Cadrul legal privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale
Anca Jeanina Niță - februarie 2, 20211. Preliminarii
Partidele politice sunt vectori ai democrației fără de care este imposibilă derularea vieții social-politice moderne.
Pentru Max Weber, partidul politic este „o întreprindere politică colectivă a celor interesați de putere”[1], fără de care democrația reprezentativă, bazată pe alegeri libere și corecte, este de neconceput.
Scopul partidelor politice este, evident, eminamente politic; acesta poate fi privit ca scop imediat (de a cuceri puterea politică, adică pozițiile de conducere din organizarea statală), respectiv ca scop mediat (de a-și aplica doctrina la scară macro-socială și de a-și realiza obiectivele incluse în programul politic pentru care au câștigat suportul populației)[2].
La nivelul Uniunii Europene, principalul act juridic care consacră dreptul de asociere în partide politice este Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (CDFUE)[3].
Art. 12 al Cartei – cu denumirea marginală „Libertatea de întrunire și de asociere”, dispune:
1) Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de asociere la toate nivelurile și în special în domeniile politic, sindical și civic, ceea ce implică dreptul oricărei persoane de a înființa împreună cu alte persoane sindicate și de a se afilia la acestea pentru apărarea intereselor sale.
2) Partidele politice la nivelul Uniunii contribuie la exprimarea voinței politice a cetățenilor Uniunii.
Constituția fiecărui stat stabilește rolul partidelor politice în funcție de propria construcție statală.
Constituția României din 1991- revizuită în 2003, stipulează expres în art. 8[4] că pluralismul politic este „o condiție și o garanție a democrației constituționale”, și consacră – prin art. 40[5], dreptul cetățenilor de a se asocia liber în partide politice.
2. Succinte referiri la legislația infraconstituțională privind organizarea și funcționarea partidelor politice
Legea nr. 14/2003 privind partidele politice[6] – în acord cu textul constituțional, definește partidele politice ca fiind „asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție”.
Legea stabilește, expressis verbis, că partidele politice sunt persoane juridice de drept public.
În interpretarea normei legale, doctrina de specialitate[7] a subliniat că partidele politice sunt deopotrivă subiecte de drept public intern, participând la constituirea autorităților statale, dar și subiecte de drept public extern, intrând în alcătuirea unor organisme reprezentative interstatale, cum este Parlamentul Uniunii Europene.
Pot funcționa ca partide politice numai asociațiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, și care militează pentru respectarea suveranității naționale, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor democrației constituționale.
Limitările constituționale ale dreptului la asociere – care nu este un drept absolut, sunt preluate și în legea organică privind organizarea și funcționarea partidelor politice.
Astfel, prin art. 3 alin. (2) se dispune: „Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activități pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7)[8], art. 40 alin. (2) sau (4) din Constituția României, republicată”.
Pentru aducerea la îndeplinire a rolului partidelor politice în cadrul democrației constituționale din România – astfel cum acesta este enunțat de prevederile constituționale, în Capitolul III al Legii nr. 14/2003 sunt consacrate regulile privind organizarea acestora.
Legea reglementează înregistrarea partidelor politice (art. 18-26), reorganizarea ( art. 36-42) și încetarea activității partidelor politice (art. 43-48).
Instrumentul legal de evidență a partidelor politice/alianțelor politice din România este Registrul partidelor politice/Registrul alianțelor politice, iar instituția cu drept de a opera în aceste registre este numai Tribunalul București.
Numărul partidelor politice înscrise la Tribunalul București a cunoscut o dinamică crescătoare, de la 84 partide politice în anul 2016 la 140 partide politice la data de 31.12.2018, respectiv la 161 în anul 2020[9].
3. Cadrul legal actual privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale
În majoritatea statelor europene au fost adoptate acte normative privitoare la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, fiind consacrate deopotrivă finanțarea publică și finanțarea privată.
„Finanțarea publică se face în funcție de două crierii: finanțarea pe vot și finanțarea pe procent.
Prima dintre ele presupune că fiecare vot valid are un „preț” prestabilit și fiecare partid este finanțat în funcție de numărul de voturi primite. Este sistemul întâlnit în: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Danemarca, Franța, Germania, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Slovacia și Spania.
Celălalt criteriu – finanțarea pe procent – presupune că suma destinată finanțării partidelor politice se împarte în funcție de procentajul obținut de fiecare partid din totalul voturilor valabil exprimate. Sistemul este întâlnit în restul țărilor U.E., cu excepția Maltei, unde nu se acceptă finanțarea publică.
Există însă țări care au adoptat un sistem mixt de finanțare publică, atât în funcție de numărul de voturi, cât și de procent”[10].
În România, finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și controlul finanțării activității partidelor politice și a campaniilor electorale este reglementată prin Legea nr.334/2006[11].
Scopul actului normativ îl reprezintă asigurarea egalității de șanse în competiția politică și a transparenței în finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.
Prin Legea nr. 113/2015[12] au fost aduse modificări de substanță Legii nr.334/2006, fiind implementate o serie de recomandări GRECO (Grupul Statelor Anticorupție al Consiliului Europei)[13].
Modificările și completările aduse Legii nr.334/2006 au fost integrate armonios în corpul legii, asigurându-i unitatea de stil și terminologie – impusă de art.61 din Legii nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative[14].
Potrivit art. 3 din Legea nr. 334/2006, republicată[15], sursele de finanțare a activității unui partid politic sunt: a) cotizații ale membrilor de partid; b) donații, legate și alte liberalități; c) venituri provenite din activități proprii, conform art. 16; d) subvenții de la bugetul de stat; e) împrumuturi în bani de la persoane fizice și juridice.
Din punct de vedere al sursei de proveniență a banilor, este de observat că prin lege sunt consacrate două moduri de finanțare: finanțarea publică și finanțarea privată.
De asemenea, este de remarcat faptul că Legea reglementează distinct controlul finanțării partidelor politice și al campaniilor electorale.
I) Finanțarea publică (guvernamentală)
Partidele politice primesc anual subvenție de la bugetul de stat, în condițiile legii.
Legea reglementează procedura și algoritmul de acordare a subvențiilor de la bugetul de stat către partidele politice.
În conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 R, astfel cum a fost modificat prin Articolul unic din Legea nr.34/2018[16], suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puțin 0,01% și de cel mult 0,04% din produsul intern brut.
Subvențiile de la bugetul de stat se acordă în funcție de următoarele criterii: a) numărul de voturi primite la alegerile generale pentru Camera Deputaților și Senat; b) numărul de voturi primite la alegerile generale pentru autoritățile administrației publice locale.
Partidele politice primesc subvenții de la bugetul de stat prin bugetul Autorității Electorale Permanente, în proporțiile menționate la art. 19 și art. 20 din Lege, respectiv:
– 75% din bugetul anual acordat partidelor politice vor fi împărțite partidelor politice, proporțional cu numărul de voturi primite la alegerile parlamentare, respectiv media voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaților și Senat, dacă au realizat pragul electoral;
– 25% din bugetul anual acordat partidelor politice vor fi împărțite partidelor politice, proporțional cu numărul de voturi valabil exprimate, primite la alegerile locale pentru alegerea consilierilor județeni și consilierilor din cadrul municipiului București, dacă au obținut cel puțin 50 de mandate de consilier județean și de consilier din cadrul municipiului București.
Pentru a valoriza principiul egalității de șanse între femei și bărbați – consacrat prin art. 16 alin. (3) din Constituție, legea prevede pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, că suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată proporțional cu numărul mandatelor obținute în alegeri de candidații femei.
În cazul alianțelor politice sau electorale, subvenția se va împărți, potrivit înțelegerii, între membrii alianței sau, în lipsa unei înțelegeri, după numărul de mandate obținute.
Procedura acordării subvențiilor de la bugetul de stat, precum și utilizarea subvențiilor de la bugetul de stat – reglementate prin art. 23-24 al Legii, sunt detaliate prin Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale[17].
Plata subvențiilor poate fi suspendată pentru mai multe motive, cum ar fi nepublicarea unor informații, realizarea unor cheltuieli neprevăzute de lege sau neprezentarea de documente când acestea sunt solicitate de A.E.P.
II) Finanțarea privată (neguvernamentală)
Finanțarea privată – reglementată în cele trei secțiuni ale Capitolului II al Legii, vizează:
a) contribuțiile membrilor de partid
Potrivit Legii, cuantumul cotizațiilor, repartizarea și utilizarea acestora se stabilesc prin hotărâri ale partidului politic, potrivit statutului propriu.
b) donațiile sau legatele venite de la persoanele fizice sau juridice
Donațiile primite de un partid politic într-un an fiscal nu pot depăși 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv.
Legea reglementează diferențiat cuantumul donațiilor ce pot fi primite de la persoane fizice, respectiv persoane juridice și consacră explicit – prin art. 16 alin. (2) și (3), interdicția pentru partidele politice de a accepta donații sau servicii prestate cu titlu gratuit de la o autoritate ori instituție publică, de la o regie autonomă, de la o companie națională, societate reglementată de Legea nr. 31/1990 R. sau instituție de credit cu capital integral ori majoritar de stat, respectiv partea unui sindicat sau a unui cult religios. De asemenea, legea interzice donațiile din străinătate, cu excepția celor primite de la cetățenii UE care au domiciliul în România și dețin calitatea de membru al partidului politic căruia i-a acordat donația.
c) alte surse de venituri
Art. 16 – în alin. (1)[18] enumeră activitățile din care partidele politice pot obține venituri, iar în alin. (2) consacră – ca o altă sursă de venituri, dobânzile bancare.
Spre deosebire de cheltuieli, care pot fi mai ușor monitorizate, supravegherea veniturilor partidelor este mult mai dificilă.
Este instituită prin lege obligația ca până la data de 30 aprilie a fiecărui an, partidele politice să publice în Monitorul Oficial al României, Partea I, cuantumurile totale ale veniturilor obținute în anul fiscal precedent din activitățile prevăzute la alin. (1) și din sursele prevăzute la alin. (2), defalcate pe fiecare tip de activitate și sursă.
[1] M. Weber, Politica, o vocație și o profesie, Ed. Anima, București, 1992, p. 27.
[2] Pentru detalii, a se vedea Șt. Deaconu, Instituții politice, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, București, 2017, p. 31.
[3] Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C38/389 din 30 martie 2010.
[4] Art. 8 – Pluralismul și partidele politice
(1) Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale.
(2) Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației.
[5] Art. 40 – Dreptul de asociere
(1) Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau a independenței României sunt neconstituționale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.
(4) Asociațiile cu caracter secret sunt interzise.
[6] Republicată în M. Of.nr. 408 din 10 iunie 2015.
[7] Șt. Deaconu, op.cit., p. 29.
[8] Textul constituțional: „Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
[9] Informație preluată din „Expunerea de motive a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale”, material disponibil pe site-ul https://www.roaep.ro/legislatie/wp-content/uploads/2020/06/Expunere-de-motive-.pdf.
[10] Informații preluate din A.-M. Blajan, Finanțarea politicii: comparații cu alte țări europene și problema variantei românești, articol disponibil pe site-ul https://cursdeguvernare.ro/finantarea-politicii-comparatii-cu-alte-tari-europene-si-problema-variantei-roanesti.html.
[11] Publicată în M. Of. nr. 632 din 21 iulie 2006.
[12] Legea nr. 113/2015 privind modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale a fost publicată în M. Of. nr. 339 din 18 mai 2015.
[13] A se vedea „Raport de evaluare a României privind Transparența Finanțării Partidelor Politice (Tema II) Adoptat de GRECO la cea de-a 49-a Reuniune Plenară (Strasbourg, 29 noiembrie – 3 decembrie 2010)”, document disponibil pe site-ul https://rm.coe.int/16806c7cc9.
[14] Publicată în M. Of. nr. 139 din 31 martie 2000, republicată în M. Of. nr. 777 din 25 august 2004.
[15] Republicată în M. Of. nr. 446 din 23 iunie 2015.
[16] Publicată în M. Of. nr. 55 din 18 ianuarie 2018.
[17] Pentru detalii, a se vedea H.G. nr. 10 din 13 ianuarie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, publicată în M. Of. nr. 55 din 26 ianuarie 2016.
[18] Activitățile din care partidele politice pot obține venituri, enumerate de art. 16 alin. (1) al Legii sunt: a) editarea, realizarea și difuzarea publicațiilor ori a altor materiale de propagandă și cultură politică proprii; b) vânzarea de bilete, taxe de participare sau altele asemenea la acțiuni culturale, sportive, precum și la întruniri și seminare cu tematică politică, economică sau socială; c) vânzarea materialelor tipărite cu însemnele partidului politic; d) serviciile oferite către membrii partidului pentru organizarea evenimentelor prevăzute la lit. b); e) închirierea spațiilor aflate în patrimoniul propriu, fără a aduce atingere moralei publice, ordinii sau imaginii partidului politic; f) înstrăinarea terenurilor și clădirilor din patrimoniu, dar numai după cel puțin 10 ani de la înregistrarea în patrimoniu, cu excepția partidelor politice aflate în curs de dizolvare. Termenul de 10 ani nu se aplică în situația bunurilor imobiliare moștenite; g) înstrăinarea bunurilor mobile din patrimoniu, numai dacă nu reprezintă activități de producție, comerț sau prestări de servicii; h) subînchirierea spațiilor primite conform prevederilor art. 26 alin. (1)-(3), pentru organizarea birourilor parlamentare, fără ca valoarea chiriei lunare prevăzute în contractul de subînchiriere să depășească valoarea chiriei lunare prevăzute în contractul de închiriere încheiat cu autoritățile locale. Cheltuielile de întreținere aferente spațiului subînchiriat revin biroului parlamentar, conform contractului încheiat; i) emiterea carnetelor/legitimațiilor de membru al partidului politic.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.