Politica de stat a Republicii Moldova privind managementul frontierelor și cooperarea transfrontalieră. Abordări practice
Corneliu Radu - februarie 6, 2023Introducere
Republica Moldova, odată cu destrămarea URSS, obține independența și construiește statul de drept în limitele teritoriale ale fostei RSS Moldovenești. Se mărginește cu România și Ucraina – două state cu diferențe considerabile din punctul de vedere al legăturilor de comunicare, sociale, etno-culturale, economice, politice și de altă natură. La frontierele statului nostru sunt instituite 81 de puncte de trecere: 57 sunt deschise traficului rutier, 12 traficului feroviar, 8 traficului fluvial și 4 traficului aerian[1]. În anul 2021 prin ele au traversat frontiera de stat peste 9,2 mil. de persoane și peste 2,7 mil. de mijloace de transport. Comparativ cu perioadele de timp similare precedente, fluxurile se consideră scăzute și se pot explica prin restricțiile de călătorie impuse în legătură cu starea pandemică COVID-19, inclusiv prin procedurile lente de control la trecerea frontierei și vamal, care afectează negativ intensitatea traficului transfrontalier[2]. În anul 2022, cifrele de traversare a frontierei sunt următoarele: peste 16,3 mil. de persoane (cu 77,8% mai mult decât în perioada similară al anului 2021) și peste 4,2 mil. de mijloace de transport (cu 57,4% mai mult decât în perioada similară al anului 2021). Aceste creșteri se datorează, în mare parte, situației create în țara vecină, Ucraina, și fluxurilor mari de refugiați, ca urmare.
Tendințele regionale legate de domeniul frontierelor au presupus schimbarea treptată a viziunilor și conceptelor de funcționare a frontierei, de la cele impermeabile din perioada sovietică, spre asigurarea contactului necesar admis în sistemul relațiilor internaționale: frontierele „dure” se schimbă cu cele „mai blânde”. De recunoscut că ultimele sunt mai sensibile și vulnerabile la provocări precum contrabanda, migrația ilegală, traficul de arme și droguri, criminalitatea transfrontalieră etc.
Republica Moldova, la frontierele sale, s-a ciocnit și continuă să se confrunte cu aceleași tendințe și fenomene descrise. Astfel, frontiera comună cu România se consideră una liniștită, practic nu există amenințări serioase la adresa securității frontierei în această direcție. Situația în acest domeniu este determinată în mare măsură de politica de frontieră a UE, care, considerând direcția drept una cu potențial de migrație ilegală, impune membrilor săi să mențină în continuare un regim de barieră destul de strict, Republica Moldova fiind un stat terț. Totodată, se încearcă apropierea inter-etnică, social-culturală, dar și a relațiilor de cooperare cu România, inclusiv prin intermediul euroregiunilor.
Specificul frontierei Republicii Moldova
Frontiera cu Ucraina este caracterizată prin apropierea etno-culturală a populației teritoriilor adiacente, precum și intensitatea ridicată a legăturilor de infrastructură, economice și sociale. În ciuda prezenței unui segment mare de frontieră necontrolat de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, totuși se consideră favorabilă păstrarea și intensificarea în continuare a cooperării transfrontaliere. În același timp, canale puternice de criminalitate transfrontalieră (trafic de droguri, migrație ilegală, trafic de arme etc.) asigură tranzitul din țările asiatice către UE și viceversa. O altă caracteristică esențială a situației constituie procesul nefinalizat de demarcare a frontierei în unele puncte strategice din aspect economic. Conflictul militar declanșat în anul 2022 pe teritoriul Ucrainei demonstrează vulnerabilitatea frontierelor din considerent umanitar: trecerea peste frontieră a unui număr impunător de refugiați demonstrează incapacitatea gestionării fluxurilor migraționale în situații critice. Cu toate acestea, ambele state, începând cu anul 2022, dețin statutul de țară-candidat pentru aderarea la UE și, în această ordine de idei, întreprind pași de adaptare a politicilor de gestionare a frontierei în corespundere cu standardele europene.
Politica de frontieră a statului trebuie să includă trei componente interdependente: securitatea frontierei, stimularea și promovarea cooperării transfrontaliere, precum și dezvoltarea teritoriilor zonelor de frontieră. Totodată, în cadrul politicii menționate, se cere tratarea complexă a specificului unui număr mare de niveluri (global, regional, local), sfere (politică, economică, socială, etno-culturală, informațională, psihologică, de mediu etc.), actori (state, inclusiv organele de aplicare a legii și alte structuri de subordonare centrală; autorități regionale, raionale și municipale; organizații internaționale; întreprinderi; organizații publice; mass-media; comunități etnice și religioase etc.) și probleme (provocări de securitate, probleme de dezvoltare socio-economică a zonelor de frontieră, perspective de cooperare transfrontalieră etc.). Probleme precum cele de delimitare și demarcare a frontierei sunt moștenite din perioada sovietică, iar traficul de droguri, migrația necontrolată, impactul proceselor de globalizare etc. sunt caracteristice perioadei post-sovietice. Toate descriu șirul provocărilor tradiționale și netradiționale actuale la frontierele statelor tinere, printre care se află și Republica Moldova.
Echilibrul între obiectivele aparent contradictorii de consolidare a securității la frontieră și de dezvoltare a cooperării internaționale și transfrontaliere constituie cea mai mare provocare în stabilirea și promovarea politicii statului în domeniul frontierei și necesită o abordare complexă. Procesul de stabilire a politicii echilibrate în domeniul frontierei, început în Republica Moldova odată cu declararea statului suveran și independent, unitar și indivizibil, sunt de părere că este departe de etapa de finalizare.
Modelul liberal de gestionare a frontierei, popular în primii ani de statalitate (când însăși ideea de a fortifica granițele cu vecini din CSI era adesea considerată absurdă), și-a pierdut relevanța după distrugerea sistemului de protecție comună a frontierelor externe ale CSI, odată cu conturarea diferențelor de situație în domeniile socio-economice și politice din țările vecine.
În prezent, autoritățile înclină spre o opțiune intermediară cu diversificarea politicilor în direcțiile specifice est și vest, luând în considerare factori precum pericolul potențial pe unele segmente de frontieră, perspectivele pentru dezvoltarea cooperării transfrontaliere, natura măsurilor întreprinse de țările vecine la frontiere și conjunctura politică în relaţiile cu acestea.
Complexitatea rolului frontierei de stat a Republicii Moldova în contextul dezvoltării cooperării internaționale și transfrontaliere reiese din prioritățile politicii interne și externe ale statului, precum: consolidarea independenţei şi suveranităţii ţării; asigurarea integrităţii teritoriale; afirmarea ţării în calitate de factor de stabilitate pe plan regional; contribuirea la promovarea reformelor social-economice necesare pentru tranziţia la economia de piaţă şi ridicarea bunăstării populaţiei; edificarea statului de drept în care vor fi garantate şi aduse la nivelul standardelor internaţionale drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, precum şi ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale[3].
Pentru promovarea unei societăți pașnice, sigure și incluzive, statul vede ca acțiune prioritară consolidarea și menținerea unui nivel înalt de securizare a frontierelor[4].
Toate aceste deziderate impun necesitatea abordării frontierei prin prisma politicii statului din trei aspecte: 1) Frontiera de stat în sistemul de securitate națională; 2) Frontiera de stat ca instrument de securitate regională, bună vecinătate, cooperare economică, culturală și de mediu; 3) Frontiera de stat – instrument pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În context, administrarea sau, mai nou, managementul frontierei Republicii Moldova trebuie să presupună acțiuni care vor asigura respectarea principiilor politicii externe și interne stabilite, precum cooperarea internațională, dar și inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritorială a statelor, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului ș.a. Totodată, va asigura promovarea unei politici externe elastice și echilibrate în următoarele direcții principale:
1. Dezvoltarea relaţiilor bilaterale interstatale. În cadrul relaţiilor bilaterale interstatale Republica Moldova pornește de la necesitatea asigurării intereselor sale economice, sociale şi politice.
2. Dezvoltarea relaţiilor multilaterale interstatale. Republica Moldova stabilește relaţii multilaterale interstatale în cadrul organizaţiilor internaţionale universale, precum şi în al celor regionale şi subregionale.
3. Cooperarea internaţională culturală şi ştiinţifică presupune acțiuni în scopul păstrării şi îmbogăţirii patrimoniului cultural şi spiritual naţional[5].
Analizând prioritățile, principiile, precum și direcțiile de bază ale politicii externe ale Republicii Moldova, putem evidenția nuanțat două contrabalanțe ce trebuie să asigure echilibrul statului moldovenesc în Sistemul Internațional: prima este contribuția suficientă la asigurarea securității regionale (prin promovarea securității naționale corespunzătoare); a doua – alinierea la standardele internaționale de respectare și promovare a drepturilor omului. Reieșind din acestea, politica Republicii Moldova în domeniul frontierei de stat trebuie să fie construită corespunzător, în limitele intereselor naționale stabilite.
Poziția geografică a țării, dimensiunile reduse, existența diferendului transnistrean și incapacitatea controlului deplin asupra segmentului de frontieră, fragilitatea politică, economică, socială din țară afectează în mod direct politica statului. Eforturile de promovare a intereselor economice ale Republicii Moldova nu vor da niciodată rezultatul dorit dacă vor fi neglijate aspectele colaborării în regiune – politică, de securitate și umanitară[6].
Reieșind din necesitățile primordiale de asigurare a inviolabilității frontierei de stat și protecției drepturilor suverane ale Republicii Moldova, considerate cele mai importante componente ale garantării securității naționale a statului, a suveranității și integrității teritoriale a acestuia în spațiul de frontieră, au fost puse Bazele politicii de frontieră a Republicii Moldova. Ele sunt părți componente indispensabile ale Concepţiei securităţii naţionale, orientate spre garantarea suveranităţii, inviolabilităţii şi integrităţii teritoriale a statului, spre realizarea şi apărarea intereselor naţionale şi securităţii în spaţiul său de frontieră, spre întreţinerea relaţiilor de bună vecinătate şi de prietenie cu statele vecine. Politica de frontieră este elaborată în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova şi cu principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional[7].
Republica Moldova a ales drept cale de dezvoltare – integrarea în spațiul Comunității Europene[8]. Dialogul politic în cadrul vectorului european de dezvoltare a Republicii Moldova propune: să sporească convergența pozițiilor privind problemele internaționale de interes comun, sporind astfel securitatea și stabilitatea; să încurajeze cooperarea între părți în domenii privind consolidarea stabilității și securității în Europa, respectarea principiilor democrației, precum și respectarea și promovarea drepturilor omului, în special cele ale minorităților, și, după caz, a consultării reciproce cu privire la problemele relevante[9]. De atunci, politica statului în domeniul frontierei de stat, a managementului ei, țintește obiective de adaptare și uniformizare rigorilor europene.
Rezumând, conchidem că aspectul legat de frontieră este considerat unul de prioritate și importanță majoră a politicii statului în domeniul afacerilor interne și externe. Gestionarea eficientă a frontierei de stat, la etapa actuală, este o preocupare a statului îndreptată spre asigurarea securității naționale și regionale. Totodată, este și una din condițiile de bază pentru aprofundarea dialogului de cooperare R. Moldova – UE, cooperarea transfrontalieră, la rândul ei, fiind văzută ca metodă de îmbunătățire a managementului frontierei de stat.
Politica de stat în domeniul frontierei este întemeiată prin Constituția Republicii Moldova, care stabilește inalienabilitatea teritoriului său[10]. De aici rezultă rolul frontierei de stat în asigurarea constituționalității, pe baza căruia se stabilește politica în domeniu.
Analiza stadiului de cercetare în domeniu, a cadrului normativ-juridic național evidențiază accentul statului pus pe problemele legate de asigurarea securității naționale și de apărare.
Securitatea naţională presupune un sistem care asigură realizarea sarcinilor principale de apărare a suveranităţii, integrităţii teriroriale şi frontierei de stat a Republicii Moldova[11]. În context, paza și apărarea frontierei de stat sunt părți constitutive directe ale sistemului securității naționale, iar principalele interese naționale în spațiul de frontieră[12] coincid, în mare parte, cu prioritățile politicii externe ale Republicii Moldova[13].
Astfel, conchidem că politica statului R. Moldova de gestionare a frontierei, actualmente, este îndreptată spre asigurarea unui nivel corespunzător de securitate, care trebuie să consfințească locul favorabil al Moldovei în sistemul regional – european de securitate. Pentru asta, au fost stabilite următoarele direcţii fundamentale ale politicii de frontieră:
• crearea de condiţii pentru asigurarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării şi a securităţii frontierelor ei;
• finalizarea procesului de marcare şi legalizare a frontierei de stat, de instituire a regimului de frontieră pe întreg perimetrul ei în temeiul normelor dreptului internaţional;
• colaborarea cu statele vecine şi cu alte țări în probleme ce ţin de frontiera de stat în scopul combaterii terorismului, contrabandei, migraţiunii ilegale, traficului de fiinţe umane şi altor categorii de infracţiuni transfrontaliere;
• soluţionarea incidentelor privind încălcarea regimului frontierei de stat;
• coordonarea acţiunilor ministerelor, departamentelor şi altor structuri competente ale Republicii Moldova în vederea creării şi dezvoltării unei infrastructuri de frontieră adecvate.
Liniile directorii ale politicii de stat în domeniul funcționării și gestionării frontierei sunt transpuse prin Concepțiile și Strategiile naționale corespunzătoare. Ele presupun atingerea scopului naţional, care constă în stabilirea de politici, principii şi obiective necesare implementării unitare, coerente şi eficiente a Managementului Integrat al Frontierei de Stat (MIFS), în baza conjugării eforturilor autorităţilor şi instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu[14].
MIFS presupune coordonarea și cooperarea națională și internațională între toate autoritățile și instituțiile publice implicate în asigurarea securității frontierei și facilitarea comerțului pentru a stabili un management efectiv, eficient și coordonat al frontierei, în scopul realizării obiectivului de frontiere deschise, bine controlate și securizate[15].
Strategiile MIFS stabilesc următoarele priorităţi de bază:
– perfecţionarea legislaţiei;
– perfecţionarea sistemului instituţional;
– perfecţionarea controlului şi supravegherii frontierei de stat;
– perfecţionarea cooperării intrainstituţionale, interinstituţionale şi internaţionale;
– perfecţionarea sistemului de management al resurselor umane.
Respectiv, la nivel naţional MIFS este perceput ca un concept care reuneşte următoarele dimensiuni:
a) controlul şi supravegherea frontierei de stat, în baza analizei riscurilor, a datelor şi informaţiilor prelucrate privind infracţionalitatea;
b) depistarea şi investigarea crimelor transfrontaliere de către Poliția de Frontieră şi Serviciul Vamal, în coordonare cu alte autorităţi de aplicare a legii la nivel naţional;
c) modelul de acces în Republica Moldova structurat pe patru nivele (măsurile în ţările terţe, cooperarea cu ţările vecine, controlul la frontiere, măsurile de control în interiorul ţării, inclusiv readmisia);
d) cooperarea dintre autorităţile implicate în MIFS, inclusiv prin facilitarea schimbului de informaţii necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor de securitate la frontieră;
e) cooperarea internaţională în domeniul asigurării securităţii frontierei de stat;
f) coordonarea şi asigurarea coerenţei activităţilor autorităţilor implicate în asigurarea securităţii frontierei prin Consiliul Național de Management Integrat al Frontierei de Stat (CNMIFS)[16].
Toate dimensiunile conceptului de MIFS sunt realizate în cadrul Sistemului de securitate frontalieră integrată a Republicii Moldova – componentă a securității naționale. Sistemul de securitate frontalieră a Republicii Moldova este conform modelului de securitate a frontierelor europene, care desemnează ansamblul de acțiuni și măsuri unitare, coerente și continue, prin care se asigură: integritatea frontierei de stat; respectarea legislației în domeniu; ordinea, securitatea publică și desfășurarea normală a activităților legale în zona de frontieră și în alte arii de interes; siguranța populației; prevenirea și combaterea migrației ilegale, criminalității transfrontaliere, a altor fapte ilegale din competența autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat[17].
Astfel, prin implementarea conceptului MIFS, aliniat la cerinţele şi standardele UE, Republica Moldova urmărește integrarea graduală în spaţiul european comun de libertate, justiţie şi securitate. Această integrare ar urma să asigure creşterea gradului de securitate a cetăţenilor, respectând drepturile şi libertăţile fundamentale, precum și fluidizarea traficului legal al persoanelor şi mărfurilor, dar şi menținerea în continuare a regimului liberalizat de vize pentru călătorii în spațiul UE.
Propriu-zis, din punct de vedere tehnic, politica de stat în domeniul managementului frontierelor în Republica Moldova este stabilită de Guvern, prin Ministerul Afacerilor Interne (MAI). MAI elaborează, promovează şi realizează politica statului în domeniul managementului integrat al frontierei de stat, gestionează activităţile aferente respectării regimului frontierei de stat[18]. Realizarea acestei funcții în cadrul MAI este atribuită secretarului de stat al MAI în domeniul managementului integrat al frontierei, migrației și azilului, evidenței populației și cetățeniei. Pentru asta, este instituită Direcția de Politici în domeniul MIFS, care analizează situația în domeniul frontierei, elaborează politici eficiente în domeniul managementului integrat al frontierei și monitorizează calitatea implementării lor[19].
Politica de stat în domeniul gestionării frontierei se realizează prin Sistemul managementului integrat al frontierei, care constituie totalitatea autorităților și instituțiilor publice implicate în procesul de asigurare a securității frontierei și de facilitare a comerțului[20].
Pentru coordonarea realizării politicii de stat în domeniul frontierei, este instituit Consiliul Național pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat. Misiunea Consiliului este de a eficientiza comunicarea și colaborarea dintre autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, precum și de a contribui la fundamentarea deciziilor acestora privind măsurile adoptate și acțiunile corelate ce urmează a fi întreprinse în vederea securizării frontierei de stat și a realizării unui management performant al acesteia[21].
Mecanismele, modelele, metodele și instrumentele de punere în funcțiune a sistemului managementului integrat al frontierei sunt prevăzute de cadrul normativ-juridic al Republicii Moldova și prevăd: competențe, atribuții, obiective, sarcini și indicatori de realizare pentru fiecare componentă a sistemului MIFS. Evidențiez, că autoritățile din Sistem sunt împărțite în două categorii: autorități cu competențe nemijlocite la frontieră și autorități cu atribuții conexe domeniului managementului integrat al frontierei de stat. Fiecare autoritate, în limitele competențelor atribuite, implementează politici de management integrat al frontierei.
DOWNLOAD FULL ARTICLE
[1] H.G. nr. 297 din 11.05.2017 pentru implementarea Legii nr. 215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, Anexa 3. Publicat: 19.05.2017, în Monitorul Oficial nr. 155-161, art. 374.
[2] Nota de activitate a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră pentru anul 2021, https://border.gov.md/files/2022-02/Raport%20de%20activitate%20IGPF%20-%202021..pdf.
[3] Concepția politicii externe a Republicii Moldova, alineatele II, III, IV, Hotărârea Parlamentului nr. 368 din 08.02.1995. Publicat: 06.04.1995, în Monitorul Oficial nr. 020.
[4] Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2030”, Hotărârea Guvernului nr. 377 din 10.06.2020 cu privire la aprobarea proiectului de lege (abrogată).
[5] Concepția politicii externe a Republicii Moldova, alineatele II, III, IV, Hotărârea Parlamentului nr. 368 din 08.02.1995. Publicat: 06.04.1995, în Monitorul Oficial nr. 020.
[6] https://ipp.md/old/public/files/Publicatii/2002/decembrie/N-Popescu.doc. (data adresării – 20.08.2022).
[7] Concepţia pazei frontierei de stat a Republicii Moldova, Hotărârea Parlamentului nr. 479 din 04.01.2003. Publicat: 01.01.2004, în Monitorul Oficial nr. 6-12, art. 91.
[8] https://mfa.gov.md/ro/content/relatiile-rm-ue (data adresării – 21.08.2022).
[9] Acord de Parteneriat și Cooperare între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora și Republica Moldova, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 24.06.1998 11/vol. 71.
[10] Constituția Republicii Moldova, Constituția nr. 1 din 29.07.1994, art. 3. Publicat: 29-03-2016, în Monitorul Oficial nr. 78, art. 140.
[11] Concepţia securităţii naţionale a Republicii Moldova şi formarea Consiliului coordonator pentru elaborarea proiectelor de legi şi altor acte normative care vor reglementa construcţia, pregătirea şi folosirea Forţelor, titlul II, punct 6, Hotărârea Parlamentului nr. 445 din 05.05.1995. Publicat: 29.06.1995, în Monitorul Oficial nr. 35, art. 399.
[12] Concepţia pazei frontierei de stat a Republicii Moldova, Hotărârea Parlamentului nr. 479 din 04.1.2003. Publicat: 01.01.2004, în Monitorul Oficial nr. 6-12, art. 91.
[13] Concepția politicii externe a Republicii Moldova, alineatele II, III, IV, Hotărârea Parlamentului nr. 368 din 08.02.1995. Publicat: 06.04.1995, în Monitorul Oficial nr. 020.
[14] Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2011-2013. Capitolul II, secțiunea 1, punctul 3, Hotărârea Guvernului nr. 1212 din 27 decembrie 2011. Publicat: 21.01.2011, în Monitorul Oficial nr. 16-17, art. 7.
[15] Regulament cu privire la organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, Hotărârea Guvernului nr. 902 din 31.12.2015. Anexa 2, capitol 1, punct 2. Publicat: 15.01.2016, în Monitorul Oficial nr. 2-12, art. 7.
[16] Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2011-2013. Capitolul II, secțiunea 1, punctul 5, Hotărârea Guvernului nr.1212 din 27 decembrie 2011. Publicat: 21.01.2011, în Monitorul Oficial nr. 16-17, art. 7.
[17] Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2015-2017. Capitolul II, secțiunea 1, punctul 5, Hotărârea Guvernului nr.1005 din 10 decembrie 2014. Publicat: 19.12.2014 în Monitorul Oficial, nr. 372-384, art. 1088.
[18] Regulament cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, Hotărârea Guvernului nr. 663 din 30.08.2017. Publicat: 01-09-2017, în Monitorul Oficial nr. 322-328/795.
[19] Regulamentul de organizare și funcționare a Direcției politici în domeniul managementului integrat al frontierei de stat a MAI, Ordinul MAI nr. 60 din 27.02.2018.
[20] Strategia națională de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023, Hotărârea Guvernului nr.1101 din 14 noiembrie 2018. Publicat: 07.12.2018 în Monitorul Oficial nr. 448-460, art. 1261.
[21] Regulament cu privire la organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, Hotărârea Guvernului nr. 902 din 31.12.2015. Publicat: 15.01.2016 în Monitorul Oficial nr. 2-12, art. 7.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.