Abuzul de poziție dominantă în dreptul european al concurenței (I)
Ioan Lazăr - octombrie 1, 2015I.2. Necesitatea sancționării abuzului de poziție dominantă
Abilitatea întreprinderilor în ceea ce privește creșterea prețurilor se supune, de regulă, constrângerii reprezentate de prezența concurenților pe piață și a posibilității de reorientare a consumatorilor. În cazul întreprinderilor care dețin o poziție dominantă pe piață, constrângerile la care am făcut referire mai sus sunt slabe sau chiar inexistente.
Deși simpla deținere a unei poziții dominante nu constituie în sine o încălcare a normelor de concurență, folosirea abuzivă a puterii de piață conferite printr-o poziție dominantă necesită intervenția autorităților care dețin competențe în domeniu[21].
Comportamentele abuzive de afaceri necesită reglementare datorită efectelor negative pe care acestea le pot produce pe piață, cum ar fi reducerea bunăstării consumatorilor, creșterea prețurilor, scăderea calității și diversității produselor oferite pe piață, excluderea concurenților de pe piață, separarea piețelor naționale etc.[22].
Determinarea măsurii în care un anumit comportament de piață poate fi sau nu considerat abuziv sau ilegal depinde, în primul rând, de obiectivele urmărite de politica din domeniul concurenței. Astfel, dacă reglementările urmăresc asigurarea eficienței economice în funcționarea piețelor, acțiunile întreprinderilor care urmăresc reducerea bunăstării concurenților și/sau a consumatorilor vor fi considerate abuzive. Dacă scopul urmărit constă în asigurarea unei concurențe echitabile între întreprinderile prezente pe piață, asigurarea pluralismului sau promovarea întreprinderilor mici, acțiunile întreprinderilor care urmăresc câștigarea unui avantaj în fața concurentului ar trebui considerate abuzive. Totodată, trebuie ținut cont de faptul că, efectele negative pe care anumite comportamente de afaceri le generează pe piață depind foarte mult de mediul sau caracteristicile pieței pe care au loc.
Art. 102 TFUE reprezintă temeiul juridic pentru o componentă esențială a politicii europene din domeniul concurenței, iar aplicarea sa efectivă ajută piețele să acționeze mai bine în folosul întreprinderilor și consumatorilor. Prevederile dreptului european al concurenței nu interzic deţinerea în cadrul pieţei interne a unei poziţii dominante, ci doar exploatarea abuzivă a unei astfel de poziţii de forţă economică[23]. Dacă întreprinderea dominantă nu recurge la mijloace care contravin unei concurenţe legale, iar poziţia ei se datorează unor factori obiectivi, precum oferirea de produse sau servicii de înaltă calitate la un preţ rezonabil, nu există motive pentru aplicarea prevederilor art. 102 TFUE[24].
Esența art. 102 TFUE o reprezintă deci controlul puterii de piață, fie de către o singură întreprindere, fie, în anumite condiții, de un număr de întreprinderi. Acest articol nu interzice, însă, puterea de piață per se[25], ci denunță abuzul de putere de piață. În condițiile în care întreprinderile sunt încurajate să concureze, iar cei mai eficienți jucători să câștige, ar fi ilogic să fie sancționat câștigătorul, din moment ce acesta rămâne pur și simplu cel mai eficient dintre concurenții săi[26].
Jurisprudența instanțelor europene este în asentiment cu aspectele mai sus-menționate, reținând faptul că dacă o întreprindere se regăsește într-o poziție dominantă nu este ilegal în sine, iar o astfel de întreprindere dominantă are dreptul să concureze pe piață. Întreprinderea dominantă are însă „responsabilitatea specială” de a nu permite, ca prin comportamentul său să deterioreze concurența pe piața europeană[27]. În sens contrar, o întreprindere nedominantă poate avea o conduită care cu toate că nu este în sine abuzivă, nu ar fi permisă unei întreprinderi dominante[28]. Drept urmare, o întreprindere dominantă poate lua măsuri în a-și proteja interesele în condiții de concurență, însă nu i se permite să își consolideze poziția dominantă, aspect care va fi considerat ca fiind un abuz[29]. Delimitarea celor două situații este însă dificil de realizat[30], fiind necesară o evaluare efectuată în raport cu particularitățile fiecărui caz în parte[31].
Necesitatea exercitării controlului asupra comportamentelor unilaterale[32] de afaceri care pot fi considerate abuz de poziție dominantă nu este contestat. În schimb, literatura de specialitate reflectă existența a numeroase dezbateri privind posibilitățile de justificare a presupuselor abuzuri de poziție dominantă.
Odată cu apariţia reglementărilor privind sancţionarea comportamentelor de afaceri unilaterale cu caracter abuziv, literatura de specialitate aduce o dezbatere susținută privitor la elementele pe care legiuitorul unional dorea să le protejeze, cât și asupra argumentelor care au stat la baza reglementărilor aferente. Perspectiva doctrinară a acestei problematici a fost una complexă, nuanțându-se în decursul timpului odată cu evoluția politicii Uniunii Europene în materie de concurenţă[33].
O primă opinie susține regimul sancționator al comportamentelor de afaceri ca fiind instituit în vederea protejării pieţei de acţiunile firmelor dominante, care au ca scop creşterea preţurilor, prin reducerea producţiei[34].
O altă opinie este legată de doctrina ordoliberală, potrivit căreia reglementarea abuzului de poziţie dominantă este necesară în vederea protejării libertăţii economice a întreprinderilor prezente pe piaţă. Întreprinderile dominante, prin acţiunile lor, care au ca scop menţinerea sau consolidarea poziţiei dominante, duc la restrângerea posibilităţilor de acţiune a concurenţilor, înlăturând libertatea acestora de a concura şi de a-şi selecta clienţii, ceea ce duce în timp la înlăturarea concurenţei de pe piaţă.
În altă ordine de idei, reprezentanții Şcolii de la Chicago arată, că scopul reglementării constă în protejarea pieţei şi a structurilor concurenţiale ale acesteia faţă de acţiunile întreprinderilor dominante, care au ca scop obţinerea puterii economice şi au ca efect prejudicierea concurenţilor. Potrivit acestei abordări, efectele negative reale decurg din exploatarea puterii de piaţă de către întreprinderea dominantă. În fine, alte explicaţii apărute în literatura de specialitate fac referire la obiective cum ar fi protejarea consumatorilor sau a pieţei interne.[35]
Discuțiile privitor la problemele de dreptul concurenței ridicate de comportamentele abuzive de afaceri ating, după cum se observă și dezbaterile legate de obiectivele dreptului european al concurențe. Anterior procesului de reformă a politicii Uniunii Europene privind concurenţa[36], au existat o serie dezbateri cu privire la obiectivele acesteia, respectiv dacă aceasta doreşte protejarea concurenţilor sau a procesului concurenţial. S-a concluzionat că politica Uniunii Europene protejează procesul concurenţial în cadrul pieţei interne, şi nu concurenţii întreprinderii dominante, iar menținerea unui nivel adecvat al concurenţei duce și la ocrotirea indirectă a intereselor consumatorilor. Astfel, scopul urmărit constă în prezervarea structurii concurențiale a pieţei, care să asigure atingerea scopurilor prevăzute în tratatele UE.[37]
[21] OCDE, Abuse of Dominance and Monopolisation, Ed. OECD Head of Publication Service, Paris, 1996, p. 9, disponibil Online pe http://www.oecd.org/competition/abuse/2379408.pdf.
[22] G. Niels, H. Jenkins, J. Kavanagh, Competition Lawyers, Ed. Oxford University Press, Oxford, 2011, p. 323.
[23] S. Deleanu et al., Curtea de Justiţie Europeanǎ – hotǎrâri comentate, Ed. Wolters Kluwer, Bucureşti, 2007, p. 124, 164; V. Korah, An Introductory Guide to EC Competition Law and Practice, Ed. Sweet and Maxwell, Londra, 1994, p. 83; St. Weatherill, P. Beaumont, EC Law – The essential guide to the legal workings of the European Community, Ed. Penguin Books, Middlesex, 1995, p. 721; S. Deleanu, Drept comunitar la afacerilor, Ed. Servo-Sat, Arad, 2002, p. 185; O. Manolache, Tratat de drept comunitar, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006, p. 364, apud L. Lazăr, Abuzul de poziție dominantă, Ed. C.H. Beck, București, 2013, p. 145;
[24] S. Deleanu et al., op. cit., p. 139.
[25] M. Holmes, A Practical Guide to National Competition Rules Across Europe, Ed. Kluwer Law International, Haga, 2004, p. 415.
[26] A se vedea P. Craig. G. de Burca, Dreptul Uniunii Europene. Comentarii, jurisprudență, doctrină, ed. a IV-a, Ed. Hamangiu, București, 2015, p. 1057.
[27] CJCE, 9 noiembrie 1983, Cauza C-322/81, NV Nederlandsche Banden Industrie Michelin (Michelin I) c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1983, p. 3461, pct. 57; TPICE, 7 octombrie 1999, Cauza T 228/97, Irish Sugar c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1999, p. II-2969, pct. 112; TPICE, 23 octombrie 2003, Cauza T-65/98, Van den Bergh Foods Ltd c. Comisia, Culegere 2003, p. II-4653, pct. 157-158; CJCE, Cauza C-552/03P, Unilever Bestfoods (Irlanda) Ltd c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 2006, p. I-9091, pct. 136.
[28] CJCE, 9 noiembrie 1983, Cauza C-322/81, NV Nederlandsche Banden Industrie Michelin c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1983, p. 3461, pct. 57; TPICE, Cauza T-51/89, Tetra Pak Rausing SA c. Comisia, Culegere 1990, p. II-309, pct. 23; TPICE, 17 iulie 1998, Cauza T-111/96, ITT Promedia NV c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1998, p. II-2937, pct. 138.
[29] CJCE, 14 februarie 1978, Cauza 27/76 United Brands Company și United Brands Continentaal c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1978, p. 207, pct. 189; TPICE, 7 octombrie 1999, Cauza T 228/97, Irish Sugar c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1999, p. II-2969, pct. 112; TPICE, 17 decembrie 2003, Cauza T-219/99, British Airways plc c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 2003, p. II-5917, pct. 241-243; TPICE, 30 septembrie 2003, Cauza T-203/01, Manufacture française des pneumatiques Michelin c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 2003, p. II-4071, pct. 54-55.
[30] CJCE, 14 noiembrie 1996, Cauza C- 333/94, Tetra Pak International SA c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1996, p. I-5951, pct. 24; CJCE, 16 martie 2000, Cauzele reunite C-395/96 P, C-395/96 P și C-396/96 P, Compagnie Maritime Belge Transports SA (C-395/96 P), Compagnie Maritime Belge SA (C-395/96 P) și Dafra-Lines A/S (C-396/96 P) c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 2000, p. I-1365, pct. 114.
[31] A se vedea P. Craig. G. de Burca, op. cit., p. 1056.
[32] Sancționarea strategiilor de afaceri care au la bază încheierea unei înțelegeri între întreprinderi cu caracter anticoncurențial beneficiază de reglementare distinctă în dreptul primar al Uniunii Europene, materializat în prevederile art. 101 TFUE. Pentru un studiu amplu privind acest tip al strategiilor anticoncurențiale de afaceri a se vedea: I. Lazăr, Înțelegerile anticoncurențiale între întreprinderi în dreptul european al concurenței în Pandectele Române nr. 5/2015 (partea a I-a) pp. 15-50 și Pandectele Române nr. 6/2015 (partea a II-a, pp. 19-60).
[33] Pentru o analiză privind argumentele teoretice care stau la baza reglementărilor politicii Uniunii Europene privind concurenţa, a se vedea G. Monti, EC Competition Law, Ed. Cambridge University Press, Cambridge, 2007, p. 162-170; J. Tilloston, European Union Law: Text, Cases and Materials, Ed. Cavendish Publishing Limited, London, 2000, pp. 423 și 424 apud L. Lazăr, op. cit., p. 189.
[34] Opinia reflectă abordarea neoclasică, care consideră că monopolul şi implicit firmele cu o putere de piaţă semnificativă contribuie la reducerea bunăstării economice, prin aceea că duc la reducerea producţiei şi a creşterii preţurilor. Idem, p. 189.
[35] Idem, pp. 189 și 190.
[36] Pentru mai multe detalii privind procesul de reformă a politicii Uniunii Europene în materie de concurenţă a se vedea: G. Coman, Concurența în dreptul intern și european, Ed. Hamangiu, București, 2011, pp. 264-300; P. Craig. G. de Burca, op. cit., p. 1049.
[37] Considerentele economice care stau la baza sancţionării abuzului de poziţie dominantă pot fi regăsite în reţinerile exprimate faţă de poziţiile de monopol, printre efectele negative ale acestora fiind menţionată ineficienţa productivă (costuri de producţie crescute), ineficienţa de alocare (reducerea bunăstării consumatorilor prin intermediul preţurilor mai mari) şi ineficienţa dinamică, materializată în lipsa inovaţiilor (Pentru detalii privind efectele negative ale monopolurilor şi ale întreprinderilor dominante, M. Motta, Competition Policy Theory and Practice, Ed. Cambridge Univeristy Press, Cambridge, 2005, pp. 39-55). A se vedea L. Lazăr, op. cit., p. 190.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.