost aprobată cu modificări importante prin Legea nr. 111/2016 (la această formă modificată și actualizată a O.U.G. nr. 109/2001 vom face referire, în continuare, când trimitem la dispozițiile legii guvernanței corporative). Trebuie avute în vedere, de asemenea, și prevederile Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 109/2011, norme aprobate prin H.G. nr. 722/2016, act normativ asupra căruia vom mai face trimiteri pe parcursul prezentei lucrări.
Din această perspectivă, reținem, prin urmare, încă de la început, faptul că norma juridică specială în această materie este O.U.G. nr. 109/2001, în timp ce norma juridică generală este Legea nr. 31/1990, Codul civil (capitolele referitoare la persoana juridică și la contractul de societate[7]), și, desigur, pentru societățile tranzacționate pe o piață reglementată, Legea nr. 297/2004 privind piața de capital[8].
Pornind de la considerentele enumerate pe larg în preambulul O.U.G. nr. 109/2011 (pe care o vom denumi în continuare și ca „legea guvernanței corporative” sau „legea specială”), reținem, în esență, faptul că actul normativ a vizat, în principal, îmbunătățirea performanțelor managementului întreprinderilor publice, dat fiind că legislația generală a societăților nu este adaptată specificului societăților de stat, neoferind premisele legislative pentru ca aceste societăți să poată funcționa eficient. Scopul declarat (dar exprimat bombastic și utopic de Guvern) al reglementării derogatorii (și ne referim, în principal, la derogări de esență de la dispozițiile Legii nr. 31/1990) a fost eficientizarea activității societăților de stat prin dezvoltarea de noi mecanisme de guvernanță corporativă, care să garanteze, în aceeași măsură, obiectivitatea și transparența selecției managementului și a membrilor organelor de administrare, exclusiv pe criteriul profesionalismului și responsabilității deciziei manageriale. Nu în ultimul rând, s-a urmărit (și se urmărește) o transparență accentuată față de public atât a activității societăților de stat, cât și a politicii de acționariat a statului.
[1] Organizație internațională care promovează principiile democrației reprezentative și a economiei de piață libere, în vederea dezvoltării economice; România se află într-o perspectivă avansată de aderare la această organizație.
[2] Pentru o evoluție a modelelor de concept de guvernanță corporativă, a se vedea V. Firescu, D. Brânză, Guvernanța Corporativă în firmele românești: caracteristici, dimensiuni, limite, în Managament Intercultural nr. 3/2013, p. 130 și urm.
[3] Singurele două excepții – întreprinderi publice în care nu se aplică legea guvernanței corporative – sunt reprezentate, la acest moment (guvernul dezbătând la data prezentului articol exceptarea altor companii de stat), de Regia Autonomă Rasirom și Compania Națională Romtehnica. Regia Autonomă Rasirom este un antreprenor general ce oferă servicii specializate în domeniul proiectelor de securitate şi managementul obiectivului; a fost înfiinţată în anul 1995 şi funcţionează pe baza H.G. nr. 60/27.01.1995, modificată şi completată prin H.G. nr. 363/1999, H.G. nr. 621/2001, H.G. nr. 549/17.05.2003 şi prin H.G. nr. 797/2003, având ca obiect principal de activitate proiectarea şi realizarea de sisteme integrate de securitate (www.rasirom.ro). Romtehnica a fost înființată în anul 1974 ca direcție de export-import în cadrul Ministerului Apărării Naționale, iar prin H.G. nr. 236/1991 a devenit persoană juridică distinctă organizată sub forma de companie națională cu capital integral de stat, în care Ministerul Apărării Naționale este unic acționar. Potrivit informațiilor publice postate pe site-ul companiei, C.N. Romtehnica S.A. acţionează ca interfaţă a partenerilor externi cu industria românească de apărare şi Ministerul Apărării Naţionale, pentru livrarea de produse şi desfăşurarea de activităţi de interes naţional (www.romtehnica.com.ro).
[4] Bursa de Valori București (BVB) a adoptat Codul de Guvernanță Corporativă, aplicabil tuturor societăților ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe această piață de capital, pe baza recomandărilor emise de Banca Mondială. Trebuie însă precizat că acest Cod nu este obligatoriu pentru societăți, având valoarea unei recomandări, dar societățile trebuie să explice de ce nu aplică prevederile Codului. De altfel, la baza Codului stau câteva principii fundamentale în materie de guvernanță corporativă, care converg către incidența regulii „aplici sau explici”, în fapt, un formular de raportare către BVB în care se menționează fie aplicarea principiilor, fie, dimpotrivă, se explică motivele neimplementării principiilor.
[5] Autoritatea de Supraveghere Financiară a adoptat Regulamentul nr. 2/2016 privind aplicarea principiilor de guvernanță corporativă. Acest regulament se aplică tuturor entităților autorizate, reglementate și supravegheate de A.S.F. În concret, Regulamentul emis de A.S.F. se aplică următoarelor entități, indiferent dacă acestea sunt sau, dimpotrivă, nu sunt controlate de stat: a) societăţilor de servicii de investiţii financiare; b) societăţilor de administrare a investiţiilor; c) organismelor de plasament colectiv/fonduri de investiții alternative (FIA), constituite prin act constitutiv; d) administratorilor de fonduri de investiții alternative (AFIA); e) depozitarilor centrali; f) caselor de compensare/contrapărți centrale; g) operatorilor de piaţă/sistem; h) societăților de asigurare și/sau reasigurare; i) administratorilor fondurilor de pensii administrate private și administratorilor fondurilor de pensii facultative. Trebuie însă precizat faptul că, deși legea guvernanței corporative nu le include în domeniul ei de aplicare, practic, în cazul acestor entități, aplicarea principiilor guvernanței corporative este obligatorie, sub sancțiunea prevăzută de actul normativ care stabilește cadrul legal de organizare și funcționare a fiecărei entități.
[6] Pentru o prezentare teoretică și practică a principiilor guvernanței corporative pe piața de capital, a se vedea I.O. Spătăcean, L. Ghiorghiță, Testarea conformității cu principiile de guvernanță corporativă pe piața românească de capital, în Oeconomica, Anul VI, 2012, p. 70 și urm.
[7] Am mai arătat și cu alte ocazii, faptul că, la acest moment, cadrul legal al societăților reglementate în România, este reprezentat în egală măsură, de Codul civil și de celelalte acte normative în materia societăților, mai cu seamă, de Legea nr 31/1990 (de altfel, în susținerea afirmației noastre, vine chiar textul O.U.G. nr. 109/2001, care delimitează expres acest cadru legal aplicabil). Desigur, practic, în materia societăților cu personalitate juridică, cadrul legal real și general aplicabil este fără, îndoială, Legea nr. 31/1990.
[8] Trebuie avut în vedere că, pe lângă Legea 297/2004, avem o serie întreagă de reglementări (ordine, instrucțiuni, circulare, etc.), emise de CNVM, respectiv de ASF. Și cu privire la aceste societăți, O.U.G. nr. 109/2001 ne lămurește pe deplin, arătând expres că va fi aplicabilă și legislația specifică în domeniul pieței de capital.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.