Cadrul legal privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale
Anca Jeanina Niță - februarie 2, 2021III) Controlul finanțării partidelor politice și al campaniilor electorale
Pornind de la rolul important jucat de partidele politice într-o societate democratică, C.E.D.O. – prin jurisprudența sa[19], a statuat că „orice regulă juridică susceptibilă de a-i amenința libertatea sa de asociere, precum controlul cheltuielilor efective, trebuie să fie redactată de o forma expresivă și clară, indicând rezonabil maniera în care trebuie acea dispoziție legală interpretată și aplicată”.
În forma modificată și completată, Legea nr.344/2006 reglementează în termeni clari și previzibili controlul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale.
Potrivit art. 35 din Legea nr. 334/2006 R., autoritatea publică abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice, a alianțelor politice sau electorale, a candidaților independenți și a campaniilor electorale este Autoritatea Electorală Permanentă (A.E.P.).
Organizarea și funcționarea A.E.P. este reglementată prin Legea nr. 208/2015[20], precum și de Regulamentul de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente, aprobat prin Hotărârea Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului nr. 4/2016.
Potrivit art. 100 din Legea nr. 208/2015, A.E.P. este instituția administrativă autonomă cu personalitate juridică și cu competență generală în materie electorală, care are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor și a referendumurilor în România, precum și finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, cu respectarea Constituției, a legii și a standardelor internaționale și europene în materie.
În forma inițială a Legii nr.334/2006 se prevedea faptul că alăturat A.E.P. și Curtea de Conturi efectuează, în mod simultan, controlul privind subvențiile de la bugetul de stat[21].
Printre recomandările înscrise în Raportul de evaluare a României privind Transparența Finanțării Partidelor Politice, adoptat de GRECO la cea de-a 49-a Reuniune Plenară în 2010 s-au regăsit și cele ce vizau: a) atribuirea către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a întregii responsabilități de a monitoriza respectarea prevederilor Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale; b) consolidarea supravegherii efective de către AEP a partidelor și a finanțării campaniilor electorale, inclusiv atribuirea unor puteri de control suplimentare în ceea ce privește cheltuielile partidelor și ale altor entități, precum și dotarea cu resurse umane și de orice altă natură suficiente pentru a îndeplini această sarcină.
Distribuirea sarcinilor între Autoritatea Electorale Permanente și Curtea de Conturi a fost oarecum clarificată prin modificările aduse Legii nr.334/2006, aspect receptat și de GRECO, care în cuprinsul „Raportului interimar de conformitate al României”[22] – adoptat în 2015, concluzionează că recomandarea din Raportul din cadrul celei de-a doua runde, din 2010, „a fost implementată în mod satisfăcător”.
În prezent, A.E.P. este singura autoritate responsabilă de punerea în aplicare a obiectivului creșterii transparenței finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. Curtea de Conturi poate controla legalitatea validării sumelor în vederea rambursării către competitorii electorali în termen de 30 de zile de la data finalizării controlului finanțării campaniei electorale de către Autoritatea Electorală Permanentă[23].
Anual, până la data de 30 aprilie, partidele politice au obligația de a depune la Autoritatea Electorală Permanentă un raport detaliat al veniturilor și cheltuielilor realizate în anul precedent.
Din economia art. 44 al Legii rezultă că A.E.P. verifică pentru fiecare partid – anual și ori de câte ori este sesizată, respectarea prevederilor legale referitoare la veniturile și cheltuielile partidelor politice. În cazul în care în cadrul controlului efectuat apar suspiciuni privind săvârșirea unor fapte de natură penală, Autoritatea Electorală Permanentă are dreptul și obligația să sesizeze organele de urmărire penală.
Partidele politice care primesc subvenții de la bugetul de stat trebuie să întocmească situații financiare anuale, care sunt supuse auditului statutar, efectuat de către auditorii statutari, persoane fizice sau juridice autorizate, în condițiile legii.
Termenii și condițiile în care A.E.P. rambursează partidelor politice, alianțelor politice și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale sumele aferente cheltuielilor efectuate în campaniile electorale sunt reglementate detaliat în art. 48 al Legii.
Autoritatea Electorală Permanentă păstrează un registru fiscal al partidelor politice în cuprinsul căruia înscrie – printre alte mențiuni prevăzute de art. 60, și sancțiunile[24] aplicate pentru încălcarea dispozițiilor legale.
4. Monitorizarea campaniilor electorale din 2020
Alegerile sunt fundamentul democrației, iar observarea și monitorizarea lor sunt indispensabile, asigurând integritatea procesului electoral.
Monitorizarea și controlul finanțării campaniilor electorale ce precedă alegerile constituie elemente-cheie în asigurarea funcționării eficiente a întregului mecanism electoral.
După cum am menționat, mandatul A.E.P. include supravegherea /controlul finanțării partidelor și a campaniilor lor electorale.
În mod just s-a afirmat că „societatea civilă întărește legitimitatea democrației”, iar implicarea societății civile în monitorizarea campaniilor electorale apare ca fiind absolut necesară.
Mai multe organizații neguvernamentale[25] – reunite în „Coaliția FiecareVot”[26] – s-au implicat activ în monitorizarea campaniilor electorale desfășurate pentru alegerile locale și parlamentare din 2020, ca, de altfel, și în scrutinurile precedente.
Competitorii electorali au declarat contribuții de 189 de milioane de lei, din care 15,9 milioane de lei provin din fondurile partidelor, iar 6,3 milioane de lei provin din subvenții
Prin „Raportul privind observarea alegerilor locale-27.09.2020”[27], cu referire la finanțarea campaniei electorale se semnalează necesitatea ca limitele maxime pentru subvențiile de stat să fie reduse, iar pragul pentru obținerea de subvenții la nivel local să fie scăzut pentru a ține cont și de voturile obținute la alegerea primarilor și/sau consilierilor locali, pentru a se asigura echitatea finanțării.
Totodată, este identificată drept cauză ce reduce transparența procesului electoral, faptul că partidele nu publică rapoarte intermediare privind cheltuielile, iar A.E.P. afișează periodic doar contribuțiile acestora[28], fapt care reduce transparența procesului electoral. Pentru a crește transparența finanțării campaniei electorale, competitorii ar trebui să publice veniturile și cheltuielile periodic.
Recent, a fost publicat „Raportul final privind observarea alegerilor parlamentare 5-6 decembrie 2020 – FiecareVot”[29]. Raportul cuprinde informații/detalii despre veniturile și cheltuielile declarate de competitorii electorali pentru alegerile parlamentare din 2020, cu mențiunea că datele finale vor fi publicate în urma controalelor desfășurate de Autoritatea Electorală Permanentă.
Totodată, în cuprinsul Raportului se subliniază faptul că transparența finanțării campaniei a fost scăzută, în principal, din cauza lipsei datelor privind contribuțiile competitorilor și a unor raportări intermediare privind veniturile și cheltuielile, că AEP nu a publicat datele detaliate pe contributori în timpul campaniei electorale, ci doar pe competitori electorali. Este semnalat abuzul de resurse publice, mai ales din perspectiva în care candidații aflați în funcții publice se folosesc de fonduri publice pentru a se promova politic și constatat faptul că pragurile pentru alocarea subvențiilor rămân ridicate, creând discrepanțe în finanțarea partidelor politice.
În raport de subiectul prezentului articol, redăm câteva statistici despre finanțarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din decembrie 2020 prezentate de Expert Forum:
– campania a fost una bogată, întrucât partidele politice au declarat venituri (contribuții) de 169,49 de milioane de lei, comparativ cu 51,73 de milioane în 2016;
– un număr de 24 de competitori electorali care au obținut mai mult de 3% din voturile valabil exprimate la nivelul circumscripției electorale în care au candidat au solicitat rambursarea unor sume de 148,32 de milioane de lei, comparativ cu 45,5 milioane de lei în 2016;
– au dreptul la subvenții pentru rezultatele obținute în urma alegerilor parlamentare, respectiv celor locale, următoarele partide: PNL, PSD, USR, AUR, PLUS, PMP, Pro România. Pentru luna ianuarie, AEP a alocat 19,8 milioane de lei pentru subvenții[30].
5. În loc de concluzii
Parafrazându-l pe Winston Churchill – care afirma că „nimeni nu pretinde că democrația ar fi perfectă sau atotștiutoare”, nu susținem că legislația care guvernează materia finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale este perfectă. Dimpotrivă, sunt necesare modificări legislative, iar în acest sens facem trimitere la recentul proiect de lege privind modificarea și completarea Legii nr.334/2006 elaborat de A.E.P în iunie 2020[31].
Existența unui cadru legislativ coerent în domeniul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale este o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru integritatea competiției politice și electorale.
Strategiile de finanțări ilicite ale partidelor și politicienilor sunt diverse, se modifică și se adaptează schimbărilor legislative. Este de observat că, „deși legislația a devenit mai clară și mai aspră în pedepsirea celor care se fac vinovați de încălcarea ei, partidele și-au perfecționat și ele metodele și instrumentele prin care o nesocotesc”[32].
Putem să fim sau să nu fim în acord cu cei care afirmă că „partidul politic este cea mai profitabilă afacere din România”, însă este cert că maxima „scopul scuză mijloacele” – atribuită lui Niccolo Machiavelli, a devenit din ce în ce mai actuală în România.
O „reformare” a clasei politice, o reevaluare a conduitei partidelor care populează scena politică este la fel de necesară ca amendarea dispozițiilor Legii nr.334/2006 R, respectiv ca mult așteptatul Cod electoral . Spunem aceasta întrucât există o tendință tot mai pregnantă a partidelor politice de a abandona doctrinele pe care le reprezintă, nu însă și legăturile cu finanțarea publică – care a fost și continuă să fie o sursă de controverse, respectiv dependența față de finanțatori, pe care legea o interzice.
Și dacă am avea o lege perfectă, ea nu ține loc de conștiință… Stabilirea unui echilibru între o finanțare privată transparentă și oportunitatea finanțării publice, sporirea transparenței finanțării publice și private a partidelor politice sunt deziderate ce nu pot fi atinse fără concursul actorilor politici.
DOWNLOAD FULL ARTICLE
[19] A se vedea Hotărârea din 26.04.2016, pronunțată în cauza „Cumhuriyet Halk Partisi vs. Turcia”, disponibilă în rezumat, pe site-ul http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/cedo/Rezumat-Cumhuriyet-Halk-Partisi-impotriva-Turciei.pdf.
[20] Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în M. Of. nr. 553 din 24 iulie 2015.
[21] Art. 35 alin. (2): Controlul privind subvențiile de la bugetul de stat va fi efectuat în mod simultan și de Curtea de Conturi, conform dispozițiilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
[22] Raportul interimar de conformitate al României „Incriminări (ETS 173 și 191, GPC 2)” *„Transparența finanțării partidelor politice” adoptat de GRECO la cea de-a 69-a de Reuniune Plenară (Strasbourg, 12-16 octombrie 2015), material disponibil pe site-ul https://rm.coe.int/16806c7d00.
[23] Art. 42 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 R, forma modificată prin O.U.G. nr. 29/2019 – publicată în M.Of.nr. 358 din 8 mai 2019.
[24] Potrivit art. 52 alin. (4), sancțiunile se pot aplica după caz, partidului politic, alianței politice, organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale, candidatului independent, mandatarului financiar și/sau donatorului, precum și altor persoane care au încălcat dispozițiile prevăzute la alin. (1)-(3).
[25] Asociația CIVICA, Asociația Expert Forum, Asociația Geeks for Democracy, Centrul pentru Studiul Democrației, Centrul pentru Resurse Civice și Observatorul Electoral.
[26] FiecareVot este o inițiativă civică pentru observarea alegerilor și referendumurilor, al cărui scop este acela de a identifica și a semnala autorităților și publicului neregulile survenite în procesul electoral.
[27] Material disponibil pe site-ul https://expertforum.ro/wp-content/uploads/2020/11/Raport-monitorizare-locale-2020.pdf.
[28] Potrivit Raportului, competitorii electorali au declarat contribuții de 189 de milioane de lei, din care 15,9 milioane de lei provin din fondurile partidelor, iar 6,3 milioane de lei provin din subvenții.
[29] Disponibil pe site-ul https://expertforum.ro/wp-content/uploads/2021/01/Raport-observare-final-parlamentare.pdf.
[30] Pentru detalii, a se vedea materialul publicat în ianuarie 2021, disponibil pe site-ul https://expertforum.ro/efor-lansat-banipartide/.
[31] Pe site-ul www.roaep.ro, la secțiunea Legislație Electorală – Transparență Decizională, în data de 5.06.2020, a fost adus la cunoștință publică, conform Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 elaborat de AEP, urmare a solicitării Curții de Conturi formulată prin Decizia nr. 7/19.12.2019.
[32] Cr. Matiuță, Finanțele partidelor din România: între dependența de stat și delapidarea lui, în Revista Sfera Politicii nr. 3-4/2017, p. 47.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.