Conflictele armate în sensul articolului 8 al Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale
Andrei Nastas - august 15, 2023Protocolul I[12] a completat Convențiile de la Geneva adaptând conținutul lor realităților acelor timpuri, având în calitate de domeniu de aplicare: situaţiile prevăzute de art. 2 din Convențiile de la Geneva suplimentar cuprinzând conflictele armate în care popoarele luptă împotriva dominaţiei coloniale şi ocupaţiei străine şi împotriva regimurilor rasiste, în exercitarea drepturilor popoarelor de a dispune de ele însele, consacrat în Carta Naţiunilor Unite şi în Declaraţia referitoare la principiile de drept internaţional privind relaţiile amicale şi cooperarea între state în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite [art. 1 alin. (3) și (4)].
Curtea Penală Internațională a avut ocazia să se pronunțe asupra calificării conflictelor armate. Astfel, în cauza Procurorul vs. Lubanga Dyilo Camera, reiterând cele constatate de Tribunalul pentru fosta Iugoslavie în cauza Procurorul vs. Tadic[13], a considerat că un conflict armat are caracter internațional dacă are loc între două sau mai multe state; aceasta se extinde la ocuparea parțială sau totală a teritoriului altui stat, indiferent dacă ocupația menționată întâmpină sau nu rezistență armată. În plus, un conflict armat fără caracter internațional care izbucnește pe teritoriul unui stat poate deveni internațional – sau, în funcție de circumstanțe, poate avea caracter internațional alături de un conflict armat fără caracter internațional – dacă (1) un alt stat intervine în acel conflict prin trupele sale (intervenție directă), sau dacă (2) unii dintre participanții la conflictul armat fără caracter internațional acționează în numele celuilalt stat (intervenție indirectă)[14].
În ceea ce privește cea de-a doua alternativă, Camera de Apel a Tribunalului pentru fosta Iugoslavie a precizat circumstanțele în care forțele armate pot fi considerate acționând din numele unui stat străin, atribuind astfel conflictului armat un caracter internațional. În cauza Tadić, Camera de Apel a stabilit elementele constitutive ale „controlului general” exercitat de un stat străin asupra unor astfel de forțe armate:
Controlul de către un stat asupra forțelor sau milițiilor sau unităților paramilitare subordonate poate avea un caracter general (și trebuie să cuprindă mai mult decât simpla furnizare de asistență financiară sau echipament militar sau instruire). (…) Controlul cerut de dreptul internațional poate fi considerat că există atunci când un stat (…) are un rol în organizarea, coordonarea sau planificarea acțiunilor militare ale grupului militar, pe lângă finanțarea, instruirea și echiparea sau asigurarea sprijinului operațional pentru acel grup.
Camera consideră că în cazul în care un stat nu intervine direct pe teritoriul altui stat prin propriile trupe, testul de control global va fi utilizat pentru a determina dacă forțele armate acționează în numele primului stat. Testul va fi îndeplinit atunci când primul stat are un rol în organizarea, coordonarea sau planificarea acțiunilor militare ale grupului militar, pe lângă finanțarea, instruirea și echiparea grupului sau acordarea de sprijin operațional acestuia.
Camera reține că, în hotărârea pronunțată la 19 decembrie 2005 în cauza Republicii Democratice Congo c. Uganda, Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a observat că, în temeiul dreptului internațional cutumiar, astfel cum se reflectă în articolul 42 din Regulamentul de la Haga din 1907, teritoriul este considerat a fi ocupat atunci când este pus efectiv sub autoritatea armatei ostile, iar ocupația se extinde numai pe teritoriul unde a fost stabilită și poate fi exercitată o astfel de autoritate[15].
Deși războiul de eliberare națională se desfășoară pe teritoriul unui singur stat, în opinia autorului G. Werle, în scopul calificării crimelor de război, acesta urmează a fi calificat în calitate de conflict armat cu caracter internațional[16].
Este necesar să ne expunem în acest context și asupra conflictelor armate care au loc pe teritoriul unui stat, dar se caracterizează prin susținerea părților beligerante de către alte state, de exemplu prin livrarea de armament, însă fără implicare directă în conflictul armat. Aceste conflicte armate urmează a fi considerate cu certitudine conflicte armate cu caracter internațional, dacă acțiunile părții participante la războiul civil pot fi imputate statului ce oferă susținere. Asemenea parte beligerantă acționează în esență ca reprezentant al acelui stat[17].
Conflicte armate fără caracter internațional
Majoritatea conflictelor contemporane sunt de natură non-internațională, fie conțin zone gri în materia calificării lor.[18] Articolul 3 comun celor patru Convenții de la Geneva, denumit „miniconvenția”, inter alia reglementează sfera de aplicare a prevederilor convențiilor ratione materiae următoarele: „În caz de conflict armat neprezentând un caracter internaţional şi ivit pe teritoriul uneia dintre Înaltele Părţi Contractante, fiecare dintre Părţile în conflict va trebui să aplice cel puţin următoarele dispoziţii:…”.
Dispoziția menționată urmează a fi interpretată în lumina Protocolului Adiţional II referitor la protecţia victimelor conflictelor armate fără caracter internaţional[19], care la articolul 1 determină sfera de aplicare ratione materiae:
„1. Prezentul Protocol, care dezvoltă şi completează art. 3 comun al Convenţiilor de la Geneva din 1 august 1949 fără a modifica condiţiile sale de aplicare actuale, se va aplica la toate conflictele armate care nu cad sub incidenţa art. 1 al Protocolului adiţional al Convenţiilor de la Geneva din 12 august 1949 referitor la protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale (Protocolul I) şi care se desfăşoară pe teritoriul unei înalte părţi contractante între forţele sale armate şi forţe armate dizidente sau grupuri înarmate organizate care, sub conducerea unui comandament responsabil, exercită un asemenea control asupra unei părţi a teritoriului său, astfel încât să-i permită să desfăşoare operaţiuni militare susţinute şi coordonate şi să aplice prezentul Protocol.
2. Prezentul Protocol nu se va aplica situaţiilor de tensiune internă şi tulburărilor interne cum sunt actele de dezordine publică, actele sporadice şi izolate de violenţă şi alte acte analoge, care nu sunt conflicte armate”.
Suplimentar, potrivit preambulului Protocolului Adițional I la Convențiile de la Geneva, se reafirmă, în plus, că dispoziţiile Convenţiilor de la Geneva din 12 august 1949 şi ale Protocolului I trebuie să fie pe deplin aplicate, în toate împrejurările, tuturor persoanelor protejate de aceste instrumente, fără nicio diferenţiere defavorabilă fondată pe natura sau originea conflictului armat sau pe cauzele susţinute de părţile la conflict sau atribuite acestora[20].
Aceste clauze confirmă faptul că actorilor nestatali le revine un set de obligații internaționale. Reglementările contemporane privind crimele de război reflectă această teză. Acestea se aplică nu numai situațiilor de aplicare a forței armate în relațiile interstatale și conflictelor dintre un guvern și grupuri armate, ci și conflictelor dintre două sau mai multe grupuri armate organizate care luptă unul împotriva celuilalt[21].
Autorul G. Werle consideră că abia după instituirea Tribunalului Internațional penal pentru Rwanda, societatea internațională a aplicat dreptul internațional penal față de conflictul armat cu nenumeroase elemente internaționale. Genocidul din Rwanda a fost săvârșit de cetățenii Rwandei împotriva altor cetățeni ai Rwandei. Această circumstanță nu era relevantă în vederea stabilirii pedepsei pentru crimele împotriva umanității sau genocidului, comise în cadrul conflictului armat, deoarece componențele acestor crime nu presupuneau legătura obligatorie cu conflictul armat internațional.
Totodată, Statutul Tribunalului internațional penal pentru Rwanda a prevăzut stabilirea pedepsei pentru violarea dreptului internațional umanitar, printre altele, deoarece acestea sunt mai ușor de demonstrat, precum și în scopul suplinirii lacunelor în drept. S-a decis să fie recunoscută jurisdicția Tribunalului internațional penal pentru Rwanda, în cazul nerespectării prevederilor articolului 3 comun pentru Convențiile de la Geneva, cât și a articolului 4 (2) a Protocolului adițional II la Convențiile de la Geneva. Acesta a fost un pas decisiv în direcția formării instituției juridice a răspunderii pentru crime comise în cadrul războaielor civile[22].
DOWNLOAD FULL ARTICLE[12] Protocol adiţional la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 referitor la protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale (Protocolul I), adoptat/încheiat la Geneva la 08.06.1977. În vigoare pentru RM din 24.11.1993. Publicat în: Tratate Internaţionale, vol. 5, p. 189. Înregistrat la ONU cu nr. I-17512.
[13] The Prosecutor v. Dusko Tadić, Case No. IT-94-1-A, Appeal Judgement, 15 July 1999, par. 84.
[14] Decision No.: ICC-01/04-01/06 Date: 29 January 2007 Pre-trial Chamber I of the International Criminal Court in the case of The Prosecutor v. Thomas Lubanga Dyilo par. 209.
[15] Decision No.: ICC-01/04-01/06 Date: 29 January 2007 Pre-trial Chamber I of the International Criminal Court in the case of The Prosecutor v. Thomas Lubanga Dyilo par. 209.
[16] Верле Г., Принципы международного уголовного права. Одесса, Москва: Фенiкс, ТрансЛит, 2011. – 882 с. с. 500.
[17] Ibidem.
[18] C. Stahn, A Critical Introduction to International Criminal Law, Cambridge: Cambridge University Press, 2018, p. 77.
[19] Protocolul Adiţional II referitor la protecţia victimelor conflictelor armate fără caracter internaţional la Convenţiile de la Geneva, semnate la 12 august 1949 la Geneva, adoptat/încheiat la Geneva la 08.06.1977. În vigoare pentru RM din 24.11.1993. Publicat în: Tratate Internaţionale, vol. 5, p. 259. Înregistrat la ONU cu nr. I-17513.
[20] Protocol adiţional la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 referitor la protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale (Protocolul I), adoptat/încheiat la Geneva la 08.06.1977. În vigoare pentru RM din 24.11.1993. Publicat în: Tratate Internaţionale, vol. 5, p. 189. Înregistrat la ONU cu nr. I-17512.
[21] C. Stahn, A Critical Introduction to International Criminal Law, Cambridge: Cambridge University Press, 2018, p. 79.
[22] Верле Г., Принципы международного уголовного права. Одесса, Москва: Фенiкс, ТрансЛит, 2011. – 882 с. с. 499 p. 487.
Arhive
- aprilie 2024
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.