Abuzul de poziție dominantă în dreptul european al concurenței (I)
Ioan Lazăr - octombrie 1, 2015Primul factor relevant în evaluarea unei poziții dominante îl reprezintă poziția de piață a întreprinderii dominante și a concurenților săi
Cotele de piață oferă o primă indicație în legătură cu structura pieței și importanța relativă a diferitelor întreprinderi active pe piață[66]. Analiza acestora urmăreşte să stabilească măsura în care cotele de piaţă indică puterea de piaţă[67]. Jurisprudenţa CJUE[68], arată că deţinerea unei cote de piaţă de peste 50% de către o anumită întreprindere, pe o perioadă considerabilă de timp, poate da naştere la o prezumţie relativă privind existenţa poziţiei dominante, desigur, dacă nu sunt prezenţi alţi factori care să releve contrariul[69]. Dacă cota de piaţă deţinută de întreprinderea în cauză se situează între 40% – 50%[70], poziţia dominantă poate fi stabilită, dacă există şi alţi factori care să conducă spre aceeaşi concluzie[71], în timp ce, de regulă, o cotă de piaţă situată sub 10% nu poate da naştere la o poziţie dominantă.[72]
Cotele de piață vor fi interpretate prin prisma condițiilor de piață relevante și în special a dinamicii pieței, precum și a gradului de diferențiere a produselor. Tendința sau evoluția cotelor de piață de-a lungul timpului poate fi luată de asemenea în considerare în cazul piețelor volatile sau a piețelor care funcționează pe bază de licitații[73]. Pe măsură ce cota de piață este mai ridicată și perioada de timp mai lungă, este cu atât mai probabil ca aceste elemente să constituie un indiciu premergător important al existenței unei poziții dominante și, în anumite circumstanțe, a unor posibile efecte grave ale practicilor abuzive, care să justifice incidenţa art. 102[74].
Pentru determinarea cotelor de piaţă servesc, în practică, informaţiile obţinute de la întreprinderea aflată sub investigaţie (de exemplu, datele întreprinderii referitoare la întinderea cotei sale de piaţă, precum şi estimările privind cotele de piaţă ale concurenţilor), de la asociaţii comerciale, de la clienţi, putându-se efectua şi diferite studii de piaţă. La măsurarea cotei de piaţă, de regulă, contează informaţiile care privesc volumul şi valoarea vânzărilor către clienţii situaţi pe piaţa relevantă. Valoarea vânzărilor are o importanţă mai mare, în situaţia în care produsele sunt diferenţiate faţă de celelalte produse disponibile pe piaţa în cauză. Cu toate acestea, deşi reprezintă un factor important în evaluarea poziţiei dominante, de regulă, cotele de piaţă trebuie coroborate cu alţi factori pentru constatarea existenţei unei poziţii dominante[75].
Al doilea factor relevant în evaluarea unei poziții dominante îl reprezintă expansiunea concurenților actuali ai întreprinderii în cauză sau intrarea pe piață a unor concurenți potențiali ai acesteia
Expansiunea unor concurenți actuali sau intrarea pe piață a unora potențiali, inclusiv amenințarea unei astfel de expansiuni sau intrări, pot să descurajeze o întreprindere să își mărească prețurile. Pentru ca expansiunea sau intrarea pe piață să inhibe o întreprindere să mărească prețurile este necesar ca cele două situaţii să fie probabile, oportune și suficiente. Drept urmare expansiunea sau intrarea pe piață pot fi considerate[76]:
- probabile, în condiţiile în care sunt suficient de profitabile pentru concurent sau pentru cel care intră pe piață, luându-se în considerare factori precum barierele în calea expansiunii sau intrării pe piață, reacțiile probabile ale pretinsei întreprinderi dominante și ale celorlalți concurenți și riscurile și costurile unui eșec;
- oportune, atunci când sunt suficient de rapide pentru a descuraja sau împiedica exercitarea unei puteri de piață semnificative;
- suficiente, dacă intrarea pe piață se face la dimensiunea necesară pentru a descuraja orice încercare de mărire a prețurilor de către pretinsa întreprindere dominantă pe piața relevantă.
În ceea ce priveşte barierele în calea expansiunii sau intrării pe piață, observăm că acestea pot îmbrăca diferite forme. Pot fi bariere legale, precum tarife sau cote, sau pot lua forma unor avantaje de care beneficiază, în mod specific, întreprinderea dominantă, precum economii de scară și de anvergură, accesul privilegiat la factori de producție esențiali sau la resurse naturale, tehnologii importante[77] sau o rețea bine stabilită de distribuție și de vânzare[78]. De asemenea, pot include costuri și alte obstacole, care rezultă, de exemplu, din efectele de rețea cu care se confruntă clienții când trec la un nou furnizor. Reținem în acest context faptul, că practicile întreprinderii dominante pot crea bariere la intrarea pe piață, de exemplu, în cazul în care aceasta a făcut investiții importante pe care și cei care intră pe piață sau concurenții ar trebui să le realizeze[79] sau în cazul în care a încheiat contracte pe termen lung cu clienții săi, care au efecte considerabile de blocare a pieței. Cotele de piață constant ridicate pot reprezenta un indiciu al existenței unor bariere la intrarea pe piață și în calea expansiunii[80].
Al treilea factor relevant în evaluarea unei poziții dominante îl reprezintă puterea compensatorie sau puterea de negociere a cumpărătorilor.
Presiunile concurențiale pot fi exercitate nu numai de concurenții actuali sau potențiali, ci și de clienți. Este posibil ca și o întreprindere cu o cotă de piață ridicată să nu poată fi capabilă să acționeze, în mare măsură, în mod independent față de clienții care au o putere de negociere suficientă[81].
Puterea de negociere a cumpărătorului (i.e. puterea care compensează puterea de piață a întreprinderii dominante, de unde provine denumirea de putere compensatorie) poate rezulta din dimensiunea clienților, din importanța lor comercială pentru întreprinderea dominantă, din capacitatea lor de a schimba ușor furnizorii, din perspectiva faptului că favorizează o nouă intrare pe piață sau din capacitatea lor de a se integra vertical și de a amenința în mod credibil cu astfel de acțiuni.
[66] CJCE, 13 februarie 1979, Cauza 85/76 Hoffmann-La Roche & Co. AG c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1979, p. 461, pct. 39-41; CJCE, 3 iulie 1991, C-62/86 AKZO Chemie BV c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1991, p. I-3359, pct. 60; TPICE, 12 decembrie 1991, Cauza T-30/89 Hilti c. Comisia Comunităților Europene, Culegere1991, p. II-1439, pct. 90, 91 și 92; TPICE, 30 ianuarie 2007, Cauza T-340/03 France Télécom SA c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 2007, p. II-107, pct. 100.
[67] În general, puterea de piaţă este mult mai probabil să existe în situaţiile în care o întreprindere sau un grup de întreprinderi a deţinut o perioadă considerabilă de timp o cotă de piaţă ridicată
[68] A se vedea CJCE, 3 iulie 1991, Cauza C-62/86, AKZO Chemie BV c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1991, p. I-3359, şi, de asemenea Cauza Microsoft (COMP/C-3/37.792 – Decizia Comisiei Europene din 24 martie 2004). Societatea Microsoft a fost considerată ca fiind dominantă atât pe piaţa sistemelor de operare pentru calculatoarele personale, unde deţinea o cotă de piaţă de peste 90%, cât şi pe piaţa sistemelor de operare pentru servere de grup, unde avea o cotă de piaţă de aproximativ 60%.
[69] A se vedea, în acest sens, CJCE, 5 octombrie 1988, Cauza C 247/86 Société Alsacienne et lorraine de télécommunications et d’électronique (Alsatel) c. SA Novasam, Culegere 1988, p. 5987; CJCE, 3 iulie 1991, C-62/86 AKZO Chemie BV c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1991, p. I-3359; TPICE, 7 octombrie 1999, Cauza T-228/97 Irish Sugar plc. C. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1999, p. 2969, pct. 20.
[70] A se vedea CJCE, 25 octombrie 1977, Cauza C-26/76 Metro c. Comisia, Culegere 1977, p. 1875, par. 85-86, precum Deleanu, Drept comunitar la afacerilor, Ed. Servo-Sat, Arad, 2002, p. 189; O. Manolache,op. cit., p. 366; DG Discussion paper, pct. 31. Comisia consideră că o poziție dominantă este puțin probabilă în cazul în care cota de piață a întreprinderii este mai mică de 40 % pe piața relevantă. Totodată, apreciază că pot exista cazuri specifice în care, deși cota de piață este inferioară acestui prag, concurenții nu pot exercita o presiune eficace asupra comportamentului unei întreprinderi dominante, de exemplu în cazul în care aceștia se confruntă cu limitări importante ale capacității de producție. A se vedea art. 14 din Comunicarea Comisiei – Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante.
[71] Cauza United Brands Company şi United Brands Continentaal BV, pct. 66, în S. Deleanu, Gy. Fábián, C.F. Costaş, B. Ioniţǎ, op. cit., p. 114.
[72] A se vedea L. Lazăr, op. cit., pp. 175 și 176.
[73] A se vedea pct. 13 din Comunicarea Comisiei – Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante.
[74] În ceea ce privește relația dintre gradul de dominare și constatarea unui abuz, a se vedea CJCE, 16 martie 2000, cauzele conexate C-395/96 P și C-396/96 P Compagnie Maritime Belge Transports, Compagnie Maritime Belge SA și Dafra-Lines A/S c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 2000, p. I-1365, pct. 119; TPICE, 7 octombrie 1999, Cauza T-228/97, Irish Sugar plc c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1999, p. II-2969, pct. 186.
[75] L. Lazăr, op. cit., pp. 175 și 176.
[76] A se vedea pct. 16 din Comunicarea Comisiei – Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante.
[77] CJCE, 12 decembrie 1991, Cauza T-30/89, Hilti AG c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1991, p. II-1439, pct. 19.
[78] CJCE, 13 februarie 1979, Cauza 85/76 Hoffmann-La Roche & Co. AG c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1979, p. 461, pct. 48.
[79] CJCE, 14 februarie 1978, Cauza 27/76 United Brands Company și United Brands Continentaal c. Comisia, Culegere 1978, p. 207, pct. 91.
[80] A se vedea pct. 17 din Comunicarea Comisiei – Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante.
[81] TPICE, 7 octombrie 1999, Cauza T-228/97 Irish Sugar plc. C. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1999, p. 2969, pct. 97-104, cauză în care Tribunalul de Primă Instanță a analizat posibilitatea ca presupusa lipsă de independență a întreprinderii vis-à-vis de clienții săi să poată fi considerată ca o circumstanță excepțională care împiedică constatarea unei poziții dominante, în ciuda faptului că firma realiza o foarte mare parte din vânzările înregistrate pe piața zahărului industrial din Irlanda.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.