Convenţia de alegere a legii aplicabile – construcţie specifică raporturilor de drept privat cu element de extraneitate
Călina Jugastru - noiembrie 6, 20163. Precizări referitoare la convenţia de alegere a legii regimului matrimonial:
1. Părţile convenţiei de alegere a legii aplicabile sunt fie soţii, fie viitorii soţi. Acordul poate fi încheiat anterior căsătoriei, la momentul celebrării căsătoriei sau în timpul căsătoriei (art. 2591 alin. 1 C. civ.). Chiar dacă pactul de alegere a legii este încheiat de către viitorii soţi, efectele se vor produce de la data încheierii căsătoriei, întrucât regimul matrimonial este grefat pe căsătorie. Atât alegerea regimului matrimonial, anterior căsătoriei, cât şi alegerea legii aplicabile regimului matrimonial, înainte de căsătorie, produc efecte de la data căsătoriei.
2. Obiectul convenţiei de alegere este desemnarea sau modificarea legii aplicabile regimului matrimonial al soţilor. Într-o notă legislativă modernă, dreptul român este adeptul mutabilităţii legii aplicabile regimului matrimonial. Mutabilitatea regimului matrimonial este însoţită, în relaţiile extranee, de posibilitatea ca soţii să dea preferinţă unei alte legi decât cea iniţial aleasă. Atâta timp cât ei pot reveni asupra regimului ales (pe considerentul că raporturile patrimoniale sunt optim organizate în cadrul unui alt regim matrimonial, cu atât mai mult, au libertatea de a face schimbări la nivelul legii aplicabile regimului matrimonial. Mutabilitatea legii aplicabile este prevăzută în dreptul european (noul Regulament nr. 1103/2016) şi, în termeni apropiaţi, în noul Cod civil român.
Schimbarea opţiunii pentru competenţa legislativă poate avea loc oricând, cu respectarea cerinţelor de valabilitate a formei convenţiei de alegere a legii (art. 2591 alin. 1 şi 3 C. civ.). Legea nou aleasă produce efecte doar pentru viitor, dacă soţii nu au dispus altfel. În niciun caz, modificarea legii aplicabile nu poate prejudicia drepturile dobândite de terţi, împrejurare prevăzută expres de art. 2591 alin. 3 C. civ.
3. Condiţiile de formă sunt guvernate, la alegerea părţilor, de legea aplicabilă regimului matrimonial sau de legea statului pe al cărui teritoriu se încheie convenţia de alegere. Forma scrisă este necesară ad validitatem. Alegerea legii trebuie să fie expresă în cuprinsul contractului scris şi datat de părţi ori este necesar să rezulte neîndoielnic din clauzele convenţiei matrimoniale.
Aplicarea legii române pentru regimul matrimonial antrenează respectarea exigenţelor de formă pe care această lege le prevede pentru valabilitatea convenţiei matrimoniale.
4. Acordul părţilor de alegere sau de modificare a legii cauzei, pentru regimul matrimonial, este fie un înscris distinct de convenţia matrimonială, fie clauză în cadrul acesteia. În acest din urmă caz, alegerea legii este necesar a fi expresă ori trebuie să rezulte fără dubiu din redactarea convenţiei matrimoniale (art. 2591 alin. 2 C. civ.).
5. Opţiunea soţilor nu este în toate cazurile explicită. Uneori, ea trebuie dedusă din circumstanţe sau pe cale de interpretare. De pildă, apar dificultăţi de identificare a voinţei părţilor, în materia statutului personal confesional. Voinţa (se presupune, comună, a soţilor), poartă asupra ansamblului statutului religios, care este indivizibil şi care are o latură personală şi o latură patrimonială. Una dintre deciziile criticate în doctrină aparţine Curţii de casaţie franceze, care a atribuit actului încheiat de părţi cu prilejul căsătoriei, valoarea unei alegeri exprese a legii aplicabile regimului matrimonial. De fapt, actul respectiv, indispensabil încheierii valabile a căsătoriei, producea efecte doar în materie succesorală[6]. În schimb, dacă legea este desemnată într-o manieră clară, la momentul celebrării căsătoriei, fiind consemnată în răspunsurile pe care le oferă soţii la interpelările ofiţerului de stare civilă, alegerea legii respectă procedura legală[7].
4. Regulamentul nr. 1103/2016 de punere în aplicare a unei cooperări consolidate în domeniul competenței, legii aplicabile, recunoașterii și executării hotărârilor judecătorești în materia regimurilor matrimoniale
Forma consolidată adoptată recent pentru o parte dintre statele membre instituie o cooperare pe domeniul regimurilor matrimoniale[8], menită să ofere cuplurilor căsătorite securitatea juridică şi previzibilitatea necesare în privinţa administrării curente a bunurilor soţilor şi lichidarea regimului matrimonial, consecutivă separării soţilor sau decesului unuia dintre soţi.
Normă de bază în contextul Regulamentului nr. 1103/2016, desemnarea legii aplicabile are rostul de a nu face diferenţă după natura sau situarea bunurilor, în aşa fel încât acestea să fie administrate optim, conform legilor cu care soţii au strânsă legătură, în virtutea reşedinţei obişnuite sau a legăturii de cetăţenie. Tocmai în scopul facilitării organizării raporturilor patrimoniale ale soţilor, schimbarea legii aplicabile regimului matrimonial este la latitudinea acestora, fără efect retroactiv (cu excepţia cazului când soţii au stipulat expres retroactivitatea) şi fără a aduce atingere drepturilor câştigate de terţi.
Variantele pe care le au la dispoziţie soţii sau viitorii soţi sunt: legea statului reşedinţei obişnuite a acestora sau a unuia dintre ei; legea unui stat a cărui cetățenie este deținută de către oricare dintre soți sau viitorii soți. Se iau în considerare punctele de legătură existente în momentul încheierii acordului.
Actul normativ european accentuează importanţa încheierii convenţiei de alegere a legii aplicabile în condiţiile consimţământului informat al părţilor, prin înscris datat şi semnat de acestea. Documentul în formă electronica este asimilat înscrisului, dacă permite consemnarea durabilă (stocarea) conţinutului. Eventualele cerinţe de formă suplimentare prevăzute de legea statului membru în care ambii soți își au reședința obișnuită în momentul încheierii acordului, trebuie obligatoriu respectate. Dacă, la data încheierii acordului, soții își au reședința obișnuită în state membre diferite care prevăd condiții de formă diferite, este suficientă respectarea cerințelor de formă ale unuia dintre aceste state. De asemenea, dacă la data încheierii acordului, numai unul dintre soți își are reședința obișnuită într-un stat membru care prevede condiții de formă suplimentare, condițiile respective se cer respectate.
III. Convenţia de alegere a legii aplicabile actului juridic
În materia actului juridic, atât dreptul internaţional privat român, cât şi normele europene, reglementează alegerea legii aplicabile condiţiilor de fond. Dacă în cazul contractelor, modalitatea de desemnare subiectivă a legii aplicabile este convenţia părţilor, în ipoteza actului unilateral, alegerea aparţine exclusiv autorului şi nu se pune problema unei convenţii de alegere a legii aplicabile. În materie de acte unilaterale, alegerea legii are loc prin declaraţia autorului.
Dreptul român are prevederi exprese, cu referire la actul unilateral şi la contract (art. 2637). Reglementarea europeană îşi are sediul în Regulamentul nr. 593/2008 privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale.
1. Desemnarea legii aplicabile actului juridic unilateral
1.1. Dispoziţiile Codului civil – art. 2637 C. civ.[9]
Desemnarea legii aplicabile operează pentru condiţiile de fond şi trebuie să fie expresă (cu indicarea lex causae) ori să rezulte neîndoielnic din conţinutul actului sau din circumstanţe. Manifestarea de voinţă în sensul desemnării legii actului juridic unilateral este prevedere inclusă în acesta sau este act separat (care, la rândul său, este un act unilateral de voinţă). Autorul poate recurge la desemnarea legii pentru întregul act ori se poate limita la lex causae pentru o parte din act. Părţi diferite din actul unilateral pot fi supuse unor legi diferite sau, o parte poate fi guvernată de o lege, iar cealaltă parte poate rămâne sub imperiul localizării obiective[10]. Revenirea autorului asupra alegerii iniţiale (modificarea legii aplicabile) este supusă celor două cerinţe arătate la art. 2637 alin. 4 lit. a)-b): să nu infirme validitatea formei actului; să nu aducă atingere drepturilor terţilor.
În materie de moştenire, Codul civil are dispoziţie expresă. Conform art. 2634, o persoană poate să aleagă, ca lege aplicabilă moştenirii, în ansamblul ei, legea statului a cărui cetăţenie o are. Condiţiile de fond ale declaraţiei de alegere a legii aplicabile sunt supuse dreptului ales pentru a cârmui moştenirea. În ceea ce priveşte forma, trebuie respectate cerinţele dispoziţiilor pentru cauză de moarte. Declaraţia de alegere a legii aplicabile moştenirii poate suporta modificări ori poate fi revocată, în condiţiile în care aceste operaţiuni pot fi efectuate cu privire la dispoziţiile pentru cauză de moarte.
1.2. Alegerea legii aplicabile obligaţiilor contractuale[11]
Dreptul internaţional privat naţional trimite la prevederile în materie ale dreptului european. Regulamentul nr. 593/2008 are ca obiect obligaţiile generate contractual şi reglementează două modalităţi de determinare a legii contractului: alegerea părţilor sau localizarea pe criterii obiective[12]. Desemnarea legii aplicabile de către părţi este regula. Libertatea contractuală include o dimensiune specifică raporturilor cu element de extraneitate, concretizată în posibilitatea de a alege lex causae, adică a legii raportului contractual.
Precizări privind convenţia de alegere a legii contractului:
a. „Contractul este guvernat de legea aleasă de către părţi”. Libertatea de alegere a dreptului aplicabil priveşte întregul act sau numai o parte din acesta. Legea desemnată are vocaţie universală, în sensul că se va aplica fără a deosebi după cum este legea unui stat membru ori legea unui stat terţ.
b. Alegerea părţilor trebuie să rezulte cu un grad rezonabil de certitudine, din clauzele contractul ori din circumstanţele cauzei.
c. În orice moment, legea aplicabilă poate fi schimbată de către părţi, fără a putea aduce atingere validităţii formei contractului şi nici drepturilor terţilor.
d. Limitările aduse opţiunii părţilor sunt menţionate în art. 3 alin. 3 şi 4 din Regulament. Este vorba despre dispoziţiile legale cu caracter de imperativitate, în ceea ce priveşte elementele relevante pentru situaţia juridică în discuţie. Prima limitare are în vedere situaţia în care toate elementele relevante, la momentul efectuării alegerii, se află în alt stat decât cel a cărui lege a fost aleasă; alegerea părților nu aduce atingere aplicării dispozițiilor legii acelei alte țări, de la care nu se poate deroga prin acord. A doua limitare priveşte cazul în care toate elementele relevante pentru situația respective (la momentul alegerii legii) se află în unul sau mai multe state membre; alegerea de către părți a unei legi aplicabile, alta decât cea a unui stat membru, nu aduce atingere aplicării în mod corespunzător a normelor europene de la care nu se poate deroga prin convenție, după caz, astfel cum au fost transpuse în statul membru al instanței competente.
e. Aria aplicării legii desemnate de către contractanţi se circumscrie interpretării actului juridic; executării obligaţiilor derivate din contract; (în limitele competenţei conferite jurisdicţiei sesizate) consecinţelor neexecutării totale sau parţiale a obligaţiilor, inclusiv evaluării prejudiciului, în măsura în care aceasta este reglementată; stingerii obligaţiilor; consecinţelor nulităţii contractului[13].
[6] Curtea de casaţie franceză, prima cameră civilă, hotărârea din 6 iulie 1988, apud D. Burreau, H. Muir Watt, Droit international privé, tome II, Partie spéciale, Presses Universitaires de France, Paris, 2014, p. 299.
[7] Se menţionează în literatură că asemenea proceduri sunt reglementate în Tunisia, Turcia, Mexic, Madagascar, Monaco. A se vedea, D. Burreau, H. Muir Watt, Droit international privé, tome II, Partie spéciale, op. cit., p. 299.
[8] Sintagma „regim matrimonial este înţeleasă ca un „concept autonom și ar trebui să includă nu numai normele de la care nu pot deroga soții, dar și orice alte norme opționale asupra cărora pot conveni soții, în conformitate cu legea aplicabilă, precum și orice norme implicite ale legii aplicabile. Aceasta include nu numai convențiile patrimoniale prevăzute în mod specific și exclusiv de anumite sisteme de drept naționale în cazul căsătoriei, ci și orice raporturi patrimoniale, atât între soți, cât și cu terți, care rezultă în mod direct din raportul matrimonial sau din desfacerea acestuia” (considerentul 18 al Regulamentului).
[9] A se vedea, D.A. Rohnean, Conflicte de legi, în D.M. Gavriş ş.a., Noul Cod civil. Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă, Vol. III, Art. 1650-2664, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 1170-1172.
[10] Localizarea obiectivă a actului presupune aplicarea legii cu care actul are cele mai strânse legături ori, dacă lega celor mai strânse legături nu poate fi identificată, se aplică locus regit actum).
[11] A se vedea, B. Audit, L. d’Avout, Droit international privé, septième édition refondue, Economica, Paris, 2013, p. 807-808; S. Clavel, Droit international privé, 3e édition, Dalloz, Paris, 2012, p. 533-535.
[12] A se vedea, A.D. Rus, Legea aplicabilă obligaţiilor contractuale. Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului şi al Consiliului, în revista Afaceri juridice europene, material disponibil pe pagina de internet http://iaduer.ro/?p=1971, valabilă la 3 noiembrie 2016.
[13] Pentru aspectele de detaliu, privind legea aplicabilă în cadrul diferitelor contracte, a se vedea D.-Al. Sitaru, Drept internațional privat. Partea generală. Partea specială – Normele conflictuale în diferite ramuri și instituții ale dreptului privat, Ed. C.H. Beck, București, 2013, pp. 171-172.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.