Procedura stabilirii taxei judiciare de timbru – o cutumă judecătorească nelegală?
Ion Popa - octombrie 1, 2016The procedure of court fees – a illegal established practice?
These brief considerations represents the result of practical findings in relation to the calculation of court fees and highlight, the first time, noticeable discrepancies between legal text on taxation of the disputes settled by judges, on the one hand, and practice of the same judges in the matter under review.
Specifically, the article analyzes the established practice, under which taxation is calculated by one member of the panel of judges and not by all members, as required by the legal norm.
The Article highlights the pressing need for legislative intervention not only to avoid this practice but also to ensure efficient proceedings regarding taxation during the phase before actual trial.
Keywords: judicial fee, illegal jurisprudence, re-examination, undue judicial fee.
Potrivit art. 18 teza 1 din vechea lege a taxelor judiciare de timbru în vigoare până în anul 2013, Legea nr. 146/1997 „determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de către instanţa de judecată…”.
Formularea legală a fost preluată identic şi în actuala normă ce reglementează taxele judiciare de timbru, respectiv O.U.G. nr. 80/2013, art. 31 alin. 1: „determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti se face de către instanţa de judecată”.
După cum constatăm, ambele texte sunt neechivoce şi neinterpretabile în sensul că instanţa de judecată este cea chemată şi exclusiv competentă de a stabili cuantumul taxei judiciare de timbru datorată de justiţiabil pentru litigiul cu care a sesizat instanţa. Este vădit credem şi nenecesar a mai argumenta că sintagma „instanţa de judecată” semnifică acel complet de judecată chemat să soluţioneze cauza supusă timbrării.
Aspectele de mai sus nu au fost vreodată contestate formal. Cu toate acestea, încălcarea textelor citate a devenit cutumiară în practica instanţelor judecătoreşti, în procedura ce precede primul termen de judecată şi ne referim aici atât la procedura vechiului cod de procedură civilă, cât şi a celui nou, intrat în vigoare în anul 2013. Astfel, fără excepţie, în practica instanţelor, ulterior primirii şi înregistrării cererii la instanţă, cuantumul taxei judiciare de timbru, comunicat prin citaţie justiţiabilului, este stabilit de către un singur judecător, de regulă cel ce conduce completul de judecată căruia dosarul i-a fost repartizat aleatoriu. Această practică este şi legală şi nelegală. Este legală atunci când completul de judecată este format dintr-un singur judecător, cel care şi stabileşte taxa datorată, dar este nelegală atunci când completul de judecată este format din doi sau trei judecători, situaţie întâlnită în căile de atac şi unde taxa este stabilită în fapt nu de instanţa de judecată, ci doar de un singur judecător al completului.
Din aceste motive considerăm că cea de a doua ipoteză, adoptată în practica instanţelor de control, contravine textelor mai sus citate din legea taxei de timbru, concluzia reţinută justificându-se nu doar prin prisma normei ce reglementează timbrajul, ci şi prin dispoziţiile procedurale impuse de art. 200 din noul cod de procedură civilă, conform cărora „completul” căruia i s-a repartizat cauza, nu doar un singur judecător, verifică îndeplinirea condiţiilor impuse unei cereri de chemare în judecată, printre aceste condiţii fiind şi cea prevăzută de art. 197 C. pr. civ. privind timbrarea cererii.
Aparent, aspectul semnalat, nu are consecinţe juridice asupra derulării litigiului, pentru că eventualele inadvertenţe de calcul sau cea analizată aici referitoare la competenţa de stabilire a cuantumului taxei pot fi cenzurate şi/sau însuşite la primul termen de judecată de către întregul complet, „acoperind” astfel imperativul legal privind competenţa.
În realitate însă, consecinţele juridice pot fi şi chiar au fost şi sunt nu doar consistent negative, prin plata unei taxe nedatorate, ci şi decisiv negative, prin anularea pentru netimbrare a cererii, susţineri pe care le vom exemplifica mai jos.
Potrivit art. 39 alin. 1-2 din O.U.G. nr. 80/2013 „împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă…”.
Reţinem din textul citat două aspecte.
În primul rând că cererea de reexaminare constituie o veritabilă cale de atac, în analizarea căreia nu există restricţii de fond sau de formă şi în al doilea rând că cei chemaţi să analizeze calea de atac sunt alţi judecători decât cei stabiliţi aleatoriu să soluţioneze cauza pe fond.
Rezultă de aici pe de o parte că judecătorii din completul fondului nu mai au posibilitatea procedurală să „acopere” stabilirea taxei doar de către un singur judecător al completului, indiferent de forma „acoperirii”, prin menţinerea taxei iniţiale sau prin modificarea acesteia. Pe de altă parte rezultă că judecătorii cererii de reexaminare sunt ţinuţi să analizeze nu doar aspectele de fond în legătură cu datorarea sau nu a taxei, ori a cuantumului acesteia, ci şi, ca motiv de ordine publică, aspectele ce ţin de legalitatea competenţei de stabilire a taxei, în sensul compunerii completului de judecată care a stabilit taxa, chiar dacă acest aspect nu a fost invocat în cuprinsul cererii de reexaminare.
În practica instanţelor, acest ultim aspect privind compunerea completului ce trebuia să stabilească taxa de timbru, nu a fost niciodată invocat, nici prin cererea de reexaminare şi nici din oficiu şi, evident, nici nu a fost analizat, astfel încât, ca o consecinţă logică, în toate acele cazuri în care reexaminarea a fost respinsă pe fondul său, partea s-a văzut nevoită fie să achite taxa de timbru stabilită, nelegal în opinia noastră, de un singur judecător al completului de judecată, fie să suporte anularea ca netimbrat a demersului său judiciar în cazul neplăţii taxei.
Situaţia este cu atât mai prejudiciantă pentru justiţiabil cu cât chiar dacă, la primul termen de judecată completul de fond ar intenţiona să modifice ceva în legătură cu taxa de timbru stabilită în condiţiile de mai sus şi definitivată prin respingerea cererii de reexaminare, nu ar avea pârghiile legale necesare, deoarece încheierea de respingere a cererii de reexaminare este definitivă, iar asupra taxei astfel definitivate nu se mai poate interveni nici măcar în căile de atac ale cauzei[1].
Concluzionând asupra celor de mai sus, repetăm aprecierea că în cazul stabilirii taxei de timbru în actuala reglementare legislativă, decizia trebuie să aparţină întregului complet de judecată şi nu unui singur membru al completului. Spre deosebire de celelalte operaţiuni preliminare primului termen de judecată, aspectele de timbraj ale cererii pot conduce la anularea demersului judiciar şi atunci se impune cu evidenţă că o astfel de măsură trebuie să fie rezultatul deciziei întregului complet, nu doar al deciziei singulare al unui membru al completului. Totodată, decizia privind stabilirea taxei de timbru este supusă unei căi de atac, fiind, tot în opinia noastră, de evidenţă că ceea ce se atacă trebuie să fie decizia instanţei de judecată chemată prin lege să stabilească taxa şi nicidecum, repetăm, decizia unui singur membru al acelei instanţe de judecată.
În acelaşi timp însă, trebuie să recunoaştem, iar cei familiarizaţi cu activitatea instanţelor cunosc acest aspect, că îndeplinirea procedurilor prealabile şedinţei de judecată, inclusiv cea a timbrajului, de către toţi membrii completului de judecată este/ar fi nu doar excesivă, pentru că este vorba doar despre proceduri strict administrative de comunicare poştală a unor documente, ci şi contraproductivă pentru că ar ocupa spaţiul temporal de activitate al mai multor judecători cu atribuţii ce pot fi cu uşurinţă îndeplinite doar de către unul dintre aceştia şi chiar de către un grefier sau altă persoană desemnată. Tocmai de aceea credem că o modificare legislativă în acest domeniu prin care competenţa de stabilire a taxei să revină explicit unui singur membru al completului, sau chiar unei alte persoane desemnate din cadrul instanţei, este necesară, cu condiţia ca decizia acestei unice persoane să fie validată/invalidată la primul termen de judecată de întregul complet şi doar decizia completului să fie explicit supusă reexaminării.
Am considerat util să abordăm tema de faţă pentru că, primo, deşi se manifestă vădit ca o anomalie contrară unui text legal, nu a fost semnalată ca atare până în prezent şi secundo, anomalia se manifestă sub formă de cutumă la nivelul întregii practici judecătoreşti, fiind vădită nevoia presantă a unei intervenţii legislative explicite.
[1] Conform Deciziei nr. 7/2014 pronunţată de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie într-un recurs în interesul legii „partea în sarcina căreia s-a stabilit obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru poate formula critici care să vizeze caracterul timbrabil al cererii de chemare în judecată exclusiv în cadrul cererii de reexaminare, neputând supune astfel de critici controlului judiciar prin intermediul apelului sau recursului”.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.