Dificultăţi ale evaluării prejudiciului corporal
Călina Jugastru - august 1, 20172. Data consolidării prejudiciului corporal
Leziunile cauzate prin fapta ilicită pot să evolueze în sensul agravării, pot să se diminueze sau pot să cunoască vindecare, la un moment dat. Literatura de specialitate uzează de terminologia „data consolidării”, pentru a desemna momentul la care, potrivit expertizei medicale, leziunile s-au stabilizat. Data consolidării este menţionată drept criteriu de delimitare a prejudiciilor corporale în prejudicii temporare şi prejudicii permanente. Prejudiciile temporare sunt cele care survin până la consolidare, adică până la stabilizarea stării victimei, cu întregul „cortegiu” de prejudicii subsecvente. Despre prejudiciile permanente se poate vorbi după data consolidării, cu incidenţa specifică unor prejudicii definitive.
3. Prejudiciile corporale temporare
Prejudiciile patrimoniale temporare includ:
a. cheltuielile medicale anterioare consolidării: cheltuieli cu medicamentele; cheltuieli de spitalizare; costul protezelor; cheltuieli de transport cu autovehicule specifice domeniului medical; cheltuieli cu efectuarea analizelor medicale; cheltuieli paramedicale – consultaţii în cabinetul unui psiholog, kinetoterapeut);
b. cheltuieli diverse anterioare consolidării, altele decât cheltuielile incluse în prima categorie: cheltuieli efectuate de victima care exercită o profesie liberală, pentru a fi înlocuită în vederea îndeplinirii unor acte ce ţin de profesie; cheltuieli pentru amenajarea autoturismului sau locuinţei, în sensul adaptării acestora la handicapul victimei; cheltuieli cu persoana care însoţeşte copiii victimei la şcoală sau la activităţile obişnuite (pentru a practica un sport, de exemplu);
c. cheltuieli cu terţa persoană – însoţitor al victimei, în perioada anterioară consolidării. Această categorie de cheltuieli apare ca urmare a faptului că însoţitorul este indispensabil, pentru îndeplinirea actelor cotidiene – pentru „asigurarea securităţii, restaurarea demnităţii şi suplinirii pierderii autonomiei personale”[15]. Înţeleasă extensiv, noţiunea de „terţă persoană” acoperă toate ariile vieţii sociale în care victima activa anterior faptei ilicite. Alături de viaţa cotidiană (sprijin pentru igiena personală, alimentaţie), sunt avute în vedere: sfera familială (sprijin pentru a pleca/pentru a reveni din/în locuinţă); sfera socială (sprijin pentru a participa la activitatea asociaţiilor din care victima face parte, pentru efectuarea demersurilor la autorităţile administraţiei publice);
d. prejudiciul profesional semnifică pierderea totală sau parţială a veniturilor, pe intervalul de timp cuprins între data prejudiciului şi data consolidării, precum şi unele situaţii conexe „indisponibilizării” victimei. Acest tip de prejudiciu include pierderea veniturilor şi a oportunităţilor profesionale, anterior stabilizării leziunilor. Pierderea oportunităţilor în plan profesional este ceea se poate încadra în conceptul de „pierdere a şansei” (de exemplu, pierderea şansei de a se prezenta la un concurs de promovare);
e. prejudiciul şcolar/universitar/de formare, corespunzător perioadei pre-consolidare. Sunt incluse: pierderea anilor de studiu, din orice ciclu de învăţământ; imposibilitatea totală sau parţială de şcolarizare a victimei, ca urmare a faptei prejudiciabile.
Prejudiciile nepatrimoniale temporare[16]
a. deficitul funcțional temporar este o categorie „dificilă”, întrucât trebuie ferm delimitată de deficitul funcţional posterior consolidării şi pentru că reuneşte mai multe prejudicii nepatrimoniale. În liniile generale trasate de practica judiciară[17], deficitul funcţional temporar cuprinde şi incapacitatea funcţională totală sau parţială, precum şi timpul de spitalizare, pierderea sau diminuarea calităţii vieţii, pe parcursul maladiei, până la consolidare. Concret, deficitul funcţional temporar înseamnă invaliditatea, prejudiciul sexual temporar, perturbarea vieţii familiale (separarea victimei de familie şi de anturaj, pe perioada spitalizării), privarea de posibilitatea de a participa la activităţile sociale;
b. prejudiciul de agrement temporar comportă discuţii în ceea ce priveşte autonomia. Jurisprudenţa înregistrează un traseu nelinear, fie în sensul includerii în deficitul funcţional temporar, fie recunoscându-l drept categorie separat indemnizabilă[18]. Datorită importanţei şi frecvenţei, prejudiciul de agrement legitimează clasificarea şi indemnizarea distinctă. Modalităţile de concretizare sunt diverse şi nu se absorb în deficitul funcţional temporar. Acesta din urmă este invariabil prezent la toate prejudiciile corporale; orice atingere a dreptului la integritate corporală atrage, temporar, un deficit funcţional. Ori, în sfera prejudiciului de agrement sunt incluse alte consecinţele particulare, în funcţie de activitatea extraprofesională şi de abilităţile victimei: imposibilitatea de a continua practicarea unei activităţi sportive, de a participa la activităţi recreative – preocupări pe care se dovedeşte că le avea anterior;
c. suferinţele îndurate temporare. Din nou, o practică judiciară cu traseu variabil, a procedat în două moduri: fie a inclus în deficitul funcţional temporar şi suferinţele îndurate, fie le-a indemnizat separat. În mod cert, suferinţele îndurate nu se suprapun cu deficitul funcţional. Suferinţele îndurate se referă la ansamblul durerilor fizice, cât şi la suferinţele de natură morală (depresie cauzată de gravitatea leziunilor sau de mediul spitalicesc, în cazul unei durate îndelungate a spitalizării)[19].
Durerile fizice sunt experienţe senzoriale dezagreabile, de intensităţi variabile şi sunt însoţite, în majoritatea cazurilor, de suferinţe psihice (depresie, sentiment de inferioritate din cauza handicapului fizic ş.a.). De exemplu, persoanele care conştientizează starea de paralizie sau de orbire şi încearcă să îşi proiecteze o perspectivă de viaţă, parcurg traume psihice deosebite, pe lângă durerile fizice inerente. Chiar dacă durerile sunt mai intense pe un fond psihologic fragil, rolul determinant revine faptului juridic ilicit care este sursa prejudiciului. Măsura suferinţelor fizice şi psihice este, din punct de vedere al răspunderii civile, pretium doloris sau le prix de la douleur. Temeiul prim al acordării despăgubirilor îl constituie expertiza medicală, pentru evaluarea gravităţii suferinţelor fizice şi psihice. Importanţa durerilor se exprimă în ceea ce numim quantum doloris. Cadrul medical fixează quantum doloris, iar judecătorul este chemat să stabilească indemnizaţia pentru suferinţe, adică pretium doloris.
În literatură se susţine că durerea fizică este un fenomen care poate fi cuantificat[20]. Chiar în absenţa unor criterii sau baremuri consacrate legislativ, evaluarea trebuie să ţină seama de un complex de factori şi, evident, de opinia cadrelor medicale. Cel puţin două aspecte devin operaţionale: estimarea suferinţelor în baza unor date ştiinţifice prestabilite şi interpretarea acestora într-o manieră personalizată, în funcţie de situaţia victimei. Expertiza medico-legală descrie durerile, natura investigaţiilor necesare, durata timpului de refacere, numărul leziunilor. Practica instanţelor franceze a recurs la diferite baremuri, în decursul timpului[21]. Exemplificativ, pretium doloris a fost evaluat pe o scară, elaborată de medicul legist, de la 1 (suferinţe de intensitate scăzută) la 7 (suferinţe de mare intensitate). Sumele corespondente sunt 680 euro şi respectiv 25.000 de euro, sumele fiind apreciate de specialiştii dreptului ca fiind modeste, în raport cu impactul acestui tip de prejudiciu asupra existenţei victimei[22]. Este statistic demonstrat că cele mai grave traumatisme sunt însoţite, de obicei, de suferinţe fizice şi psihice intense şi de un grad ridicat de deficit funcţional sechelar. Chiar şi aşa, corelaţia între categoriile de prejudicii nu este obligatorie: persoanele care au suferit traumatism prin arsuri de mare intensitate, rămân cu un deficit funcţional redus, prin comparaţie cu suferinţele fizice extrem de intense suferite până la vindecare[23]. În cea de a doua variantă, prejudiciul se evaluează pe o scară de la 1 la 7, calificându-se ca „foarte uşor”[24], „uşor”, „moderat”, „mediu”, „destul de important”, „important”, „foarte important”.
Una dintre variabilele care, în practică, poate conduce la un cuantum diferit al despăgubirii, este sensibilitatea la durere. Factorul „sensibilitate” aplicat unor algoritme identice, nu este exclus să conducă la finalităţi diferite. Se admite că, în urma coroborării probelor, având în vedere, îndeosebi, documentele medicale, ca urmare a aceluiaşi tip de traumatism, suferinţele îndurate de un pacient sunt mai intense decât suferinţele îndurate de alt bolnav[25]. Natura şi intensitatea durerilor sunt diferit resimţite, de fiecare persoană, în funcţie de vârstă, starea de sănătate, echilibrul psihic, precum şi în raport de alte circumstanţe existenţiale – forma activităţii profesionale, izolarea, apartenenţa etnică ş.a.;
d. prejudiciul estetic temporar. Acest tip de prejudiciu constă în suma vătămărilor, a leziunilor prin care se aduce atingere armoniei fizice şi înfăţişării persoanei. Este vorba nu numai de mutilările, cicatricile, desfigurările cauzate victimei, dar şi de suferinţele psihice inerente unor asemenea situaţii. Pretium pulchritudinis (prix de la beauté) este despăgubirea cuvenită victimei prejudiciului estetic. La fel ca în ipoteza celorlalte varietăţi ale prejudiciului corporal, expertiza medicală este esenţială în stabilirea leziunilor. Formele de manifestare sunt cicatricile, hematoamele, arsurile, pansamente în zona feţei, alterarea vocii sau pierderea temporară a acesteia. Doctrina surprinde două dimensiuni ale prejudiciului estetic: din punct de vedere obiectiv, interesează leziunea cauzată, iar subiectiv, se are în vedere capacitatea victimei de a accepta expunerea faţă de semenii săi, în familie şi societate[26];
e. prejudiciul excepţional temporar. În practică, s-a considerat că au caracter excepţional şi sunt indemnizabile: prejudiciul suferit de victimă prin anularea programării căsătoriei datorită accidentului survenit cu câteva zile anterior acesteia; prejudiciul suferit de victimele catastrofelor. În caz de supravieţuire, aceste victime au ca numitor comun sentimentul puternic de anxietate (care poate degenera în obsesii), consecutiv evenimentului catastrofal.
4. Prejudiciile corporale permanente
Prejudicii patrimoniale permanente
a. cheltuieli medicale. Pentru cheltuieli efectuate pentru analize medicale, medicamente, aparatură specifică handicapului, transport, consiliere medicală de specialitate, se va lua ca punct de reper data consolidării, pentru a nu se suprapune cu cheltuielile medicale anterioare acestei date;
b. cheltuieli pentru adaptarea locuinţei, posterior consolidării. Cheltuielile din această categorie sunt dintre cele mai diverse. Instanţele au indemnizat atât adaptarea locuinţei (în sensul modificării interiorului), cât şi extinderea locuinţei pentru un copil cu handicap. Atunci când locuinţa victimei nu era susceptibilă de modificare sau adaptare, victima a fost indemnizată cu diferenţa de preţ între noua locuinţă (adaptabilă handicapului) şi vechea locuinţă (la care victima a renunţat, înstrăinând-o)[27]. Între cheltuielile efectuate în vederea adaptării imobilului, au fost indemnizate: costul lucrărilor de zidărie, cheltuielile pentru instalaţii sanitare sau pentru mijloace de transport adaptate (cadă, cabină de duş, lift); amenajarea unei locuinţe sau încăperi pentru terţa persoană care însoţeşte victima; taxe aferente perfectării actelor juridice de cumpărare a unei noi locuinţe; costul internării victimei într-o unitate medicală specializată, în funcţie de handicap;
c. cheltuieli pentru adaptarea autovehiculului. Categoria include sume care se acordă chiar şi în ipotezele în care victima nu deţine permis de conducere (de exemplu, este minoră) ori, deşi are permis, handicapul consolidat o împiedică să şofeze. Gama cheltuielilor vizate este generoasă: costuri pentru adaptarea cutiei de viteză, pentru instalarea direcţiei asistate, pentru inversarea pedalelor, pentru comenzi telecomandate – acceleraţie, frână, detector de luminozitate etc.;
d. cheltuieli cu terţa persoană, pentru victimele cu handicap permanent. Este indemnizabil nu doar sprijinul terţei persoane în toate situaţiile pe care le-am menţionat cu prilejul enumerării prejudiciilor patrimoniale temporare, dar şi prezenţa constantă a terţei persoane alături de bolnav (de exemplu, în cazul victimelor aflate în stare vegetativă cronică[28]);
e. pierderea veniturilor din profesie, posterior consolidării. Aceste cheltuieli includ pierderea totală sau parţială a veniturilor (salarii, prime), pierderea unor oportunităţi – ocuparea unui nou loc de muncă, promovarea etc.;
[15] V. Proiectul decretului care vizează instaurarea unei noi nomenclaturi a prejudiciului corporal, op. cit., p. 1.
[16] Cu privire la „oficializarea” anumitor categorii de prejudicii în clasificarea Dintilhac, v. P. Hivert, D. Arcadio, J.-M. Grandguillotte, Regards croisés pour une nouvelle expertise médicale issue de la nomenclature Dintilhac, în Gazette du Palais, 17-19 iunie 2007, p. 2.
[17] Curtea de Casaţie franceză, a doua cameră civilă, 28 mai 2009; idem, 22 ianuarie 2009, hotărâri citate după M. Le Roy, J.-D. Le Roy, F. Bibal, L’évaluation du prejudice corporel, Expertises-principes-indemnités, op. cit., p. 159.
[18] Instanţele au solicitat evidenţierea distinctă în rapoartele de expertiză medicală a prejudiciului de agrement temporar (v. hotărârile citate de M. Le Roy, J.-D. Le Roy, F. Bibal, L’évaluation du prejudice corporel, Expertises-principes-indemnités, op. cit., p. 164-165: Curtea de Apel Amiens, 8 ianuarie 2014; Curtea de Apel Nancy, 20 ianuarie 2014; Curtea de Apel Aix-en-Provence, 9 octombrie 2014). În sensul includerii prejudiciului de agreement temporar în deficitul funcţional temporar, v. Curtea de Casaţie franceză, a doua camera civilă, dec. din 5 martie 2015 (ibidem, p. 164).
[19] A se vedea M. Le Roy, J.-D. Le Roy, F. Bibal, L’évaluation du prejudice corporel, Expertises-principes-indemnités, op. cit., p. 165-166.
[20] M. Boar, Răspunderea civilă pentru prejudiciile extrapatrimoniale (problema reparării daunelor morale), Teză de doctorat, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, 1998, p. 158-159. Autorul menţionează că în practica medico-legală din anumite ţări se foloseşte un aparat care determină gradul de intensitate a durerii, atunci când durerea este încă prezentă. Există şi baremuri care, în funcţie de leziunile constatate, permit medicului legist să aprecieze intensitatea suferinţelor fizice chiar şi ulterior încetării senzaţiilor dureroase.
[21] Instanţele spaniole au utilizat, de asemenea, baremuri pentru evaluarea prejudiciilor corporale. V., în acest sens, M. Medina Crespo, La valoración civil des danõ corporal. Bases para un tratado, tomo V, Las lesiones temporales, Dykinsdon, Madrid, 2000, p. 28-38.
[22]Ibidem, p. 226.
[23] Loc. cit.
[24] Calificativul „foarte uşor” corespundea sumei de 3.000 de franci francezi, ajungându-se la sume între 200.000 şi 300.000 de franci francezi pentru un prejudiciu „foarte important” (v. M. Le Roy, L’évaluation du préjudice corporel, quatorzième édition, op. cit., p. 77).
[25] Ibidem, p. 169-170.
[26] M. Le Roy, J.-D. Le Roy, F. Bisbal, L’évaluation du préjudice corporel. Expertises-principes-indemnités, op. cit., p. 176.
[27] Ibidem, p. 99.
[28] Considerăm că indemnizarea prejudiciului în cazul în care a victima a rămas în stare vegetativă cronică este expresia reparării integrale, în virtutea principiului care traversează răspunderea civilă; indiscutabil, prejudiciul trebuie reparat „în toate elementele sale” (Curtea de Casaţie franceză, a doua cameră civilă, hotărârea din 22 februarie 1995, apud G. Légier, Droit civil. Les obligations, 17e édition, Dalloz, Paris, 2001, p. 142).
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.