Dificultăţi ale evaluării prejudiciului corporal
Călina Jugastru - august 1, 2017f. incidenţa profesională după consolidare. Sintagma „incidenţă profesională” a fost introdusă de către autorii nomenclaturilor Lambert-Faivre şi Dintilhac. Spre deosebire de categoria anterioară, acest post de prejudiciu indemnizează repercusiunile profunde şi de durată ale faptei ilicite asupra vieţii profesionale a victimei. În măsura în care sfera profesională este integrată unui întreg – care este personalitatea victimei – această categorie indemnizează ştirbirea identităţii socio-profesionale a victimei[29]. Potrivit raportului grupului de lucru Dintilhac, indemnizaţia are în vedere elemente cum sunt devalorizarea victimei pe piaţa de muncă sau pierderea şansei de recalificare, abandonarea forţată a activităţii profesionale desfăşurate anterior accidentului, inactivitatea profesională (prejudiciul de carieră). Practic, această diviziune are în vedere marginalizarea profesională a victimei, datorate faptei ilicite sau, după caz, excluderea totală a acesteia din viaţa profesională (condamnarea la inactivitate);
g. prejudiciul şcolar/universitar/de formare posterior consolidării. Sunt cuprinse, în această categorie, cheltuielile aferente pierderii totale ori parţiale a posibilităţii de a începe sau de a continua studiile, inclusiv în învăţământul universitar. Indemnizarea priveşte, exemplificativ, cheltuielile suplimentare pentru efectuarea studiilor într-o instituţie de învăţământ specializată în funcţie de handicap; cheltuielile determinate de prelungirea şcolarităţii. Cerinţa este ca toate cheltuielile să aibă ca sursă fapta ilicită prejudiciabilă.
Prejudicii nepatrimoniale permanente
a. deficitul funcţional permanent constituie o diviziune complexă, care reuneşte reducerea definitivă a potenţialului psihic/fiziologic/senzorial/intelectual ce rezultă din atingerea integrităţii, constatată prin expertiză medicală, precum şi repercusiunile psihologice ale faptei ilicite. Nu se include în această categorie prejudiciul de agrement, reprezentat de pierderea posibilităţii de a desfăşura activităţi recreative sau sportive. Soluţiile de practică judiciară au reiterat complexitatea deficitului funcţional permanent, într-o viziune ce integrează tulburările survenite în condiţiile de existenţă personală, familială şi socială[30];
b. prejudiciul de agrement permanent este o categorie larg interpretată, ce cuprinde imposibilitatea de a mai practica orice activitate cu caracter recreativ sau hobby, precum şi pierderea şansei de a desfăşura în viitor noi activităţi de acest fel. Nu credem că indemnizarea prejudiciului de agrement este condiţionată de o frecvenţă anume a activităţilor în trecutul victimei. Obiectul probei îl constituie faptul practicării activităţii (martori, fotografii, articole de presă, diplome care atestă această împrejurare). O frecvenţă sporită (sport practicat în fiecare iarnă/în fiecare concediu; excursii derulate periodic) justifică, eventual, un cuantum mai consistent al despăgubirii[31];
c. prejudiciul estetic Alterarea definitivă a aspectului fizic poate avea consecinţe semnificative atunci când profesia victimei este de natură a impune o înfăţişare agreabilă sau când victima este o persoană de vârstă tânără, celibatară. Asemenea aspecte permit individualizarea despăgubirii la un cuantum mai ridicat.
Evaluarea prejudiciului estetic în vederea acordării despăgubirilor face apel la un complex de factori. Este determinantă natura leziunilor, cicatricilor, mutilărilor, evoluţia deformărilor care aduc atingere aspectului normal al înfăţişării, mai ales dacă acestea se referă la zona feţei sau dacă presupun modificări morfopatologice, de natura unei paralizii; pierderea unui ochi, a unui dinte[32], un handicap post-traumatic (mers anormal), paraplegii etc. Indemnizarea prejudiciului estetic va ţine seama şi de sexul, vârsta victimei, de repercusiunile leziunilor asupra posibilităţilor victimei de a se căsători, asupra armoniei vieţii sale conjugale, asupra condiţiei sale profesionale[33]. De exemplu, cumularea prejudiciului de agrement cu prejudiciul estetic a condus la acordarea unei despăgubiri morale globale de 100.000.000 de lei, iar de la data pronunţării hotărârii primei instanţe, în continuare, pe toată durata vătămării, o prestaţie periodică de 1.000.000 de lei lunar, tot cu titlu de daune morale. În urma unei altercaţii între părţi, victima a fost lovită cu o furcă de fier cu patru coarne ascuţite în ambii globi oculari, astfel că infirmitatea sa este permanentă şi constă în pierderea totală a simţului văzului. A suferit, în mod evident şi modificarea elementelor naturale ale fizionomiei, ceea ce reclamă o indemnizare corespunzătoare, cu rostul de a alina suferinţele încercate, atât ca o consecinţă directă a vătămării, cât şi pe cele care urmează, inevitabil, în viitor şi care decurg din starea de infirmitate[34].
d. prejudiciul sexual permanent este indemnizabil separat. Urmările prejudiciabile sunt decelabile prin prisma caracterului temporar sau definitiv. În clasificarea Dintilhac, prejudiciul sexual temporar este integrat deficitului funcţional temporar. În schimb, prejudiciul sexual permanent este o categorie a cărei autonomie este configurată specific.
Cea mai completă definiţie este oferită de clasificarea Dintilhac. Prejudiciul sexual este o varietate de prejudiciu care conţine trei elemente: prejudiciul morfologic care priveşte vătămările aduse organelor sexuale; prejudiciul care priveşte actul sexual (pierderea libidoului, diminuarea sau pierderea capacităţii de a realiza actul sexual); prejudiciul care priveşte imposibilitatea sau dificultatea de a procrea. In concreto, se va ţine seama şi de parametrii personali ai fiecărei victime (vârsta, starea civilă, împrejurarea că, în urma faptei ilicite, persoana de vârstă tânără, a rămas sterilă, în condiţiile în care nu are copii şi este necăsătorită);
e. prejudiciul permanent care constă în imposibilitatea de realizare a unui proiect de viaţă personală/familială normală. Este vorba despre victimele de vârstă tânără sau foarte tânără, care nu vor mai realiza niciodată un proiect de viaţă personală normală, pierzând orice speranţă de a se căsători şi de a întemeia o familie. Prejudiciul specific constă, aşa cum s-a arătat, în pierderea speranţei şi a şansei de desfăşurare a unei vieţi familiale fireşti, din cauza handicapului generat de fapta ilicită[35]. Acest tip de prejudiciu nu se confundă nici cu prejudiciul sexual, nici cu prejudiciul de agrement şi nici cu deficitul funcţional permanent, deşi împrumută elemente specifice fiecăruia dintre acestea. Noua categorie de prejudiciu este indemnizată în practica instanţelor franceze şi acceptată în doctrina de specialitate[36]. Într-o hotărâre a Curţii de casaţie franceze, se menţionează, de exemplu, că această categorie permite indemnizarea pierderii speranţei şi a şansei victime accidentului de a realiza un proiect de viaţă personală, din cauza handicapului grav. În speţă, dificultăţile create pentru victima în vârstă de 29 de ani, de a întemeia o familie sau de lega o relaţie sentimentală, constituie un grav prejudiciu permanent[37].
Se poate observa, din clasificarea Dintilhac şi din proiectul actului normativ lipseşte prejudiciul juvenil. În doctrina română s-a exprimat ideea că prejudiciul corporal se prezintă ca un „amalgam de prejudicii patrimoniale şi morale”[38] şi se subdivide, la rândul său, în mai multe categorii: prejudiciul care constă în dureri fizice sau psihice; prejudiciul estetic, prejudiciul de agrement, prejudiciul juvenil. Prejudiciul juvenil este definit, în mod obişnuit, ca pagubă resimţită de persoana de vârstă tânără, care, în urma faptei ilicite, se vede lipsită de posibilitatea de a desfăşura activităţi specifice vârstei: jocuri, proces de învăţământ instituţionalizat, alături de ceilalţi copii de aceeaşi vârstă ş.a. Consecinţele încălcării dreptului la integritate fizică sunt mai intens resimţite la vârste tinere şi pot avea consecinţe negative pe termen lung sau pentru toată viaţa. Gravitatea prejudiciului juvenil trebuie apreciată şi în funcţie de vârsta şi preocupările victimei[39]. În timpul din urmă, tendinţa este aceea de a renunţa la noţiunea de prejudiciu juvenil, ca şi categorie autonomă de prejudiciu. Locul acestuia este luat de o categorie de prejudiciu, denumită în sistemul de drept francez, care a promovat, de altfel, această idee novatoare – „préjudice d’établissement”. Argumentele invocate ţin de faptul că sumele acordate pentru prejudiciul juvenil sunt mediocre şi mult disproporţionate faţă de sumele de care beneficiază persoanele de vârstă adultă. De altă parte, chiar în absenţa categoriei autonome a prejudiciului juvenil, instanţele de judecată au posibilitatea de a indemniza persoanele de vârstă tânără, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul de agrement;
f. prejudicii permanente excepţionale. Grupul de lucru Dintilhac a propus, încadrarea în această categorie, a urmărilor prejudicabile atipice ale faptei ilicite. Sursa caracterului excepţional poate fi identificată în situaţia personală a victimei, în natura sau circumstanţele particulare ale faptei ilicite. Exemplul oferit în doctrină şi în proiectul decretului noii nomenclaturi[40] este cel al victimei care, potrivit culturii de origine, este obligată să îndeplinească anumite gesturi-ritual, cum este înclinarea coloanei vertebrale pentru salut (în cultura japoneză). Pentru o victimă niponă, handicapul coloanei vertebrale va avea o rezonanţă aparte, întrucât o va pune în situaţia de a nu îşi putea înclina coloana pentru a saluta, ceea ce echivalează cu o impoliteţe.
5. Prejudiciile evolutive
Prin natura lor, anumite prejudicii nu pot fi discutate în contextul stabilizării. Sunt prejudicii care evoluează constant, uneori modificându-se forma de manifestare a leziunilor sau/şi simptomatologia. În cazul acestor prejudicii, componenta nepatrimonială este preponderentă şi, în acelaşi timp, dinamică. Îşi fac apariţia noi prejudicii patrimoniale sau extrapatrimoniale (în etape diferite ale maladiei), iar starea victimei. de regulă, se agravează. Unele dintre aceste prejudicii sunt „iremediabile” – cel puţin în starea actuală a ştiinţei. În măsura în care pacientul conştientizează propria situaţie/consecinţele evoluţiei bolii, se poate vorbi (şi) despre prejudiciul care constă în conştientizarea finalului apropiat al vieţii.
Unul dintre prejudiciile care nu cunoaşte etapa stabilizării este prejudiciul de contaminare cu Sida[41] (sindromul imunodeficienţei dobândite). Etapele evolutive ale maladiei Sida au fost puse în evidenţă în doctrină[42], putându-se observa foarte clar caracterul evolutiv al prejudiciului. Primul stadiu al maladiei este infectarea cu HIV[43], aproximativ 3% dintre bolnavi prezentând semne clinice uşoare. Al doilea stadiu corespunde seropozitivităţii, care durează de la câteva luni la câţiva ani. Seropozitivul începe tratamentul de ameliorare a efectelor Sida. Cu toate că nu prezintă vreo incapacitate funcţională, el suferă un prejudiciu prin simplul fapt al luării la cunoştinţă a seropozitivităţii. Va conştientiza faptul că este condamnat, întrucât nu se cunoaşte, până în prezent, o soluţie de vindecare a bolii. În stadiul al treilea pacienţii prezintă semne clinice evidente: ganglionii măriţi etc. În cel de-al patrulea stadiu, sunt prezente simptome specifice accentuate, iar decesul urmează a surveni în aproximativ doi ani. Manifestările clinice ale acestei etape sunt diverse, de la stare febrilă constantă şi pierdere în greutate, la demenţă, polinevrite, zona zoster etc. Indemnizarea persoanelor contaminate cu HIV în urma transfuziilor sanguine a condus la conturarea, în jurisprudenţa unor ţări, a unui nou tip de prejudiciu, denumit prejudiciu de contaminare sau prejudiciu personal de contaminare.
[29] M. Le Roy, J.-D. Le Roy, F. Bisbal, L’évaluation du préjudice corporel. Expertises-principes-indemnités, op. cit., p. 133-134.
[30]A se vedea Proiectul decretului care vizează instaurarea unei noi nomenclaturi a prejudiciului corporal, op. cit., p. 4.
[31] M. Le Roy, J.-D. Le Roy, F. Bisbal, L’évaluation du préjudice corporel. Expertises-principes-indemnités, op. cit., p. 193-194.
[32] În ceea ce priveşte evaluarea prejudiciului estetic cu ajutorul expertizelor stomatologice, v. L. Melennec, Évaluation du handicap et du dommage corporel, Masson, Paris, 2000, p. 153-174.
[33] Pe larg, cu privire la acest complex de factori, M. Boar, op. cit., p. 166-172.
[34] C. Ap. Craiova, s. pen., dec. nr. 1059/4 octombrie 2001 (nepublicată), apud Gh. Vintilă, C. Furtună, Daunele morale. Studiu de doctrină şi de jurisprudenţă, Ed. All Beck, Bucureşti, 2002, p. 94.
[35] Y. Lambert-Faivre, S. Porchy-Simon, Droit du dommage corporel. Systèmes d’indemnisation, 6e édition, Dalloz, Paris, 2009, p. 236-237.
[36] Pentru o opinie favorabilă indemnizării acestei categorii de prejudiciu, Ph. Brun, O. Gout, Responsabilité civile, Panorama, novembre 2010-novembre 2011, în Recueil Dalloz, nr. 1/5 ianuarie 2012, Études et commentaires, p. 47.
[37] Curtea de Casaţie franceză, a doua cameră civilă, 13 ianuarie 2012, în Recueil Dalloz, nr. 5/2 februarie 2012, Actualités, p. 281.
[38] Iulia Albu, Repararea prejudiciului cauzat prin vătămări corporale, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1997, p. 25.
[39] Ca urmare a săvârşirii de către inculpat a infracţiunilor de vătămare corporală din culpă şi conducere a unui autovehicul pe drumurile publice cu o alcoolemie de 2,70 grame la mie, partea vătămată a necesitat 75-80 zile de îngrijiri medicale şi a fost supusă intervenţiei chirurgicale pentru introducerea materialului de osteosintenză. La aprecierea gravităţii prejudiciului moral s-au avut în vedere nu numai suferinţele fizice şi psihice ocazionate de internare şi de operaţie, dar şi împrejurarea că partea vătămată este elev şi, ca urmare a accidentului, a pierdut aproape un trimestru de şcoală, nu mai poate participa la activităţi specifice vârstei şi a rămas cu un mers şchiopătat. Despăgubirea în compensarea prejudiciul moral a fost stabilită la suma de 3.000.000 lei (Judecătoria Sibiu, sentinţa penală nr.1095/17.09.1997, definitivă prin neapelare (nepublicată).
[40] M. Le Roy, J.-D. Le Roy, F. Bisbal, L’évaluation du préjudice corporel. Expertises-principes-indemnités, op. cit., p. 197; Proiectul decretului care vizează nomenclatura prejudiciilor corporale, op. cit., p. 5.
[41] În categoria prejudiciilor evolutive mai sunt enumerate prejudiciul de contaminare cu hepatita C şi prejudiciul cauzat de maladia Creutzfeld-Jakob (X. Pradel, Le préjudice dans le droit civil de la responsabilité, Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 2004, p. 123; M. Le Roy, J.-D. Le Roy, F. Bisbal, L’évaluation du préjudice corporel. Expertises-principes-indemnités, op. cit., p. 212).
[42] Y. Lambert-Faivre, L’indemnisation des victimes post transfusionnelles du SIDA; hier, aujourd’hui et demain …, în Revue trimestrielle de droit civil nr. 1/1993, p. 3-4. În optica instanţelor franceze, această varietate de prejudiciu justifică instituirea unui procedeu aparte de indemnizare. În acest scop a fost creat, în anul 1991, un fond special de indemnizare (persoană juridică), ale cărui organe de conducere se pronunţă asupra cererilor formulate de victime.
[43] Se cunosc, până în prezent, trei modalităţi de transmitere a virusului HIV: calea sexuală (cea mai frecventă), transmiterea de la mamă la făt şi transmiterea sanguină. În pofida gravităţii bolii, s-a afirmat că SIDA nu este o fatalitate şi poate fi învinsă (E. Hirsch, Responsabilités humaines pour temps de SIDA, Collection Les empêcheurs de penser en rond, Synthélabo Groupe, 1994, p. 197-198).
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.