Politica de stat a Republicii Moldova privind managementul frontierelor și cooperarea transfrontalieră. Abordări practice
Corneliu Radu - februarie 6, 2023Rolul de bază în realizarea politicii statului în domeniul frontierei revine autorităților cu competențe nemijlocite la frontieră. Astfel, Poliția de Frontieră este autoritate administrativă, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care exercită atribuţiile şi implementează politica statului în domeniul managementului integrat al frontierei de stat, al combaterii migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere[22]. Serviciul Vamal este o autoritate administrativă aflată în subordinea Ministerului Finanțelor, care exercită funcțiile și atribuțiile ce îi revin și implementează politica vamală a statului prin aplicarea uniformă și imparțială a legislației în domeniul vamal în scopul asigurării, în limita competențelor sale, a securității economice a statului[23]. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) este autoritatea administrativă centrală din subordinea Guvernului care implementează politica statului în domeniile orientate spre garantarea siguranței alimentelor și a calității produselor alimentare precum: sanitar-veterinar și zootehnie, fitosanitar și protecția plantelor, siguranța și calitatea alimentelor[24]. Din analiza competențelor descrise rezumăm, că accentul de bază al politicii de stat în domeniul MIFS este pus pe asigurarea securității în diferite domenii de dezvoltare, părți componente ale securității naționale.
Fundamentul conceptului de gestionare integrată a frontierelor este considerată – cooperarea internațională, interstatală, inter și intra-instituțională[25]. Asigurarea unui nivel înalt de securitate la frontiere presupune colaborarea directă sau tangențială cu statul limitrof, implicarea tuturor autorităților cu competențe, independent sau în cooperare, pentru prevenirea și soluționarea problemelor legate de frontieră. Toate aceste acțiuni sunt îmbinate într-un mecanism funcțional coordonat de stat.
Republica Moldova dezvoltă o cooperare intensă cu statele vecine și sud-est europene. O astfel de cooperare este văzută drept contribuție la realizarea unor interese de securitate ale Moldovei – transferul de experienţă (spre Moldova) în edificarea unui stat de drept; stabilirea unor relaţii de încredere cu statele vecine şi stabilitatea regională. În acest sens, R. Moldova și-a propus să întreprindă o serie de activităţi în plan bilateral, ca de exemplu:
– încheierea unor acorduri de colaborare bilaterală cu statele vecine la nivelul anumitor categorii de forţe competente;
– efectuarea unui schimb intens de informații și experiență la diferite niveluri;
– crearea unităţilor mixte bilaterale și trilaterale România (UE) – Moldova – Ucraina de interacțiune în asigurarea securității frontierelor comune;
– prezenţa politică mai accentuată pentru facilitarea dezvoltării relațiilor frontaliere și transfrontaliere.
Referitor la aspectul ce cooperare cu statele vecine și terțe, menționez: R. Moldova a încheiat o multitudine de acorduri bilaterale, dar și cu diferite organizații internaționale, care au vizat aspecte de interes comun pentru fortificarea capacităților statului. Toate acestea au vizat să contribuie la dezvoltarea politică și socio-economică a Republicii Moldova printr-o cooperare extinsă într-o gamă largă de domenii de interes comun, inclusiv în ceea ce privește buna guvernanță, libertatea, securitatea și justiția, integrarea comercială și cooperarea economică sporită, ocuparea forței de muncă și politica socială, gestiunea financiară, administrația publică, participarea societății civile, consolidarea instituțiilor, reducerea sărăciei și dezvoltarea durabilă. Spre exemplu, doar între România și Republica Moldova, pe parcursul perioadei 1991-2022, au fost semnate nu mai puțin de 200 de convenții și acorduri bilaterale specifice[26]. Cu toate acestea, abordarea frontierei Republicii Moldova prin prisma contextului sectorial de dezvoltare, precum și funcționalitatea ei rămâne neschimbată și este îndreptată în continuare doar spre asigurarea unui nivel corespunzător de securitate.
Simplificarea procedurilor de control al frontierei, control vamal și alte tipuri de control efectuate la traversarea frontierei, facilitarea comerțului, trecerea frontierei, categorisirea persoanelor, mărfurilor și bunurilor, supuse controlului sau exonerate de control, sunt câteva din acțiunile de prioritate ale Guvernului. Exemple de inițiative sunt: aplicarea prevederilor Acordului de asociere Republica Moldova – UE (Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA)[27], crearea condițiilor de „Mic trafic de frontieră[28]” și de trecere simplificată pentru băștinașii raioanelor de frontieră[29], proceduri simplificate de vămuire, import/export al mărfurilor și bunurilor pentru agenții economici autorizați naționali și străini (AEO)[30].
Schimbul de informații și experiență este considerat motorul de eficientizare a relațiilor interinstituționale și interstatale la diferit nivel. Cooperarea prin schimbul de date și informații în domeniul frontalier dintre autoritățile din sistemul MIFS, se realizează, la nivel național, prin Sistemul de coordonare a securității frontaliere, care transpune Regulamentul (UE) nr.1052/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2013 de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (în continuare – EUROSUR)[31]. Pentru asta sunt instituite centre naționale și internaționale de coordonare în scopul îmbunătățirii schimbului de informații și cooperării pentru supravegherea frontierei[32]. Autoritățile din sistemul MIFS al Republicii Moldova fac schimb de date și informații cu autorități competente ale altor state prin:
Centrul comun de contact Galați pe următoarele domenii principale de cooperare: combaterea traficului de persoane, combaterea migrației ilegale, combaterea traficului cu autovehicule furate, combaterea falsurilor în documentele de călătorie, identificări de persoane[33].
Punctul Comun de Contact Palanca (PCC), care asigură în timp util schimbul de informații dintre agențiile de frontieră ale Republicii Moldova și ale Ucrainei cu privire la persoanele și mijloacele de transport care traversează frontiera, consemnele la frontieră, specificul traficului local, circumstanțele care ar putea avea impact sau afecta situația la frontieră, precum și alte informații relevante pentru evaluarea situației[34].
La nivel european, cooperarea dintre statele membre în vederea implementării unui management eficient în spațiul frontalier, cu accent direct asupra regimului de tranzit al frontierei și combaterea criminalității transfrontaliere, este coordonată de către Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe (FRONTEX)[35]. Autoritatea de frontieră a Republicii Moldova a stabilit relații oficiale de cooperare cu FRONTEX începând cu decembrie 2011. Amenințările și provocările la frontiera moldo-ucraineană, ca urmare a situației create începând cu luna februarie 2022, au impus implicarea Agenției FRONTEX prin asistență practică autorităților de frontieră a Republicii Moldova în gestionarea crizei acute a fluxului de refugiați din Ucraina[36]. Astfel, a fost consemnată pentru prima dată participarea operațională a unei agenții europene în managementul integrat al frontierei de stat a Republicii Moldova.
Reamintim, că problematica asigurării securității frontaliere a constituit unul dintre subiectele de importanță majoră pe agenda relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Totodată, implementarea politicii statului în acest domeniu, a contribuit semnificativ la realizarea foilor de parcurs Republica Moldova – Uniunea Europeană în contextul implementării Planurilor de acţiuni Republica Moldova – UE, în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV), a Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, a Acordului de Parteneriat și Cooperare și Acordului de Asociere și a condiționat un șir de beneficii[37].
Astfel, este de remarcat că, drept finalitate a implementării Strategiei MIFS pentru perioada 2011-2013 a fost semnarea și ratificarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. R. Moldova a fost transferată din lista țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierei externe a UE în lista țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație, ca urmare a amendării Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15.03.2001[38], iar începând cu data de 28 aprilie 2014 cetățenii Republicii Moldova, deținători ai pașapoartelor biometrice, beneficiază de regim liberalizat de circulație în 30 de state membre ale UE și spațiul Schengen, fără obligativitatea deținerii vizei de intrare.
Acordul de Asociere cu trei componente de bază: 1) Documentul politic; 2) Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător şi 3) Acordul privind regimul liberalizat de vize, presupune continuitate a dialogului pentru asociere și integrare în spațiul european. Mai mult, statutul de țară-candidat la aderarea în spațiul comunitar obligă în continuare statul, prin politicile sale, inclusiv în domeniul gestionării frontierei, continuarea proceselor de armonizare deplină a legislației și implementarea celor mai bune practici europene de management al frontierei.
În context, suportul constant din partea Uniunii Europene în gestionarea frontierei țării, acceptat de Republica Moldova, a fost și este realizat de Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM), un organ consultativ tehnic, care promovează controlul la frontieră, normele și practicile vamale ce corespund standardelor UE și răspund necesităţilor ţărilor partenere, fiind împuternicit să consolideze capacităţile de gestionare a frontierei ale partenerilor săi – autoritățile de frontieră și vamale și alte agenţii de aplicare a legii din Republica Moldova şi Ucraina. Astfel, R. Moldova folosește acest instrument ca contribuție UE, inclusiv la reglementarea pașnică a conflictului transnistrean prin măsuri de consolidare a încrederii și prin prezența pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene în scop de monitorizare.
Politica de stat a Republicii Moldova în domeniul managementului frontierei este orientată spre implementarea celor mai bune practici la frontierele sale și promovează elemente know-how de eficientizare a controlului frontierei de stat, fluidizare a traficului de persoane, mijloace de transport, mărfuri și bunuri peste frontieră.
Sunt de evidențiat următoarele concepte la etapa de implementare:
- Conceptul de control în comun la punctele de control și trecere a frontierei de către autoritățile Republicii Moldova și ale Ucrainei. Prin realizarea unui asemenea control, statul tinde spre micșorarea timpului de traversare a frontierei, îmbunătățirea infrastructurii punctelor de trecere, schimbul eficient și efectiv de informații, micșorarea fenomenului corupțional și acordarea serviciilor publice de calitate, combaterea infracțiunilor la frontieră[39]. Totodată, prin extinderea controlului vizat în punctele de trecere a frontierei pe segmentul central (transnistrean) de frontieră, Guvernul Republicii Moldova urmărește „asigurarea unui nivel de securitate corespunzător la frontiera de stat a Republicii Moldova, inclusiv pe segmentul central (transnistrean) al frontierei moldo-ucrainene”[40].
Conceptul de control în comun la puntele de trecere este considerat de Republica Moldova fiabil și la frontiera moldo-română, ca instrument și platformă pentru dialog și mai apropiat în contextul inițiativelor de aderare la Comunitatea europeană. Chiar dacă politica statului moldovenesc în domeniul frontierei este una facilitară în raport cu țările membre UE[41], la etapa actuală, inițiativele nu sunt susținute reciproc. O primă inițiativă de testare a activităților comune se presupune a fi în puntul de trecere Leușeni-Albița (cea mai solicitată poartă ce leagă ambele maluri ale râului Prut) în perioada anului 2023.
- Patrularea comună a frontierei[42] este un concept ce presupune constituirea unităților comune de efective pentru acțiuni de supraveghere și intervenții la frontieră. Patrularea comună a segmentelor de frontieră dintre punctele de trecere („frontiera verde”) se implementează atât la frontiera de stat moldo-ucraineană, cât și moldo-română. Din experiența practică, menționez eficiența redusă a echipelor mixte de patrulare a frontierei, numărul lor fiind minim, urmărind, în mare parte, scopul „politic” de menținere a relațiilor constructive de cooperare dintre autoritățile de frontieră ale statelor vecine.
- Schimbul permanent de informații în regim de timp real privind traversarea frontierei de stat de către persoane și mijloace de transport prin punctele de trecere amplasate pe segmentul de frontieră moldo-ucrainean[43], urma să fie un instrument de control a frontierei fără precedent în practica cooperării interstatale în domeniul managementului integrat al frontierei. Republica Moldova își putea realiza mai multe obiective principale de asigurare a securității frontierei de stat, printre care și gestionarea fluxurilor migraționale pe întreg teritoriul statului (inclusiv transnistrean). Convenit oficial în anul 2016, în practică nu se realizează nici în ziua de azi. Astfel, consider că, acest deziderat descrie clar intențiile statelor de folosire a frontierelor lor ca instrument în promovarea intereselor sale naționale. Ucraina, prin asigurarea schimbului de informații enunțat, nu are de câștigat, deaceea se opune și azi suportului necondiționat Republicii Moldova în asigurarea managementului eficient al frontierei pe segmentul central (transnistrean) necontrolat de frontieră.
Un aspect aparte de menționat este inițiativa și politica statului în dezvoltarea cooperării transfrontaliere. Fiind o ţară mică, cu resurse naturale limitate, Republica Moldova nu-şi poate dezvolta economia decât integrându-se în structurile economice europene şi mondiale. De-a lungul timpului, R. Moldova și-a dezvoltat propriile abordări de cooperare transfrontalieră și transregională. Pe parcursul ultimului deceniu, statul a instituționalizat o abordare de cooperare transfrontalieră cu România și Ucraina, derivată din trecutul istoric și afinitățile etno-lingvistice ale comunităților beneficiare. În acest sens, eforturile de integrare în comunitatea internaţională au fost promovate atât la nivel central, cât şi regional prin intensificarea cooperării comunităţilor regionale cu structurile similare din ţările vecine. Cooperarea transfrontalieră, ca formă de colaborare directă dintre regiunile învecinate, amplasate de-a lungul unei frontiere, se poate realiza în toate domeniile vieții cotidiene[44].
Republica Moldova devine parte a Convenției-cadru europene asupra cooperării transfrontaliere a colectivităților sau autorităților teritoriale începând cu anul 1997, prin asta considerând: cooperarea transfrontalieră – colaborare între colectivităţile sau autorităţile teritoriale ale statelor vecine, precum și cooperarea interteritorială între colectivitățile și autoritățile străine neînvecinate care au interese comune în cadrul organismelor de cooperare transfrontalieră, asociaţiilor de colectivităţi sau autorităţi teritoriale, dar şi la nivel bilateral[45].
Regionalizarea și cooperarea transfrontalieră se consideră instrumentele polivalente importante, ceea ce presupune şi mobilizarea resurselor financiare în cadrul unor proiecte comune. Astfel, Republica Moldova participă împreună cu judeţe din România şi regiuni din Ucraina în cadrul euroregiunilor „Prutul de Sus”, „Siret-Prut-Nistru” şi „Dunărea de Jos”.
Potenţialul economic şi social al euroregiunilor deschide numeroase oportunităţi de cooperare transfrontalieră din diverse domenii, care pot accelera cooperarea economică și impulsiona dezvoltarea multidimensională a statului nostru și a țărilor vecine. Oportunităţile de dezvoltare necesare Republicii Moldova sunt:
- corelarea programelor regionale de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi a căilor de navigare fluvială;
- constituirea unor structuri comune privind certificarea mărfurilor, dezvoltarea pieţelor de desfacere a produselor, ocuparea forţei de muncă, valorificarea şi dezvoltarea potenţialului economic existent;
- coordonarea eforturilor privind aprovizionarea cu apă potabilă şi gaze naturale;
- dezvoltarea infrastructurii care să asigure facilitarea trecerii frontierelor, realizarea unor noi puncte de trecere a frontierei şi modernizarea celor existente;
- dezvoltarea şi promovarea comună de oferte turistice şi a traficului turistic;
- organizarea festivalurilor, expoziţiilor, târgurilor culturale şi competiţiilor sportive regionale;
- coordonarea programelor de protecţie a mediului, realizarea în comun a proiectelor şi monitorizarea în comun a factorilor de poluare din regiuni.
Cu toate acestea, chiar și fiind considerată benefică, participarea părţii moldoveneşti în cadrul Euroregiunilor poartă un caracter inert, fiind catalizată mai mult de relaţiile româno-ucrainene. Atât la nivel central, cât şi la nivel local nu există strategii de integrare regională sau planuri de acţiuni concrete care să valorifice beneficiile cooperării pentru teritoriile moldoveneşti de la frontieră. O altă cauză este insuficienţa resurselor financiare de la bugetele locale pentru finanţarea activităţilor de cooperare, accesul şi posibilităţile reduse la sursele financiare externe[46]. Mai mult, acordurile privind constituirea și dezvoltarea euroregiunilor numite nu prevăd frontiera de stat cu rol de amplificator al relațiilor transfrontaliere. Nu există corelare între inițiativele promovate de diferiți actori naționali și regionali pe paliere culturale, sociale, de mediu, științifice cu cei direct responsabili de securitate și apărare. Gestionarea frontierei, în continuare, este îndreptată spre conservarea regulilor ce descriu funcționarea ei, în spiritul asigurării securității naționale și regionale. Regulile de regim instituite și obligatorii de respectat azi la frontiera de stat și în zona de frontieră prevăd restricții ce creează inconveniente semnificative pentru dezvoltarea legăturilor economice și umanitare (vizitarea rudelor, turismul etc.) între teritoriile frontaliere, ce contravin scopului și sensului dezvoltării relațiilor din cadrul euroregiunilor. Statul trebuie să înțeleagă că imaginea frontierelor reflectă stadiul, profunzimea și onestitatea cooperării transfrontaliere, iar relațiile de colaborare din spațiul de frontieră conduc la deschiderea și diluarea barierelor între oameni, comunități, instituții, organizații sau chiar state.
Analiza realizată a principalelor direcții ale politicii de stat a Republicii Moldova privind gestionarea frontierei și cooperarea transfrontalieră arată că, chiar și în prezent, politica statului privind funcționarea frontierei este axată în principal pe asigurarea securității naționale. De menționat că, în conformitate cu Concepția Securității Naționale a Republicii Moldova și alte documente de politici, securitatea națională este înțeleasă ca protecția individului, societății și statului de amenințările externe și interne. Conform Concepției și Strategiei de Securitate Națională a Republicii Moldova, principalele amenințări la adresa securității naționale a țării, pe care autoritățile de frontieră trebuie să le neutralizeze, sunt amenințările crimei organizate, corupției și terorismului internațional (neutralizarea altor genuri de amenințări aparține altor autorități și departamente de stat). În proiectul Strategiei Naționale „Moldova 2030”, statul nostru încă vede prioritară în funcționarea graniței „întărirea și menținerea unui nivel ridicat de securitate a frontierei”, adică abordarea frontierei de stat rămâne neschimbată – asigurarea securității naționale.
Astfel, Republica Moldova, definind funcția principală a frontierei de stat – securitatea, stabilește a priori anumite dificultăți în comunicarea cu lumea exterioară și, în primul rând, cu regiunile de frontieră ale țărilor învecinate. Trebuie remarcat faptul că nivelul de contact la frontieră depinde de nivelul de dezvoltare socio-economică a țărilor partenere, de proximitatea culturală a acestora, de asemănarea sistemelor naționale și juridice, de apropierea reciprocă și de vecinătate. În acest sens, următoarele funcții de bază ale frontierei sunt definite în știință și practică: de contact (conectare), de filtrare și de barieră (împiedicarea conexiunilor)[47].
Concluzie
Republica Moldova, după cum cunoaștem, se învecinează cu România și Ucraina. România este o țară apropiată și prietenoasă nouă din punct de vedere civilizațional și cultural-istoric. Ucraina este, de asemenea, o țară apropiată din punct de vedere istoric de Moldova, iar având în vedere variabilitatea istorică a frontierelor dintre aceste state, oamenii care trăiesc în regiunile frontaliere ale Moldovei și Ucrainei au afilieri naționale diferite, dar tind să mențină relații prietenoase. Prin urmare, populațiile Moldovei, României și Ucrainei gravitează istoric și mental către cooperarea economică reciprocă, cu legături culturale și o dezvoltare a relațiilor de bună vecinătate. Importante pentru dezvoltarea cooperării transfrontaliere sunt abordările comune în vederea rezolvării problemelor interne socio-economice și culturale, obiectivul comun de politică externă a Moldovei și Ucrainei fiind aderarea la Uniunea Europeană. Iar apartenența României la UE, sporește considerabil sprijinul Republicii Moldova pe calea integrării europene.
În acest sens, în studiul nostru, din punctul de vedere al asigurării intereselor naționale ale Republicii Moldova, pledăm pentru dezvoltarea activă a regiunilor de frontieră interdependente (cooperative) ale Moldovei, României și Ucrainei. Acest tip de cooperare transfrontalieră prevede dezvoltarea funcției de contact a frontierei, în timp ce rolul funcției de barieră este minimizat. Aceasta permite nu numai dezvoltarea activă a cooperării transfrontaliere în domeniile economic, cultural, de mediu, ecologic și altele, ci prevede crearea rețelelor și structurilor de integrare și cooperare între regiunile de frontieră ale Moldovei, României și Ucrainei. În acest caz, dezvoltarea regiunii de frontieră a unui stat este indisolubil legată de dezvoltarea regiunii de frontieră a altui stat. Aceasta conduce la necesitatea unor decizii comune de planificare strategică și regională, iar decizia în sine se bazează pe necesitatea de a găsi un echilibru al intereselor țărilor vecine și al regiunilor lor de frontieră. În ceea ce privește funcția de barieră, frontiera de stat, așa cum prevede legislația Republicii Moldova, mai poate îndeplini funcțiile de protejare a țării de crima organizată și corupție, de amenințarea terorismului internațional. Dar chiar și în acest caz, din punctul de vedere al eficienței sale, este mai bine să organizăm această activitate împreună cu serviciile de frontieră ale României și Ucrainei.
Este necesar să subliniem faptul că relația dintre funcțiile de barieră și de contact ale frontierelor este exclusiv prerogativa politicii de stat a statelor vecine – Republica Moldova, România și Ucraina. Dar pornind de la interesele naționale ale țărilor, varianta de cooperare transfrontalieră propusă de noi pentru dezvoltarea regiunilor de frontieră interdependente (cooperative) și principiul funcționării de contact al frontierelor este benefică întru dezvoltarea socio-economică și național-culturală a celor trei țări vecine, în vederea dezvoltării regiunii în general, contribuind la securitatea acesteia.
[22] Legea nr. 283 din 28.12.2011 cu privire la Poliția de Frontieră, capitol I, art. 1, punct 2. Publicat: 20.04.2012 în Monitorul Oficial nr. 76-80, art. 245.[23] Legea 302 din 21.12.2017 cu privire la Serviciul Vamal, capitol I, art. 1, punct 2. Publicat: 02.03.2018 în Monitorul Oficial nr. 68-76, art. 143.[24] Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Hotărârea Guvernului nr. 600 din 27.06.2018, anexa nr. 1.
[25] Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2011-2013. Capitolul II, secțiunea 1, punctul 5, Hotărârea Guvernului nr.1212 din 27 decembrie 2011, Publicat: 21.01.2011 în Monitorul Oficial, nr. 16-17, art. 7.
[26] Lista tratatelor bilaterale încheiate de Republica Moldova, pp. 136-152, http://www.mfa.gov.md/img/docs/ListaTratate-Bilaterale_28_08_22.pdf, (data adresării – 28.08.2022).
[27] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:22014A0830%2801%29&from=RO (data adresării – 28.08.2022).
[28] Acord nr. AMAEIE217/2015 din 13.11.2009 între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind micul trafic de frontieră. Publicat: 30.12.2015 în Tratate Internaționale nr. 47, art. 217.
[29] Acord nr. AMAE263/1999 din 11.03.1997 între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene şi simplificarea formalităţilor de trecere a frontierei de către cetăţenii care locuiesc în raioanele de frontieră. Publicat: 30.12.1999 în Tratate Internaționale nr. 22, art. 263.
[30] Punerea în aplicare a prevederilor secţiunilor a 271-a şi a 281-a din Codul vamal al Republicii Moldova, Hotărârea Guvernului nr. 647 din 07.08.2014. Publicat: 15.08.2014 în Monitorul Oficial nr. 238-246, art. 695.
[31] Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2011-2013, Capitolul II, secțiunea 1, punctul 5, Hotărârea Guvernului nr.1212 din 27 decembrie 2011, Publicat: 21.01.2011 în Monitorul Oficial nr. 16-17, art. 7.
[32] Regulamentul (UE) nr. 1052/2013 din 22 octombrie 2013 al Parlamentului European și al Consiliului, de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR), pct. 10.
[33] https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/pg-centrul-comun-de-contact-galati-110.html.
[34] https://border.gov.md/ro/inaugurarea-punctului-de-contact-comun-palanca (data adresării – 20.08.2022).
[35] Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=URISERV:l33216&from=RO (data adresării: 24.08.2022).
[36] Legea nr.162 din 16.06.2022 pentru ratificarea Acordului între Uniunea Europeană și Republica Moldova privind activitățile operative desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în Republica Moldova. Publicat: 08-07-2022 în Monitorul Oficial nr. 201-207, art. 369.
[37] Strategia națională de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023, Hotărârea Guvernului nr.1101 din 14 noiembrie 2018. Publicat: 07.12.2018, în Monitorul Oficial nr. 448-460, art. 1261.
[38] http://border.gov.md/docs/proiecte/NOTA_INFORMATIVA_SNMIFS.pdf (data adresării – 26.08.2022).
[39] Acord între Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind controlul în comun al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și obiectelor în punctele comune de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene, întocmit la Chișinău la 6 octombrie 2017, Hotărârea Guvernului nr. 901 din 06.11.2017. Publicat: 10.11.2017, în Monitorul Oficial nr. 390-395, art. 1010.
[40] Strategia națională de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023, Hotărârea Guvernului nr. 1101 din 14 noiembrie 2018. Publicat: 07.12.2018, în Monitorul Oficial nr. 448-460, art. 1261.
[41] Lista documentelor de călătorie acceptate pentru traversarea de către străini a frontierei de stat a Republicii Moldova, Hotărârea Guvernului nr. 765 din 18 septembrie 2014. Publicat: 26.09.2014, în Monitorul Oficial nr. 282-289, art. 817.
[42] Acord nr. AMAEIE430/2016 din 20.12.2011 între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei cu privire la patrularea comună a frontierei de stat moldo-ucrainene. Publicat: 30.12.2016, în Tratate Internaționale nr. 49, art. 430.
[43] Acord dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei cu privire la organizarea schimbului de informații privind persoanele și mijloacele de transport cu care persoanele traversează frontiera de stat moldo-ucraineană, întocmit la Chişinău la 4 noiembrie 2015, Hotărârea Guvernului nr. 84 din 10.02.2016. Publicat: 19.02.2016, în Monitorul Oficial nr. 38-42, art. 131.
[44] Cooperare transfrontalieră, http://transeco.ecosv.ro/cooperare_trans_ro.htm (data adresării – 11.09.2022).
[45] Convenția-cadru europeană asupra cooperării transfrontaliere a colectivităților sau autorităților teritoriale, nr. 83 din 21.05.19802. Publicat: 30-12-2001, în Tratate Internaționale nr. 28, art. 83.
[46] https://ipp.md/old/public/files/Publicatii/2003/iulie/Pr~Roscovan.doc (data adresării – 28.08.2022).
[47] Вардомский Л. Е., Мироненко Н. С. К проблеме изучения границ экономико-географических систем. Географические границы / под редакцией Родомана Б. Б. и Энкеля Б. М. М., 1982. С. 40.
Arhive
- aprilie 2024
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.