Răspunderea pentru daunele produse culturilor agricole, silvice și animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic
Mihai-Bogdan Ionescu-Lupeanu - aprilie 5, 2023Aspecte prealabile specifice pagubei produse animalelor domestice, inclusiv albinelor. Potrivit art. 4 alin. (8) din H.G. nr. 3/2023, „În cazul pagubei produse animalelor domestice, inclusiv albinelor, primarul solicită în scris, prin orice mijloace de comunicare, cu confirmare de primire, medicului veterinar de liberă practică împuternicit să culeagă informațiile privind cauza rănirii/decesului animalelor domestice numai în prezența personalului de specialitate al gestionarului fondului cinegetic și să completeze fișa al cărei formular este prevăzut în anexa nr. 2, denumit în continuare medic veterinar de liberă practică împuternicit. Fișa, completată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, se înregistrează la sediul unității administrativ-teritoriale, se pune la dispoziția primarului anterior convocării comisiei și face parte din dosarul de despăgubire”.
Prin raportare la prevederile art. 3 alin. (2) din H.G. nr. 3/2023, pentru identitate de rațiune, apreciem că se impune modificarea textului art. 4 alin. (8) din H.G. nr. 3/2023, în sensul obligativității culegerii informațiilor privind cauza rănirii sau decesului animalelor domestice de către medicul veterinar de liberă practică numai în prezența personalului de specialitate al gestionarului fondului cinegetic sau al celui al administratorului ariei naturale protejate, după caz. Propunem de lege ferenda următorul cuprins: „În cazul pagubei produse animalelor domestice, inclusiv albinelor, primarul solicită în scris, prin orice mijloace de comunicare, cu confirmare de primire, medicului veterinar de liberă practică împuternicit să culeagă informațiile privind cauza rănirii/decesului animalelor domestice numai în prezența, după caz, a personalului de specialitate al gestionarului fondului cinegetic în care s-a produs paguba sau a personalului de specialitate al administratorul ariei naturale protejate, dacă paguba s-a produs într-o arie naturală protejată neinclusă într-un fond cinegetic sau în care vânătoarea nu este admisă, și să completeze fișa al cărei formular este prevăzut în anexa nr. 2, denumit în continuare medic veterinar de liberă practică împuternicit. Fișa, completată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, se înregistrează la sediul unității administrativ-teritoriale, se pune la dispoziția primarului anterior convocării comisiei și face parte din dosarul de despăgubire”.
Calculul termenelor procedurale. În cadrul procedurii de constatare și evaluarea a pagubelor produse culturilor agricole, silvice și animalelor domestice de către exemplare din speciile de interes cinegetic, „termenele stabilite pe ore sau zile, prevăzute la alin. (2), (3), (5), (…) și (13) [n.n. – ale art. 4 din H.G. nr. 3/2023], încep să curgă de la ora 00.00 a primei zile lucrătoare ulterioare celei în care s-a constatat/produs paguba, a fost depusă cererea, respectiv a fost transmisă convocarea. Pentru cazul în care termenul include o zi sau mai multe zile nelucrătoare, acesta se prelungește corespunzător împlinirii termenului prevăzut la alin. (2), (3) și (5) [n.n. – ale art. 4 din H.G. nr. 3/2023]”[26]. Aceste prevederi își găsesc aplicabilitatea și în situația suspendării, în condițiile legii, a programului de lucru al primăriei[27].
Apreciem că, de la data semnării procesului-verbal și a înregistrării dosarului la unitatea administrativ-teritorială, calculul termenelor se va face potrivit dreptului comun.
2.6. Obligațiile ce incumbă potențialilor subiecți de drept.
2.6.1. Proprietarilor de culturi agricole le revine obligația recoltării acestora până la data de 15 decembrie a anului calendaristic în curs, cu excepția pachetelor de agromediu, actul normativ stipulând expres că cererile privitoare la constatarea și evaluarea pagubelor produse culturilor agricole de către speciile de faună de interes cinegetic „care semnalează pagube produse ulterior acestui termen nu fac obiectul reglementărilor prezentului act normativ”[28]. Apreciem că, în această ultimă ipoteză, proprietarului păgubit nu îi mai rămâne decât să încerce recuperarea prejudiciului pe calea dreptului comun.
Din punctul nostru de vedere, teza vizează în exclusivitate culturile agricole al căror rod poate fi cules în anul în curs și nu afectează dreptul proprietarului păgubit de a solicita dezdăunarea pentru pagubele aduse de către exemplarele din speciile de faună sălbatică de interes cinegetic culturilor agricole aflate în alt stadiu de dezvoltare și a căror recoltare va avea loc în anul calendaristic următor (e.g., afectarea culturilor după momentului însămânțărilor din campania agricolă de toamnă).
2.6.2. Proprietarilor de culturi silvice nu le incumbă, sub aspectul conduitei lor efective la locul amplasării acestora, nici o obligație.
Subliniem faptul că modificarea Legii nr. 407/2006 prin Legea nr. 13/2020 a produs o schimbare de paradigmă în ceea ce privește obligațiile care incumbă proprietarilor de culturi agricole și silvice[29].
2.6.3. Proprietarilor de animale domestice le revin următoarele obligații: „să asigure paza animalelor domestice aflate la pășunat sau la diferite munci”; „să folosească pentru pășunatul animalelor domestice numai acele suprafețe admise, potrivit legii, la pășunat”; „să adăpostească, pe timp de noapte, animalele domestice numai în locuri împrejmuite și păzite”; „să deplaseze animalele domestice prin pădure spre locurile de pășunat și adăpat numai pe traseele stabilite în acest scop, de comun acord, cu persoana juridică ce gestionează fauna de interes cinegetic din perimetrul respectiv și cu administratorul suprafeței respective de fond forestier” și „să folosească vetre de stupină, numai pe acele suprafețe admise, potrivit legii, în acest scop”[30]. În măsura în care obligațiile se grefează pe caracteristicile speciei de animale domestice, se cere îndeplinirea cumulativă a obligațiilor. Pe cale de excepție, proprietarii ale animalelor domestice au făcut ținta atacurilor în incinta gospodăriilor proprii nu trebuie să facă dovada îndeplinirii vreunei obligații, sub condiția ca animalele domestice să fi fost înregistrate în prealabil în evidențele primăriei și medicului veterinar[31].
Obligațiilor privitoare la conduita în teren a proprietarului păgubit se adaugă obligațiile ce incumbă acestora în cadrul procedurii de constatare și evaluare a pagubei, însoțite de sancțiuni specifice[32].
2.6.4. Obligațiile gestionarilor fondului cinegetic și ale administratorilor ariilor naturale protejate.
Obligațiile ce revin gestionarilor faunei cinegetice pentru prevenirea producerii, în fondul cinegetic și în intravilanul localităților cuprinse în schița acestuia, a unor pagube culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice de către exemplare din specii de faună de interes cinegetic, precum și condițiile necesar a fi îndeplinite astfel încât aceștia să nu suporte plata despăgubirilor, sunt, în esență, următoarele: realizarea cotei de recoltă în sezonul de vânătoare anterior (inclusiv a suplimentărilor acesteia) la speciile care au produs pagubele; asigurarea hranei complementare și a adăpătorilor alimentate cu apă; executarea de îndată, subsecvent sesizării sale de către primarul unității administrativ-teritoriale, a cel puțin 3 acțiuni de îndepărtare a exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic în scopul prevenirii pagubelor, respectiv, în cazul fondurilor cinegetice situate de-a lungul frontierei de stat, solicitarea emiterii hotărârii consiliului local competent și avizului șefului sectorului poliției de frontieră pentru organizarea și desfășurarea acțiunilor de alungare și de recoltare a exemplarelor de animale sălbatice care produc pagube culturilor agricole, silvice și animalelor domestice pe adâncimea de 500 de metri de la fâșia de protecție a frontierei de stat către interior[33]. În ceea ce privește această ultimă obligație sesizăm contrarietatea dintre prevederile actului normativ, în sensul că, potrivit art. 3 alin. (6) din H.G. nr.3/2023, această obligație incumbă primarului unității administrativ-teritoriale, neîndeplinirea ei constituind contravenție.
Acestora li se adaugă obligațiile specifice fazei de constatare și evaluare a pagubei, însoțite de sancțiunile corelative[34].
Pentru prevenirea pagubelor produse în ariile naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă, administratorului ariei naturale protejate îi incumbă obligația de a solicita, de îndată, subsecvent recepționării sesizării emise de primarul unității administrativ-teritoriale, autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, recoltarea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexele nr. 1 și 2 din Legea nr. 407/2006.
Dovada îndeplinirii obligației se face prin transmiterea către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare a solicitării acordului privind recoltarea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic care produc pagube, însoțită de avizul consiliului științific.
Apreciem, în considerația prevederilor Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1075/2015 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliilor Științifice constituite pentru ariile naturale protejate care necesită structuri de administrare[35], că transmiterea solicitării emiterii acordului privind recoltarea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic care produc pagube „de îndată”, față de obligativitatea atașării avizului Consiliului Științific, este, în practică, imposibilă.
Totodată, pornind de la o mai veche observație a noastră, potrivit căreia în ariile naturale protejate, sunt exceptate de la interdicția generală de hrănire a animalelor sălbatice, gestionarii fondurilor cinegetice și administratorii ariei naturale protejate, dar că, dacă în ceea ce privește gestionarii fondului cinegetic suprapus, total sau parțial, ariei naturale protejate, dreptului lor îi corespunde obligația corelativă de administrare a hranei, a cărei întindere este stabilită de legislația cinegetică secundară, în ceea ce îi privește pe administratorii ariilor naturale protejate, dreptului nu îi corespunde (și) obligația corelativă[36]. Analizând problematica prin prisma interesului superior al faunei sălbatice, inexistența unei obligații corelative dreptului administratorilor ariilor naturale protejate de a hrăni exemplarele acestor specii, apreciem că, pe viitor, se impune instituirea în sarcina administratorilor ariilor naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă, a obligației de hrănire a efectivelor speciilor de faună sălbatică. Pentru suplețea legislativă și egalitate de tratament între subiecții de drept credem că cea mai potrivită reglementare a chestiunii ar fi posibilă prin recurgerea la tehnica normelor de trimitere, în cazul de față obligațiile ce incumbă administratorilor ariei naturale protejate în ceea ce privește hrănirea efectivelor de faună sălbatică existente în ariile naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă, urmând a fi cele prevăzute în legislația cinegetică secundară (Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 219/2008 pentru stabilirea modelului-cadru al contractelor de gestionare a faunei cinegetice de pe suprafața fondurilor cinegetice și al actelor adiționale[37], cu modificările și completările, respectiv în H.G. nr. 3/2023).
2.7. Cuantumul despăgubirilor. Modalitatea de stabilire a cuantumului despăgubirilor pentru culturile agricole, animalele domestice ucise sau rănite, respectiv pentru înlocuirea stupilor și materialului biologic apicol se face potrivit art. 6 alin. (1) din H.G. nr. 3/2023. În ceea ce privește culturile silvice, în lipsa documentelor justificative privitoare la cheltuielile efectuate de către proprietarul păgubit până la data producerii prejudiciului, cu înființarea și întreținerea culturii, precum și în cazul în care nu s-au efectuat cheltuieli, sunt avute în vedere, în cazul arborilor, lăstarilor și pomilor de Crăciun, metodologia prevăzută la art. 2 alin. (3) din O.U.G. nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora[38], aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2007[39], respectiv, în cazul celorlalte culturi silvice, prevederile anexei nr. 4 a Normelor metodologice privind modul de prevenire, constatare, evaluare și aprobare a pierderilor provocate de fenomene meteorologice periculoase și de alți factori vătămători fondului forestier național și obiectivelor instalate în acestea, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 766/2007[40].
Modelul și conținutul procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor, stabilire a răspunderii civile și a despăgubirii pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice animalelor domestice și stupinelor de către exemplare din speciile de faună sălbatică de interes cinegetic sunt prevăzute în anexele nr. 7, 8 și 9 ale H.G. nr. 3/2023, cărora li se anexează documentele justificative administrate de comisie cu ocazia constatării, evaluării pagubei și stabilirii răspunderii civile[41].
Procesele-verbale, întocmite într-un singur exemplar original[42], împreună cu documentele anexate, se numerotează, se opisează și se îndosariază, dosarul astfel rezultat fiind înregistrat la data semnării procesului-verbal, la unitatea administrativ-teritorială, care are obligația de a-l înainta, în termen de 3 zile lucrătoare, cu confirmare de primire instituției competente[43]. Conducătorii instituțiilor competente, în baza dosarului, emit, în termen de 10 zile lucrătoare de la data constatării pagubelor, decizia de aprobare sau neaprobare a răspunderii civile și de acordare a despăgubirilor. În ceea ce privește decizia de aprobare a răspunderii civile și de acordare a despăgubirilor, aceasta reprezintă document de plată[44]. Decizia sus-menționată poate face obiectul contestației potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004[45], cu modificările și completările ulterioare.
2.8. Stingerea obligațiilor de dezdăunare. Stingerea obligațiilor de dezdăunare se face, în principiu, prin plată, autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare, respectiv autoritatea publică centrală care răspunde de protecția mediului urmând să aloce structurilor lor teritoriale fondurile necesare plății despăgubirilor[46]. Mai mult, „Autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare va aloca, la solicitarea structurilor sale teritoriale, fondurile necesare plății tuturor despăgubirilor stabilite în seama acesteia, neachitate până la data prezentei hotărâri a Guvernului”[47].
Pe cale de excepție, „Pentru situația în care obligația de plată a despăgubirii îi revine gestionarului faunei cinegetice, acesta poate propune proprietarului păgubit, în termenul legal de plată, compensarea sumelor datorate cu produse de origine vegetală sau animală sau cu alte bunuri”[48]. Acceptarea de către proprietarul păgubit a acestei modalități de stingere a obligației de dezdăunare se materializează într-un înscris semnat de ambele părți, care va fi depus prin grija gestionarului fondului cinegetic la sediul autorității competente, unde va fi înregistrat și păstrat[49]. Apreciem că, deși dovada acceptării se poate face și prin înscris autentic, reglementarea – care vine în întâmpinarea subiecților de drept ai acestui tip de raporturi juridice – a avut în vedere înscrisul sub semnătură privată care, prin înregistrarea și depunerea sa la autoritatea competentă, dobândește dată certă, potrivit art. 278 alin. (1) C. proc. civ.
La nivelul autorităților competente se întocmește un dosar de despăgubire – conținând documentele cuprinse în dosarul înaintat acestei instituții de către unitatea administrativ-teritorială sesizată cu cererea de acordare a despăgubirilor, decizia de stabilire a răspunderii civile și de acordare a despăgubirilor și respectiv copia documentului care atestă efectuarea plății – care se păstrează și se arhivează la unitatea care a emis decizia de aprobare a răspunderii civile și de acordare sau neacordare a despăgubirilor, după caz, care poate face obiectul consultării și verificării de către organele abilitate[50].
3. Răspunderea contravențională. Importanța răspunderii civile pentru producerea pagubele culturilor agricole, silvice și animalelor domestice de către exemplarele speciilor de faună sălbatică de interes cinegetic a condus la sancționarea contravențională a conduitei care fie a favorizat producerea pagubelor, fie a împiedicat sau îngreunat procedura de acordare a despăgubirilor potrivit prevederii legii speciale. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor este de competența personalului cu atribuții de control al autorității publice centrale care răspunde de vânătoare și al structurilor sale teritoriale și al Gărzii de Mediu. Considerăm criticabilă sancționarea tuturor faptelor prevăzute și sancționate de H.G. nr. 3/2023 cu amenda cuprinsă între 1.000 și 2.000 de lei, deși acestea prezintă în mod evident un grad de pericol diferit, precum și lipsa unor sancțiuni contravenționale complementare.
4. Concluzii și propuneri de lege ferenda. Concluzia generală este aceea că prevederile art. 13 din Legea nr. 407/2006 și cele ale H.G. nr. 3/2023 – menite să contribuie la protecția speciilor de faună sălbatică, prin atenuarea conflictului om-faună sălbatică, contribuind la reducerea acțiunilor circumscrise sferei ilicitului penal pe care proprietarii păgubiți ai celor mai diverse bunuri civile s-ar putea considera îndrituiți moral să le exercite împotriva exemplarelor speciilor de faună sălbatică „stricătoare” – sunt (încă) departe de a servi cu celeritate și în mod eficient la dezdăunarea pentru prejudiciilor cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic.
În condițiile în care sfera de aplicare a art. 13 din Legea nr. 407/2006 și a legislației secundare subsecvente (H.G. nr. 3/2023) este una restrânsă, apreciem că s-ar impune reglementarea printr-un act normativ cu putere de lege a instituției răspunderii juridice pentru daunele produse exemplarelor de faună deținute în amenajări piscicole, crescătorii de vânat și complexuri de vânătoare de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic.
În urma analizei critice a H.G. nr. 3/2023, apreciem, printre altele, că:
― obligativitatea motivării hotărârilor comisiei de constatarea și evaluarea pagubelor produse culturilor agricole, silvice și animalelor domestice, în cazul existenței unor opinii divergente, se referă atât la opinia majoritară cât și la cea separată;
― există o vădită contrarietate între prevederile art. 3 alin. (6) din H.G. nr.3/2023 și cele ale art. 1 alin. (1) din Anexa nr. 3 a H.G. nr. 3/2023, cea dintâi stabilind în sarcina primarului unității administrativ-teritoriale obligația de a solicita emiterea hotărârii consiliului local competent și avizului șefului sectorului poliției de frontieră pentru organizarea și desfășurarea acțiunilor de alungare și de recoltare a exemplarelor de animale sălbatice care produc pagube culturilor agricole, silvice și animalelor domestice pe adâncimea de 500 de metri de la fâșia de protecție a frontierei de stat către interior, în cazul fondurilor cinegetice situate de-a lungul frontierei de stat, iar cea de-a doua, în sarcina gestionarului fondului cinegetic;
― obligația ce incumbă proprietarilor de culturi agricole de a efectua recoltarea acestora până la data de 15 decembrie a anului calendaristic în curs, cu excepția pachetelor de agromediu, vizează în exclusivitate culturile agricole al căror rod poate fi cules în anul în curs și nu afectează dreptul proprietarului păgubit de a solicita dezdăunarea pentru pagubele aduse de către exemplarele din speciile de faună sălbatică de interes cinegetic culturilor agricole aflate în alt stadiu de dezvoltare și a căror recoltare va avea loc în anul calendaristic următor;
― obligația de transmitere de către administratorul ariei naturale protejate a solicitării de emitere a acordului privind recoltarea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic care produc pagube „de îndată”, față de obligativitatea atașării avizului Consiliului Științific, este, în practică, nerealistă și imposibil de îndeplinit.
Dintre modificările H.G. nr. 3/2023, care considerăm că ar contribui în mod decisiv la atingerea scopului pentru care a fost edictată norma, amintim:
― acordarea competenței primarului unității administrativ-teritoriale de a constata și sancționa transmiterea de solicitări la unitatea administrativ-teritorială pentru convocarea comisiei în vederea acordării de despăgubiri de către persoane care nu au calitatea de proprietar al bunurilor distruse ori de reprezentant legal ori convențional al acestora, faptă prevăzută și sancționată de art. 11 alin. (1) lit. j) teza a II-a din H.G. nr. 3/2023;
― reglementarea parcursului cererilor greșit îndreptate către o unitate administrativ-teritorială;
― reglementarea unei proceduri simplificate de obligare a autorului cererii de despăgubire la plata cheltuielilor efectuate de către instituțiile sau persoanele implicate, în situația renunțării, în scris la solicitarea despăgubirii, după transmiterea convocării comisiei de constatare și evaluare a pagubelor;
― instituirea în sarcina administratorilor ariilor naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă, a obligației de asigurare a hranei complementare pentru efectivele speciilor de faună sălbatică de interes cinegetic;
― modificarea textului art. 4 alin. (8) din H.G. nr. 3/2023, în sensul obligativității culegerii informațiilor privind cauza rănirii sau decesului animalelor domestice de către medicul veterinar de liberă practică numai în prezența personalului de specialitate al gestionarului fondului cinegetic sau al celui al administratorului ariei naturale protejate, după caz;
― stabilirea, în mod expres, a răspunderii civile a proprietarului culturilor agricole, silvice și animalelor domestice în cazul neîndeplinirii de către acesta a obligațiilor ce îi revin acestuia, cu atât mai mult cu cât precedentul există, în acest caz exemplificativă fiind răspunderea stabilită în sarcina conducătorului autovehiculului pentru pagubele produse în urma accidentelor de circulație în care sunt implicate exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, în cazul producerii accidentelor în porțiunea de drum aflată sub incidența indicatorului „atenție animale”.
DOWNLOAD FULL ARTICLE[26] Art. 4 alin. (6) din H.G. nr. 3/2023.
[27] Art. 4 alin. (7) din H.G. nr. 3/2023.
[28] Art. 4 alin. (4) din H.G. nr. 3/2023.
[29] E.g., art. 1 lit. d) din Anexa nr. 3 (Obligații ce revin proprietarilor culturilor agricole și silvice și ai animalelor domestice, pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic) a H.G. nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor (M. Of. nr. 890 din 29 decembrie 2008), cu modificările și completările ulterioare, stabilea în sarcina proprietarilor, printre altele, și obligația amplasării „în culturile agricole sau silvice expuse mijloace de îndepărtat exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic (fixe sau mișcătoare), fizice ori chimice, permise de lege, cu ajutorul cărora vor alunga sau vor împiedica pătrunderea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic în interiorul culturilor”.
[30] Art. 1 lit. a)-e) din Anexa nr. 4 (Obligațiile ce le revin proprietarilor de animale domestice pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplare din specii de faună de interes cinegetic cuprinse în anexele nr. 1 și 2 la Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare) a H.G. nr. 3/2023.
[31] Art. 4 din anexa nr. 4 a H.G. nr. 3/2023.
[32] Art. 4 alin. (16) din H.G. nr. 3/2023: „Neprezentarea de către proprietarul păgubit, pe parcursul întrunirii comisiei, după caz, a copiilor certificate «conform cu originalul» ale amenajamentelor silvice în vigoare, a documentelor prevăzute în anexele nr. 5 și 6 pentru a dovedi dreptul de proprietate asupra culturilor agricole, silvice sau a animalelor domestice (…), pentru care solicită despăgubire, atrage, fără altă formalitate, respingerea cererii și neacordarea de despăgubiri pentru paguba sesizată”
Art. 4 alin. (17) din H.G. nr. 3/2023: „Proprietarii de animale domestice au obligația de a prezenta, pe parcursul întrunirii comisiei, documentele prevăzute la art. 2 din anexa nr. 4, pentru a dovedi îndeplinirea obligațiilor ce le revin în sensul prevenirii pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic”.
[33] Art. 1 alin. (1) din Anexa nr. 3 a H.G. nr. 3/2023.
[34] Art. 4 alin. (15) din Anexa nr. 3 a H.G. nr. 3/2023: „Neprezentarea de către gestionarul faunei cinegetice, pe parcursul întrunirii comisiei, în cazul în care paguba a fost produsă în fondul cinegetic sau în intravilanul/intravilanele cuprins/cuprinse în schița acestuia de către exemplare din speciile prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, a tuturor documentelor care dovedesc îndeplinirea de către acesta a obligațiilor și condițiilor conform anexei nr. 3 atrage, fără altă formalitate, răspunderea civilă a acestuia pentru producerea pagubei”.
[35] Nepublicat.
[36] Mihai-Bogdan Ionescu-Lupeanu, Aspecte juridice ale hrănirii exemplarelor din speciile de faună sălbatică din habitatele naturale, Revista Universul Juridic, nr. 5/2022.
[37] M. Of. nr. 297 din 16 aprilie 2008.
[38] M. Of. nr. 926 din 15 noiembrie 2006.
[39] M. Of. nr. 240 din 6 aprilie 2007.
[40] M. Of. nr. 646 din 21 septembrie 2007.
[41] Art. 6 alin. (8) din H.G. nr. 3/2023.
[42] Fiecărui participant la procedură îi va fi înmânată copie a procesului-verbal [art. 6 alin. (10) din H.G. nr. 3/2023].
[43] Art. 6 alin. (9) din H.G. nr. 3/2023. Instituția competentă este, după caz, fie structura teritorială a unității publice centrale care răspunde de vânătoare, fie structura teritorială a unității publice centrale pentru protecția mediului.
[44] Art. 7 din H.G. nr. 3/2023.
[45] M. Of. nr. 1.154 din 7 decembrie 2004.
[46] Art. 8 alin. (8) și (10) din H.G. nr. 3/2023. Sesizăm existența unei erori în textul art.8 alin. (10) din H.G. nr. 3/2023, în sensul că în sarcina structurilor teritoriale ale autorității publice centrale pentru protecția mediului nu este stabilită răspunderea civilă pentru pagubele produse în urma accidentelor de circulație în care sunt implicate exemplare prevăzută de art. 8 alin. (4) din H.G. nr. 3/2023, motiv pentru care nu vedem de ce autoritatea publică centrală pentru protecția mediului ar trebui să aloce structurilor sale teritoriale fondurile necesare plății despăgubirilor în această materie.
[47] Art. 8 alin. (9) din H.G. nr. 3/2023.
[48] Art. 8 alin. (6) din H.G. nr. 3/2023.
[49] Art. 8 alin. (7) din H.G. nr. 3/2023.
[50] Art. 9 din H. G. nr. 3/2023. Redactarea alin. (1) al articolului lasă de dorit. Apreciem că se impune reformularea lui cu proxima ocazie, motivat de faptul că, în prezent, redactarea lui trimite, în exclusivitate la dosarul de stabilire a răspunderii civile și acordare a despăgubirilor, teză infirmată de interpretarea sistematică a actului normativ.
Arhive
- aprilie 2024
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.