Factorii care influențează creșterea fricii de a fi victima unei infracțiuni. Impactul acestora asupra politicii penale în materia traficului de minori
Delia-Nicoleta Anca - septembrie 18, 20231. Introducere
Prezenta lucrare privește conceptul de frică de victimizare, ce a făcut subiectul unor lungi dezbateri, începute acum aproximativ 40 de ani. La vremea aceea, au fost efectuate studii care s-au concentrat asupra conceptualizării ideii, mai exact, cum putea fi definită frica de a fi victima unei infracțiuni și ce presupunea aceasta. Astăzi, frica de victimizare încă este considerată un concept complex, ce își găsește aplicabilitate în societatea de azi, dar cu greu poate fi trasată o limită clară în ceea ce privește definirea acesteia, mai ales dacă este urmărită în comparație cu o altă noțiune criminologică, anume criminalitatea reală. Aceasta din urmă se referă la numărul de fapte prevăzute de legea penală, săvârșite pe un anumit teritoriu, într-o perioadă bine determinată, indiferent dacă făptuitorul sau făptuitorii au fost descoperiți de către autoritățile competente în sferă penală.
Deseori, în conformitate cu numeroase studii aprofundate în această direcție, există o discrepanță între procentul de infracțiuni care au loc într-o anumită zonă și frica de a deveni o victimă a vreunei infracțiuni, în sensul în care deși a scăzut numărul de infracțiuni comise, frica de victimizare rămâne la același nivel. Și reciproca este valabilă: atunci când procentul infracțiunilor a atins un nivel inferior, numărul de indivizi care au declarat că le este frică de a nu deveni victimele unei infracțiuni a crescut. În mod firesc, s-au pus multe întrebări cu privire la motivele pentru care societatea urmărește un astfel de parcurs, iar prin prezenta lucrare ne dorim să răspundem unora dintre acestea.
În primul capitol va fi analizată legătura dintre frica de victimizare și criminalitatea reală, urmând ca apoi să fie dezvoltați factorii care influențează această frică, priviți din două perspective, mai exact: prima perspectivă este constituită dintr-un punct de vedere subiectiv, adică din agenții ce se află într-o strânsă legătură cu persoana individului, respectiv vârsta, sexul și clasa socială. Cea de-a doua perspectivă are în vedere factorii circumstanțiali, cei care apar în urma coexistenței atât dintre oameni, cât și dintre om și societate, analizând astfel cum diversitatea culturală, coeziunea socială și ambianța dezolantă influențează frica de victimizare.
Trecând mai departe, lucrarea va avea în vedere un studiu practic, care urmărește dintr-un plan criminologic dispozițiile articolului 211 Cod penal, referitor la traficul de minori. Mai clar spus, vom analiza aceiași factori, dar priviți din optica opusă fricii de victimizare, adică prin modul în care aceștia influențează numărul de minori supuși traficului în numeroase scopuri ilicite.
Nu în ultimul rând, urmează capitolul ce însumează concluziile acestei lucrări, care precedă secțiunii deschise propunerilor de lege ferenda.
Așadar, luând în considerare stadiul cunoștințelor de care dispunem, cu privire la fundamentele fricii de a deveni victima unei infracțiuni și corelația acesteia cu criminalitatea reală, nu rămâne decât să ne întrebăm: răspund dispozițiile articolului 211 Cod penal nevoilor specifice ale victimelor traficului de minori?
2. Fundamentele fricii de a deveni victima unei infracțiuni și corelația cu criminalitatea reală
Relația dintre frica de a deveni victima unei infracțiuni și criminalitatea reală ar trebui să fie una intuitivă, dar realitatea este cât se poate de diferită. Teoretic, dacă procentul de infracțiuni comise ar atinge un nivel, oricare ar fi acesta, la fel ar trebui să fie aplicabil și în cazul fricii de victimizare, reciproca fiind valabilă. Totuși, de-a lungul anilor și odată cu creșterea interesului în doctrină asupra acestui subiect, s-a descoperit că, deși procentul de infracțiuni comise efectiv, „indiferent dacă ele sunt sau nu sunt cunoscute de către vreunul din organele justiției penale”[1], urmărește un parcurs ascendent sau descendent, rareori frica de victimizare se potrivește aceleiași traiectorii.
Ca urmare a faptului că nu au fost identificate studii relevante în România, considerăm ca fiind de interes câteva dintre cercetările efectuate în Statele Unite ale Americii, conform cărora criminalitatea a scăzut în ultimii douăzeci de ani, dar teama de victimizare a rămas aproximativ constantă[2]. La examinarea informațiilor emise de Biroul de Statistică al Justiției[3] din anul 1980 și până în 2013, numărul indivizilor arestați pentru comiterea unor crime a scăzut, dar procentul persoanelor care au declarat că le este frică să se plimbe prin cartier a rămas aproximativ la fel[4].
Având aceste argumente în vedere, au fost efectuate o serie de studii analitice cu privire la motivul pentru care există neconcordanțe între criminalitatea reală și frica de victimizare, dar și cei mai importanți factori care o pot influența pe ultima. Nu în ultimul rând, aceste studii s-au concentrat și pe consecințele temerii de a fi victima unei infracțiuni. S-a demonstrat că, în ceea ce privește anumite cazuri, considerate extreme, frica de victimizare poate produce efecte negative, precum depresie, paranoia sau anxietate. La nivel de societate se poate vorbi despre separarea și mai adâncă a claselor sociale (cei bogați au posibilitatea să ia toate măsurile pentru a putea fi protejați de posibile atacuri, ce sunt strămutate spre cei mai puțin privilegiați)[5] sau despre părăsirea unor locuri publice de către turiști sau locuitori[6], prosperitatea zonei având de suferit.
În continuarea lucrării, va fi realizată o analiză succintă a acestor factori, începând cu cei care influențează frica de victimizare.
3. Factorii care alimentează frica de victimizare
Așa cum am menționat în capitolul anterior, frica de a fi victima unei infracțiuni poate fi analizată prin prisma a numeroși factori. Cel mai evident este numărul de infracțiuni comise, astfel că ar trebui să existe două variante posibile – la nivel micro, unde persoanele în jurul cărora se comit mai multe infracțiuni au un grad de temere mai mare sau la nivel macro, unde regiunile în care există un procent mai mare de infracțiuni sunt considerate mai puțin sigure. Cu toate acestea, rareori aceste variante sunt aplicabile realității, întrucât privind prima situație, niveluri semnificative de frică sunt adesea întâlnite la indivizii care nu sunt victimele infracțiunilor, și în general, oamenii privesc cu teamă ideea de a fi victimele unei infracțiuni, deși, în realitate, șansele ca acest lucru să se întâmple nu sunt însemnate[7]. Dacă este vorba despre cea de-a doua situație, în care regiunile cu un procent mai ridicat de infracțiuni comise sunt considerate a fi mai puțin sigure, trebuie precizat că nu întotdeauna este aplicabilă această ipoteză. Nu de puține ori, s-a constatat că zonele cu mai puține infracțiuni săvârșite ar putea fi percepute ca fiind mai puțin sigure[8].
3.1 Factorii subiectivi – vârsta, sexul, clasa socială
1. VÂRSTA
Factorii demografici joacă un rol important, aici putând fi amintită vârsta. Primele cercetări au arătat că persoanele în vârstă sunt mai temătoare în comparație cu tinerii. Acestea s-au simțit vulnerabile în fața amenințărilor datorită problemelor de sănătate, chiar dacă unele studii au concluzionat că sunt mai puțin susceptibile de a fi victime. Tot în cadrul acestei categorii, bărbaților mai în vârstă le este frică să devină victimele unei infracțiuni, comparativ cu femeile[9].
În cazul vârstei, studiile au căpătat valențe mai complexe, iar conținutul acestora s-a modificat de la apariția primului studiu și până de curând, fiind influențat de stadiile de evoluție prin care societatea a trecut, atât din punct de vedere social, cât și istoric și economic. Drept urmare, cercetările recente au arătat că persoanele tinere se tem să fie victimele unor infracțiuni în procente mai mari față de cum era prevăzut inițial. Ceea ce aproprie studiile recente de cele efectuate înainte este că, asemeni vremurilor de atunci, băieții sunt mai predispuși să simtă frica de victimizare[10].
2. SEXUL
Al doilea factor subiectiv poate fi considerat cel mai semnificativ pentru tema abordată, luând în considerare studiul de caz ce va fi abordat la finalul lucrării, fiind vorba despre sexul persoanei. La nivel statistic, femeilor le este mai teamă să devină victimele unei infracțiuni comparativ cu bărbații. Aceste date sunt îngrijorătoare, pentru că „frica de crimă a femeilor și bărbaților este în afara șanselor lor reale de victimizare”[11]. Mai mult decât atât, în urma unor studii s-a ajuns la concluzia că femeile sunt mai puțin susceptibile de a fi victimele unei infracțiuni, dar un număr mai mare dintre acestea declară că le este frică[12]. Trebuie totuși amintit faptul că există și excepții, precum violul sau agresiunea sexuală, în care, în mod predominant, victimele sunt femei. Paradoxul intervine în cazul bărbaților, care, deși au mai multe șanse să fie victimele unei infracțiuni, sunt puține cazuri în care declară ca se tem de această posibilitate[13]. Ulterior, atât în cazul femeilor, cât și în cel al bărbaților, au fost oferite mai multe explicații și motive, precum vulnerabilitatea[14], socializarea[15] și „umbra agresiunii sexuale”[16]. Vorbind despre vulnerabilitate, femeile se tem de infracțiuni pentru că se simt mai ușor de atacat și deși nu este mereu cazul, o cauză pe care se fundamentează această afirmație este proporția fizică, mai exact greutatea și înălțimea. O a doua explicație, bazată pe teoria „umbrei agresiunii sexuale” implică potențialul ca o femeie să fie agresată sexual, în sensul în care acestea pot considera că toate infracțiunile vor avea ca rezultantă o agresiune de acest tip și, astfel, frica de a fi agresate sexual se poate extinde către toate infracțiunile[17].
Acestor două explicații li se alătură și socializarea, femeile fiind învățate să creadă că au constant nevoie de cineva care să le protejeze de ceilalți, spațiul public prezentând un grad de primejdie foarte mare. Socializarea joacă un rol și în cazul bărbaților, dar aceștia sunt afectați într-un mod total opus, în sensul în care sunt făcuți să creadă că frica este un semn de slăbiciune și că „bărbații adevărați” nu își manifestă frica[18]. Tot aceste practici de socializare i-au învățat că este acceptabil la nivel de societate să-și recunoască frica atunci când se află în locuri stranii sau sunt de părere că nu se pot lupta cu „adversarii” întâlniți. Studiile accesate în vederea completării prezentei lucrări au arătat că, într-adevăr, bărbații recunosc faptul că le e teamă în momentul în care vizitează locuri necunoscute, dar și atunci când grupuri de băieți se apropie de ei[19].
3. CLASA SOCIALĂ
Ultimul dintre factorii individuali analizați se referă la clasa socială, „un punct central de studiu în doctrina fricii de victimizare”[20]. Deși nu au fost conduse atât de multe studii ca și în cazul celorlalți parametri, s-a constatat că indivizii care se află la baza claselor sociale au o teamă mai pronunțată de a nu fi victimele unor crime, comparativ cu persoanele bogate[21]. Cei săraci sunt mai vulnerabili din toate punctele de vedere, de la locul în care trăiesc (pot locui în cartiere unde criminalitatea este mai probabilă) și până la capacitățile fizice (pot fi incapabili să se apere în fața amenințărilor), fiind asociați cu o „limitare consecventă a oportunităților”[22].
În România, efectele determinate de schimbările socio-economice din ultima perioadă au condus și la sărăcie, șomaj, scăderea nivelului de trai, inegalități sociale, nu doar la un progres, iar tot acest cumul de factori cu influență negativă au rezultat într-o acțiune de limitare a indivizilor în a-și realiza nevoile la standardul dorit[23]. Altfel explicat, persoanele care făceau parte din păturile inferioare ale societății nu găseau resursele necesare de a se conforma nici cu stereotipurile impuse de restul populației și nici cu propriile standarde.
De asemenea, clasa socială influențează și accesul la mijloacele culturale[24]. Ca urmare, în cadrul societății există un set de scopuri bine definite și acceptate la nivel general, ce reprezintă obiective pe care toți indivizii trebuie să le atingă[25]. Procesul poate fi explicat astfel: „în interiorul societății, fiecare individ ocupă o anumită poziție în cadrul structurii. În funcție de poziția pe care o ocupă în ierarhia socială, indivizii au acces la aceste mijloace culturale, astfel că nu toți indivizii dispun de mijloacele legale pentru atingerea scopurilor. În timp ce persoanele aflate în vârful ierarhiei sociale au acces la aceste mijloace, putând astfel atinge scopurile culturale promovate, persoanele aflate la baza ierarhiei au accesul barat la aceste mijloace astfel că trebuie să apeleze la mijloace ilegale pentru atingerea scopurilor”[26]. Se menționează că există și câteva alternative prin care o persoană din clasa socială inferioară poate avansa, precum alăturarea unui grup de cerșetori ori unuia infracțional, să muncească fără carte de muncă în timp ce primește ajutor de la stat sau migrarea în altă zonă sau țară[27].
DOWNLOAD FULL ARTICLE[1] V. Cioclei, Manual de criminologie, ediția 10, Ed. C.H. Beck, București, 2022, p. 111.
[2] N. Rader, Fear of Crime, în „Oxford Research Encyclopedia of Criminology”, nr. 29/2013, disponibil la adresa https://oxfordre.com/criminology/display/10.1093/acrefore/9780190264079.001.0001/acrefore-9780190264079-e-10;jsessionid=F6A2BE0455090B6905DF5BBCC5080235#acrefore-9780190264079-e-10-bibItem-0084, accesat ultima dată la 09 martie 2023.
[3] C. Constantinescu-Mărunțel, „The Rather Ambiguous Notion of Justice Utilised by the European States”, Union of Jurists of Romania. Law Review 10 (2), 2020, p. 53-63.
[4] A. Dugan, In U.S., 37% do not feel safe walking at night near home, în „Gallup Poll”, 2014, disponibil la adresa http://www.gallup.com/poll/179558/not-feel-safe-walking-night-near-home.aspx, disponibil la data de 10 martie 2023.
[5] A. Ruijsbroek (coord.), Social safety, self-rated general health and physical activity: changes in area crime, area safety feelings and the role of social cohesion, apud R. P. Curiel, S. R. Bishop, Fear of crime: the impact of different distributions of victimisation, în „Palgrave Communications”, vol. IV, 2018, pp. 1-8, disponibil la adresa https://www.nature.com/articles/s41599-018-0094-8#citeas, accesat ultima dată la10 martie 2023.
[6] R. P. Curiel, S. R. Bishop, op. cit., pp. 1-8, disponibil la adresa https://www.nature.com/articles/s41599-018-0094-8#citeas, accesat ultima dată la 10 martie 2023.
[7] WG Skogan, The impact of victimization on fear, apud R. P. Curiel, S. R. Bishop op. cit., pp. 1-8, disponibil la adresa https://www.nature.com/articles/s41599-018-0094-8#citeas, accesat ultima dată la 10 martie 2023.
[8] Ibidem.
[9] M. Beaulieu, M, Dube, C. Bergeron, M. Cousineau, Are elderly men worried about crime?, apud N. Rader, op. cit.
[10] C. Melde, T.J. Taylor, F. Esbensen, „I got your back”: An examination of the protective function of gang membership in adolescence., apud N. Rader, op. cit.
[11]C.A. Franklin, T.W. Franklin, Predicting fear of crime: Considering differences across gender, apud N. Rider, op. cit.
[12] N.E. Rader, Gendered fear strategies: Intersections of doing gender and fear management strategies in married and divorced women’s lives, apud N. Rider, op. cit.
[13] N.E. Rader, D.C. May, S. Goodrum, An empirical assessment of the „threat of victimization”: Considering fear of crime, perceived risk, avoidance, and defensive behaviors, apud N. Rider, op. cit.
[14] K.F. Ferraro, Women’s fear of victimization: Shadow of sexual assault?, apud N. Rider, op. cit.
[15] Ibidem.
[16] Ibidem. Pentru mai multe detalii cu privire la această teorie, a se vedea K.F. Ferraro, Women’s Fear of Victimization: Shadow of Sexual Assault?, în „Social Forces”, vol. VI, nr. 2/1996, pp. 667-690, disponibil la adresa https://www.jstor.org/stable/2580418, accesat ultima dată la 9 martie 2023.
[17] K.F. Ferraro, op. cit., disponibil la adresa https://www.jstor.org/stable/2580418, accesat ultima dată la 9 martie 2023.
[18] J. Goodey, Boys don’t cry: Masculinities, fear of crime, and fearlessness, apud N. Rider, op. cit.
[19] M. Beaulieu, M, Dube, C. Bergeron, M. Cousineau, op. cit., apud N. Rader, op. cit.
[20] K.J. McKee, C. Milner, Health, fear of crime and psychosocial functioning in older people, apud N. Rider, op. cit.
[21] B.K. Scarborough (coord.), Assessing the relationship between individual characteristics, neighborhood context, and fear of crime, apud N. Rider, op. cit.
[22] R.K. Merton, Socfial Theory and Social Structure, apud A. Preda, Criminologie, Ed. Fundației „România de Mâine”, București, 2011, p. 98.
[23] A. Preda, Criminologie, Ed. Fundației „România de Mâine”, București, 2011 p. 98.
[24] Prin „mijloace culturale” se înțelege ansamblul de spații și bunuri ce stau la baza și influențează realitățile sociale și educaționale ale unei societăți, în funcție accesul pe care îl au indivizii la acestea. În acest sens, un tânăr care locuiește la oraș și este student la o facultate are acces la biblioteci, săli de teatru, diverse reviste de specialitate, spre deosebire de un tânăr care locuiește la țară, într-un sat răsfirat.
[25] R.K. Merton, op. cit., apud A. Preda., op. cit., p. 97.
[26] A. Preda, op.cit., p. 97.
[27] Bill Jordan & Franck Düvell, apud A. Preda, op.cit., p. 100.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.