Sisteme de clemență în dreptul european al concurenței
Georgeta Crețu - septembrie 6, 2021IV. Sisteme comunitare de clemență. Politicile de clemență
Programele de clemență au apărut relativ târziu pe eșichierul economico-financiar și reprezintă o nouă orientare în cadrul politicilor de concurență, care sunt orientate spre descoperirea și anihilarea practicilor anticoncurențiale[11]. Programele de clemență au apărut pentru prima dată în SUA și ulterior au fost adoptate în numeroase sisteme de drept, inclusiv în sistemul nostru de drept. Ele au fost concepute pentru a destructura cele mai nocive antante secrete, cartelurile hardcore și vizează instabilitatea structurală. Membrii unui astfel de cartel au posibilitatea să devieze de la strategia comună, prin scăderea prețului produselor, prin mărirea cantității acestora sau în orice alt mod care i-ar permite să câștige mai mult decât profitul de cartel. O asemenea conduită este însă deosebit de riscantă în ipoteza în care este detectată de parteneri, mai cu seamă când întreprinderile implicate în jocul anticoncurențial sunt puternice iar cartelul este dotat cu așa-zisele „legi interne” stricte. Măsurile de retorsiune pot să-i fie fatale întreprinderii infidele și, în plus, pot atrage atenția autorităților de concurență și conduce la aplicarea sancțiunilor legale[12].
Exact în acest moment dramatic din viața unei antante intervin programele de clemență cu rolul lor ambivalent: armă imbatabilă care mărește vulnerabilitatea cartelurilor și-l poate destructura chiar și pe cel mai compact dintre ele, dar și soluție gratuită de ieșire din cartel, însă numai pentru primul „jucător” care-i livrează autorităților pe toți ceilalți. Calificate metaforic ca „politique de la carotte et du bâton”, din punct de vedere tehnic sistemele de clemență în vigoare în diferite legislații se prezintă ca veritabile regulamente de organizare a unor curse contra cronometru, în cadrul cărora foștii parteneri de cartel se întrec pentru a transmite organelor de poliție a pieței cele mai pertinente informații cu privire tocmai la comportamentele anticoncurențiale la care au participat[13].
Politica de clemență este un tratament favorabil acordat de Consiliul Concurenței întreprinderilor implicate într-o practică anticoncurențială (înțelegere sau practică concertată), care cooperează cu autoritatea de concurență în vederea descoperirii practicii respective. Începând cu anul 2009, politica de clemență se aplică și înțelegerilor verticale foarte grave, cum sunt cele referitoare la: fixarea prețurilor și împărțirea piețelor care conduce la protecție teritorială absolută. Precizăm că, întreprinderile care apelează la politica de clemență pot beneficia de: imunitate la amendă (amendă zero) și reducerea amenzii. Agenții economici care doresc să beneficieze de politica de clemență trebuie: să depună o declarație detaliată privind modul de organizare și funcționare a presupusei înțelegeri; să furnizeze orice probe referitoare la presupusa înțelegere; să coopereze în mod real, total, continuu și prompt cu Consiliul Concurenței; să nu dezvăluie intenția de a apela la clemență decât în fața altor autorități de concurență; la solicitarea Consiliului Concurenței, să înceteze implicarea în presupusa înțelegere.
O cercetare a programelor de clemență și a efectelor acestora ne relevă că principiul în temeiul cărora funcționează este acela al stimulării interesului individual al participanților la cartel de a abandona jocul anticoncurențial, în dauna interesului colectiv de a menține cartelul[14]. Succesul excepțional pe care l-au înregistrat, mai ales după ce s-au operat modificări semnificative și în modelul american și în cel comunitar, se datorează unui set de reguli care au conferit forță și rigoare acestui principiu[15].
Menționăm că, potrivit Consiliului Concurenței din România, înțelegerile anticoncurențiale sunt înțelegeri între două sau mai multe întreprinderi concurente sau neconcurente care au ca rezultat denaturarea concurenței. Cele mai grave forme de înțelegeri anticoncurențiale sunt înțelegerile de tip cartel (înțelegeri secrete între concurenți) care vizează stabilirea prețurilor și/sau împărțirea piețelor.
Efectele negative ale înțelegerilor anticoncurențiale sunt: limitarea artificială a concurenței; creșterea prețurilor; evitarea constrângerilor care generează inovație (ex. dezvoltarea unui produs sau introducerea unor metode de producție mai eficiente) și restrângerea oportunităților de angajare.
Legiuitorul a stabilit sancțiuni pentru întreprinderile implicate într-o înțelegere anticoncurențială. Astfel, în urma unei investigații referitoare la o posibilă înțelegere anticoncurențială, se pot aplica următoarele sancțiuni:
– contravenționale – amenzi de până la 10% din cifra de afaceri totală, realizată de întreprinderile implicate, în anul financiar anterior sancționării;
– penale – închisoare de la 6 luni la 5 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi pentru conceperea sau organizarea, cu intenție, a practicilor anticoncurențiale interzise de art. 5 din legea concurenței, săvârșită de persoane care exercită funcția de administrator, reprezentant legal ori care exercită în orice alt mod funcții de conducere într-o întreprindere.
Începând cu anul 2019, politica de clemență se aplică tuturor înțelegerilor anticoncurențiale. Consiliul Concurenței a publicat două Ghiduri destinate conformării cu legislația din domeniul concurenței care cuprind informații utile în vederea evitării încălcării legii. Acestea se adresează întreprinderilor, angajaților acestora, precum și asociațiilor de întreprinderi și cuprind informații privind principalele fapte interzise de reglementările din domeniul concurenței, dar și exemple practice inspirate atât din practica Consiliului Concurenței, cât și a altor autorități de concurență, inclusiv Comisia Europeană[16].
Facem precizarea că, majoritatea sistemelor de drept contemporane includ programe de clemență, cu obiectivul asumat de a mina din interior cartelurile, prin stimularea tendințelor centrifuge naturale ale întreprinderilor membre. Între aceste programe există deosebiri: unele privitoare la condițiile acordării clemenței, altele – la avantajele oferite denunțătorilor sau la procedurile aplicabile. Unele programe sunt mai eficiente, altele mai puțin. Aceste diferențe, firești și explicabile prin diversitatea spațiilor naționale și juridice în care au fost concepute, constituie însă o constantă sursă de slăbiciune pentru fiecare dintre ele, pentru simplul motiv că cele mai pernicioase carteluri actuale au dimensiuni transnaționale și nu mai pot fi tratate cu metode domestice. În acest context, modelul comunitar constituie o originală tentativă de realizare a unui megasistem de clemență, aplicabil unitar pe piața intracomunitară. Însă el continuă să coexiste cu sistemele instituite de statele membre ale Uniunii Europene și intră adeseori în coliziune cu alte sisteme, în special cu cel american.
Din punct de vedere legislativ, evidențiem Regulamentul 1/2003, referitor la aplicarea regulilor de concurență prevăzute în articolele 81 și 82 din Tratatul CE[17], nu conține nici o prevedere referitoare la regulile programului de clemență. De fapt, sistemul european de clemență a fost conturat printr-un alt document comunitar, în 1996, anume Comunicarea Comisiei privind neaplicarea amenzilor sau reducerea cuantumului acestora în afacerile referitoare la antante[18]. Acest sistem, care obliga întreprinderile denunțătoare să dea declarații scrise și era echivoc în privința condițiilor și limitelor exonerărilor, a avut puțin succes. De aceea Comisia a creat un alt mecanism, printr-o comunicare din 2002[19]. Acum se distingea clar între regimul imunității și cel al reducerii cuantumului amenzilor, erau introduse reguli care măreau nivelul de transparență și de confidențialitate, dar erau conservate și unele prejudecăți care afectau eficacitatea programului[20]. De aceea a fost elaborat un altul, prin Comunicarea Comisiei referitoare la imunitatea la amenzi și la reducerea acestora în afacerile privitoare la antante din 2006[21]. Sistemul comunitar de clemență așa cum este structurat în prezent vizează cele două modalități în care pot fi recompensate întreprinderile care colaborează cu autoritatea de concurență – imunitatea totală și imunitatea parțială la amendă – și conține reguli precise de procedură care-i conferă transparență și siguranță.
Cele mai multe dintre autoritățile de concurență ale statelor membre ale Uniunii Europene și-au reamenajat mecanismele de clemență, potrivit angajamentelor asumate cu ocazia elaborării Programului Model al REC. Comunicarea din 2006 a Comisiei, referitoare la imunitatea la amenzi și la reducerea acestora a devenit astfel standardul european în ceea ce privește sistemele de clemență. Este însă vorba, pe de o parte, de un standard minimal, dat fiind că autorităților naționale de concurență li s-a recunoscut îndreptățirea de a-și stabili și reguli proprii, specifice, pe care le consideră necesare din rațiuni de eficacitate. Pe de altă parte, adeseori, acest standard implică și reguli de soft law, în condițiile în care armonizarea a trebuit să fie operată în medii juridice diferite și multe dintre autoritățile de concurență au competențe limitate în ceea ce privește reformarea legislativă a programelor de clemență. Cum statele membre ale Uniunii Europene dispun de prevederi legale diferite în privința regimului sancționator aplicabil acestora și cum autoritățile naționale de concurență nu au, cel mai adesea, atribuții legislative, programul s-a limitat numai să constate că ar fi oportun să se ofere un anumit nivel de protecție personalului întreprinderilor care colaborează în cadrul procedurilor de clemență.
Aducem spre exemplificare sistemul german, unde Bundeskartellamt este autoritatea de concurență germană si care a elaborat un nou program de clemență prin Comunicarea nr. 9/2006, privitoare la imunitatea la amenzi și la reducerea mărimii acestora în afacerile privind cartelurile[22]. Exonerarea totală poate fi acordată întreprinderii care, cea dintâi, dezvăluie antanta, înainte ca ancheta să fi fost inițiată, permițând obținerea unui ordin de percheziție sau, după deschiderea investigației, întreprinderii care, prima, oferă suficiente probe pentru a se putea constata existența cartelului. Operatorul denunțător trebuie apoi „să mențină o cooperare permanentă și totală de-a lungul întregii proceduri”. În toate situațiile, clemența este acordată doar dacă întreprinderea: nu a jucat un rol decisiv în organizarea antantei și nu a constrâns alte întreprinderi să participe la antantă.
De pildă, în sistemul britanic, programul britanic[23], revizuit la 11 decembrie 2008, prezintă numeroase analogii cu sistemul comunitar, precum procedura orală sau marcatorii, dar și cu cel american. În mod deosebit trebuie subliniat caracterul său incitativ, dar și previzibilitatea și securitatea pe care le oferă întreprinderilor atrase în jocul colaborării. Prima întreprindere care dezvăluie un cartel înaintea începerii oricărei investigații beneficiază automat de imunitate totală (imunitate de tip A). Dacă însă în momentul denunțului ancheta fusese deja demarată, întreprinderea va putea numai să beneficieze de clemența totală (imunitate de tip B), ori i se va acorda doar o reducere a amenzii de până la 50% (imunitate de tip C)[24]. Office of Fair Trading (OFT), este autoritatea care evaluează discreționar contribuțiile și calitatea cooperării fiecărei întreprinderi candidată la clemență[25].
Observăm că, deși au fost eliminate două condiții care limitau sfera de incidență a clemenței dreptul german menține în plus față de cel comunitar condiția ca denunțătoarea să nu fi avut o activitate hotărâtoare la structurarea cartelului, care, în opinia noastră, nu numai că impune probe dificil de administrat, dar este de natură să descurajeze recursul la programul de clemență.
Dintre trăsăturile sistemului britanic care-i conferă originalitate, menționăm:
– disponibilitatea cu totul specială a OFT de a stabili relații informale, prealabile formulării oricărei cereri de clemență, cu orice întreprindere, posibil angrenată într-un cartel.
– preluarea și adaptarea regulii americane „Amnesty Plus”, care permite unei întreprinderi, beneficiară de clemență pentru activitatea în cadrul unui anumit cartel, să obțină o reducere a amenzii și pentru participarea la un alt cartel, chiar dacă pentru aceasta din urmă nu întrunește condițiile clemenței;
– consacrarea, alături de imunitatea civilă pentru întreprinderile denunțătoare, și a imunității penale pentru persoanele fizice ‒ conducători sau salariați ai acestor întreprinderi, autoare ale infracțiunilor de cartel.
– răsplătirea terților informatori cu premii care pot atinge 100.000 euro. Este vorba tot de membri ai personalului întreprinderilor implicate în cartel, dar care nu au săvârșit în mod nemijlocit acte ilicite.
Un alt exemplu demn de amintit aici este Programul de clemență francez care a fost introdus prin Noile reglementări economice, adoptate în 2001 (NRE), acum integrate în Codul de comerț[26]. Prin Legea modernizării economiei nr. 2008-776 din 4 august 2008 (LME), a fost reformat întregul mecanism instituțional implicat în configurarea politicii de concurență și în asigurarea poliției concurenței, cu semnificative consecințe și în plan procedural, fără însă a se modifica substanțial sistemul de clemență. Modelul francez a fost inițial conturat printr-un Comunicat de procedură din 11 aprilie 2006, cu ocazia căruia Conseil de la concurrence a precizat modul de aplicare a regulilor de clemență stabilite de NRE. În urma elaborării Programului model al REC, la 17 aprilie 2007[27], Consiliul a adoptat un nou Comunicat de procedură, iar actuala Autorité de la concurrence, la rândul său, a elaborat Comunicatul de procedură din 2 martie 2009.
Reglementările franceze acordă exonerarea totală sau parțială de amendă unui membru al cartelului dacă acesta „a contribuit la stabilirea realității practicii prohibite și la identificarea autorilor săi, aducând informații” de care Autoritatea sau administrația nu dispuneau anterior (art. L 464-2 C. comm.). Condițiile acordării clemenței sunt aceleași cu cele conținute de programul comunitar[28].
În ceea ce privește țara noastră, menționăm că, în cadrul Consiliul Concurenței funcționează Modulul de Clemență. Acest Modul are rolul de a asigura interfața dintre Consiliul Concurenței și agenții economici care depun solicitări in conformitate cu Instrucțiunile privind aplicarea politicii de clementă. Modulul de Clemență recepționează și înregistrează solicitările pentru clemență depuse de agenții economici. Toate solicitările pentru clemență se vor înregistra în Registrul Unic de Clemență in ordine cronologică, într-o formă care permite identificarea datei și orei depunerii solicitărilor. Agenții economici pot să solicite un marker prin care își „rezervă”, anticipat, locul care le permite obținerea imunității, până la strângerea informațiilor necesare pentru a face o aplicație completă. Agenții economici care aplică pentru clemență în mai multe State Membre pot apela la sistemul de solicitări simplificate. Ulterior, după ce se stabilește autoritatea care va instrumenta cazul, operatorul economic va completa și depune la aceasta solicitarea cu toate informațiile necesare[29].
În România a fost introdus un sistem de clemență prin Instrucțiunile privind condițiile și criteriile de aplicare a unei politici de clemență potrivit prevederilor art. 56 alin. (2) din Legea concurenței nr. 21/1996, cu modificările și completările ulterioare, emise de Consiliul Concurenței (numite în continuare „Instrucțiuni”) și puse în aplicare prin Ordinul Consiliului Concurenței nr. 93 din 22 aprilie 2004[30]. Modelul urmat este cel comunitar, așa cum fusese configurat prin Comunicarea din 2002, fără a fi actualizat potrivit Comunicării din 2006 și Programului model elaborat de autoritățile naționale de concurență în același an. Numitele Instrucțiuni se aplică antantelor de fixare a prețurilor ori a volumului producției sau a cotelor de vânzare, de împărțire a piețelor sau clienților, licitațiilor trucate, acordurilor de restricționare a importurilor sau a exporturilor. Este, așadar, vorba despre cartelurile care implică cele mai grave atingeri aduse concurenței – cartelurile „hardcore”, care generează creșterea prețurilor și reducerea opțiunilor de alegere ale consumatorilor.
Cele două coordonate ale acestui sistem sunt imunitatea la amendă și reducerea cuantumului amenzii. Întreprinderea delatoare poate obține exonerarea totală de la aplicarea sancțiunii când, prima, transmite Consiliului Concurenței elementele probatorii care-i dau acestuia posibilitatea să declanșeze procedurile de investigație sau când, tot cea dintâi, furnizează autorității de concurență dovezile necesare probării unei antante prohibite prin art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 (echivalentul art. 81 Tratat CE). În prima ipoteză, se acordă imunitatea numai dacă, la momentul furnizării elementelor probatorii, Consiliul Concurenței nu deținea elemente suficiente în legătură cu presupusul cartel, care să-i permită declanșarea procedurii de investigație. Acordarea imunității în cea de-a doua ipoteză depinde de îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: autoritatea de concurență nu deținea, la data furnizării informațiilor și probatoriilor, suficiente elemente pentru a stabili înfrângerea art. 5 alin. (1) din Legea concurenței și nici o întreprindere nu obținuse imunitatea condiționată în cadrul primei ipoteze[31].
V. Concluzii
Libera concurență este un element-cheie al unei economii de piață deschise. Aceasta stimulează performanțele economice și oferă consumatorilor o paletă mai largă de produse și servicii de mai bună calitate la prețuri mai competitive. Politica Uniunii Europene în domeniul concurenței este menită să asigure că nu există distorsiuni ale concurenței pe piața internă, prin aplicarea unor norme similare tuturor societăților care își desfășoară activitatea pe această piață. Titlul VII Capitolul 1 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene stabilește fundamentele normelor comunitare în materie de concurență. Tratatul interzice ajutorul de stat, dar există și excepții, deoarece un asemenea ajutor se poate justifica, de exemplu, în cazul unor servicii de interes economic general. Trebuie demonstrat faptul că acestea nu perturbă competiția astfel încât să contravină interesului public.
Programul comunitar de clemență prezintă incontestabile calități în materie de previzibilitate, transparență și confidențialitate. Întreprinderea care apelează la sistemul de clemență poate evalua, în principiu, consecințele demersului său, știe care sunt pașii pe care trebuie să-i parcurgă, poate anticipa riscurile la care se expune, se bizuia pe discreția autorității de concurență. Toate aceste trăsături care conturează statutul de securitate conferit întreprinderii denunțătoare constituie totodată o garanție a eficacității politicii de clemență.
Cu toate acestea, întregul sistem de punere în practică a regulilor de concurență prevăzute în art. 81 și art. 82 CE, consacrat prin Regulamentul Consiliului nr. 1/2003[32], prin Rețeaua europeană de concurență și prin Comunicarea din 2006 referitoare la regimul imunității la amendă și al exonerărilor parțiale de amendă, la care se adaugă Programul model al REC în materie de clemență, are și slăbiciuni care nu pot fi ignorate.
Bibliografie:
1. A. Cotuțiu, G.V. Sabău (2008), Drept român și comunitar al concurenței, Ed. C.H. Beck, București;
2. C. Ignătescu (2019), Abuzul de drept, Ed. Lumen, Iași;
3. F. Lévêque, L’efficacité multiforme des programmes de clémence, in Concurrences. Revue des droits de la concurrence, nr. 4/2006;
4. Gh. Gheorghiu, M. Niță (2020), Dreptul concurenței, Ed. Universul Juridic, București;
5. I. Didea (2014), Dreptul european al concurenței, Ed. Universul Juridic, București;
6. J. Philippe, A. Guyon, I. Gurov, Les cartels internationaux, in (dir.) G. Canivet, La modernisation du droit de la concurrence, L.G.D.J., 2006;
7. M.C. Dobrilă (2019), Dreptul european al afacerilor. Principii, politici, piața unică, libertăți, drept european al contractelor, Ed. Universul Juridic, București.
Surse web:
1. www. autoritedelaconcurrence.fr
2. www.bundeskartellamt.de
3. www.clementa.ro
4. www.consiliulconcurentei.ro
5. www.legislatie.just.ro
6. www.oft.gov.uk
[11] Trebuie specificat faptul că apariția programelor de clemență s-a întemeiat pe o premisă unanim acceptată, prezentată în Comunicarea Comisiei privitoare la imunitatea la amendă și la reducerea mărimii acestora în afacerile referitoare la antante, din 2006: cartelurile secrete limitează artificial concurența.
[12] J. Philippe, A. Guyon, I. Gurov, Les cartels internationaux, în (dir.) G. Canivet, La modernisation du droit de la concurrence, L.G.D.J., 2006, pp. 215-218.
[13] F. Lévêque, L’efficacité multiforme des programmes de clémence, in Concurrences. Revue des droits de la concurrence, nr. 4/2006, p. 30.
[14] F. Lévêque (2006), op. cit., p. 34.
[15] V. și J. Philippe, A. Guyon, I. Gurov (2006), op. cit., pp. 218-222.
[16] A se consulta informații suplimentare pe http://www.consiliulconcurentei.ro/ http://www.clementa.ro/.
[17] JO L. din1 ianuarie 2003.
[18] JO C. 207 din 18 iulie 1996.
[19] JO C. 45 din 19 februarie 2002.
[20] Până la adoptarea sistemului din 2006, în mai puțin de patru ani, au fost descoperite 80 de carteluri, Comisia a primit 167 de cereri de clemență și a acordat 51 de imunități totale.
[21] JO C 298 din 8 decembrie 2006.
[22] A se vedea http://www.bundeskartellamt.de/wDeutsch/publikactionen/bonusregelung.php.
[23] Legea britanică a concurenței (Competition Act din 1998) nu conține un program de clemență. Acest program a fost gândit prin acte emise de Office of Fair Trading (OFT), ultimul fiind din 2008, care l-a revizuit pe cel din 2006.
[24] Desigur, trebuie îndeplinite și condițiile posterioare, legate de colaborarea cu autoritatea de concurență pe toată durata procedurii.
[25] Sursa: http://www.oft.gov.uk/nr/rdonlyres/cc73e8f4-2433-48c4-a3bc-5f3255c58aarf/0/oft436.pdf.
[26] Art. L. 464-2 și art. R. 464 -5 din Codul de comerț consacră unul dintre puținele programe de clemență europene cu sursa în lege, și nu în norme elaborate de autoritățile de concurență.
[27] Conseil de la concurrence și Office of Fair Trading au asigurat copreședinția grupului de lucru pentru elaborarea Programului model.
[28] A se vedea și http://www.autoritedelaconcurrence.fr/user/index.php .
[29] Sursa: http://www.clementa.ro/ Consiliul Concurenței.
[30] M. Of. nr. 430 din 13 mai 2004.
[31] Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/8005.
[32] Amintim că, sub imperiul acestui regulament, art. 81 Tratat CE este direct aplicabil nu numai de către Comisie, ci și de fiecare autoritate națională de concurență din cele 27 de state membre. Fiecare autoritate de concurență își aplică propriul program de clemență simultan și paralel cu celelalte autorități. În consecință, întrucât un cartel internațional acoperă mai multe piețe naționale, decizia de a solicita clemența trebuie să fie internațională. Internațională fiind, decizia riscă să fie însă tratată după măsuri diferite. Acest fapt naște insecuritate juridică pentru întreprinderi și firești reticențe față sistemul de clemență.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.