Abuzul de poziție dominantă în dreptul european al concurenței (I)
Ioan Lazăr - octombrie 1, 2015Dacă puterea compensatorie a cumpărătorilor este suficient de mare, poate descuraja sau împiedica o încercare a întreprinderii de a mări prețurile în mod profitabil. Cu toate acestea, puterea cumpărătorilor poate să nu fie considerată ca reprezentând o presiune suficient de eficientă dacă protejează numai un anumit segment sau un segment limitat dintre clienții cu puterea de piață a întreprinderii dominante[82].
Poziţia dominantă pe piață poate fi deţinută de către o singură întreprindere sau de două sau mai multe întreprinderi împreună, ipoteză în care vorbim de o poziţie dominantă colectivă[83]. Prevederile art. 102 TFUE interzic comportamentul abuziv al „uneia sau mai multor întreprinderi” aflate în poziţie dominantă.
Constatarea existenţei unei poziţii dominante colective implică ca element esențial prezenţa unor legături economice între întreprinderile în cauză care să permită deţinerea de către acestea a unei poziţii dominante colective, în detrimentul altor operatori de pe piaţă[84]. Întreprinderile trebuie să se manifeste asemeni unei „entităţi colective”. Întreprinderile dominante colectiv nu este necesar să adopte un comportament identic în toate privinţele, ci doar să fie în măsură să adopte o politică comună[85], iar împreună să aibă un comportament independent, într-o măsură apreciabilă, faţă de concurenţi, clienţi şi în cele din urmă faţă de consumatori.[86]
Conceptul de dominanţă colectivă s-a conturat în jurisprudența instanțelor europene, vizând ipotezele în care două sau mai multe întreprinderi deţin împreună o poziţie dominantă pe o piaţa relevantă. Existența unei dominanțe colective impune ca întreprinderile în cauză să aibă legături economice între ele, în urma cărora să adopte acelaşi comportament pe piaţă.
Jurisprudența „Gencor”[87] arată că, pe plan juridic sau economic, nu există niciun motiv pentru a exclude din noțiunea de legătură economică relația de interdependență existentă între membrii unui oligopol restrâns în interiorul căruia, pe o piață cu caracteristici adecvate, în special în privința concentrării pieței, a transparenței și a omogenității produsului, sunt în măsură să își prevadă reciproc comportamentele și, prin urmare, sunt stimulați în mare măsură să își alinieze comportamentul pe piață, în special pentru a maximiza profitul comun, prin restrângerea producției, în vederea majorării prețurilor.
Astfel, într-un asemenea context, fiecare operator știe că o acțiune puternic concurențială din partea sa, destinată creșterii cotei sale de piață (de exemplu, o reducere a prețurilor) ar provoca o acțiune identică din partea celorlalți, astfel încât inițiativa sa nu i-ar crea niciun avantaj. Drept urmare, toți operatorii ar fi afectați de o reducere a nivelului prețurilor.
Constatarea poziţiei dominante colective necesită o analiză a factorilor ce dau naştere la conexiunile existente dintre întreprinderi.
Analiza amintită poate releva două situații:
- întreprinderile aparţin aceluiaşi grup, legăturile dintre acestea fiind structurale, cu condiţia să adopte o singură linie de acţiune pe piaţă, ori
- întreprinderile nu fac parte din acelaşi grup, dar legăturile economice care le unesc le situează pe o poziţie dominantă colectivă, activitatea lor fiind una „colectivă”. Comportamentul de coordonare al întreprinderilor poate avea ca efect creşterea preţurilor, precum şi reducerea producţiei, realizându-se astfel profituri mai mari de către întreprinderile dominante colectiv.
Poziţia dominantă colectivă poate fi întâlnită mai frecvent pe pieţele de oligopol, unde adoptarea unei strategii comune este facilitată de însăşi structura pieţei[88]. Criteriile care trebuie îndeplinite pentru a fi în prezența unei situații de dominanţă colectivă în asemenea situații, sunt menționate în jurisprudența fostului Tribunal de Primă Instanță First Choice c. Airtours[89], după cum urmează:
- capacitatea fiecărui membru de a cunoaște modul în care acționează fiecare membru al oligopolului și dacă membrii intenționează adoptarea unei politici comune. Nu este suficient ca fiecare membru să conștientizeze faptul că interdependența strategiilor lor de piață poate fi profitabilă pentru ei, ci fiecare membru al oligopolului trebuie să cunoască dacă alți operatori de pe piață vor adopta sau nu aceeași strategie de piață și dacă doresc să o mențină sau nu. Pentru ca membrii oligopolului să fie în măsură să cunoască din timp și cu precizie modul în care va evolua piața, trebuie să existe suficientă transparență pe piață;
- coordonarea tacită a strategiilor de afaceri ale membrilor oligopolului trebuie să fie sustenabilă în timp, în sensul că trebuie să existe stimulente pentru întreprinderi pentru ca să respecte politica comună. Conform Comisiei, singura posibilitate în care toți membrii oligopolului pot să beneficieze în urma coordonării strategiilor de afaceri, este ipoteza în care niciuna dintre întreprinderi nu decide să se depărteze față de strategia comună. Astfel, pentru ca poziția dominantă colectivă să poată fi posibilă, trebuie să existe elemente care să prevină abaterile de la strategia comună care să constituie în același timp stimulente pentru respectarea pe termen lung a acesteia[90];
- reacțiile viitoare, previzibile, ale concurenților sau ale consumatorilor nu trebuie să pericliteze rezultatele așteptate de la coordonarea strategiilor de afaceri.
Având în vedere cele menționate mai sus, se poate constata că existența poziției dominante colective este imposibilă fără existența a trei elemente: transparența pieței; elemente descurajatoare în ceea ce privește nerespectarea strategiei comune și prevederea reacției concurenților și clienților.
[82] A se vedea pct. 18 din Comunicarea Comisiei – Orientări privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante.
[83] Pentru mai multe detalii a se vedea F.O.W. Vogelar, Competition Law in the EU, its member states and Switzerland, vol. I, J. Stuyk, B.L.P. van Reeken, Ed. Kluwer Law International, Haga, 2000, p. 78; Office of Fair Trading, Abuse of a Dominant Position – Understanding Competition Law, 2004, disponibil pe www.oft.gov.uk, p. 16, şi Discussion paper, §20, 44, 48; Organisation for Economic Cooperation and Development, Trade and Competition Policies: Options for a Greater Coherence, Ed. OECD Publications, Paris, 2001, p. 69; O. Manolache, op. cit., p. 368. Pentru comentarii privind două cazuri de poziţie dominantă colectivă în sectorul comunicaţiilor electronice, a se vedea I. Bernaerts, St. Kramer, First collective dominance cases under the European consultation mechanism on electronic communications în European Commission, Competition Policy Newsletter no. 2/2005, Ed. Office for Official Publications of the European Communities, Luxemburg, 2005, pp. 47-52.
[84] A se vedea V. Korah, op. cit., 1994, p. 81; S. Deleanu, op. cit., p. 186; O.H. Maican, Criteria applied in delimiting practice of Dominant Position Abuse, în „Law Review”, vol. IV, nr. 1, Ianuarie-Iunie, 2014, p. 50; W. Cairns, Introduction in European Union Law, ed. a II-a, Ed. Cavendish Publishing Limited, Londra, 2002, p. 207.
[85] De exemplu, în practică s-a reţinut existenţa unei poziţii dominante colective în cazul denumit Cewal din 1997. În fapt, mai multe societăţi de transport naval au încercat să elimine un concurent comun care opera pe o anumită rută de transport naval. Societăţile în cauză au adoptat pe piaţă un comportament comun, recurgând la semnarea unor acorduri exclusive cu autorităţile portuare şi acordând rabaturi clienţilor în schimbul loialităţii. Totodată, societăţile au recurs şi la înfiinţarea unui comitet special de luptă, format din reprezentanţii întreprinderilor, şi care prevedea stabilirea preţurilor practicate de întreprinderile participante la înţelegere la un nivel mai redus faţă de cele practicate de concurentul comun. Comportamentul de pe piaţă al întreprinderilor era astfel menit să excludă concurentul comun şi să asigure celor participanţi la înţelegere o poziţie dominantă colectivă. A se vedea, pentru detalii, G. Monti, op. cit., p. 187 apud L. Lazăr, op. cit., p. 173, not. 3.
[86] Idem, p. 173.
[87] A se vedea CJCE, 25 martie 1999, Cauza T-102/96, Gencor c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 1999, p. II-753, pct. 276, având ca obiect o cerere de anulare a Deciziei nr. 97/26/CE a Comisiei din 24 aprilie 1996 de declarare a unei concentrări incompatibilă cu piața comună și cu funcționarea Acordului privind Spațiul Economic European (cazul nr. IV/M.619 – Gencor c. Lonrho, publicat în JO 1997, L 11, p. 30).
[88] A se vedea L. Lazăr, op. cit., pp. 173 și 174.
[89] TPICE, 6 iunie 2002, Cauza T- 342/99, Airtours plc c. Comisia Comunităților Europene, Culegere 2002, p. II-02585, pct. 62.
[90] Cauza nr. IV/M.619 – Gencor c. Lonrho, publicat în JO 1997, L 11, p. 30, pct. 276.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.