O scurtă analiză a infracțiunii de furt de produse ale fondului forestier național și vegetației forestiere din afara acestuia
Ștefania-Diana Ioniță-Burda - iulie 9, 20231. Aspecte generale
Revenind la pădure, „plămânul verde” al Terrei, și necesitatea protecției acesteia, pentru ca noi și urmașii noștri să putem beneficia de două funcții principale (funcția de protecție și funcția de producție)[1] pe care aceasta le îndeplinește, supunem atenției un subiect actual, cel al furtului de produse ale fondului forestier național și vegetației forestiere din afara acestuia.
Ca infracțiune, furtul de produse ale fondului forestier național și vegetației forestiere din afara acestuia (prevăzută de art. 109 C. silv.), este o variantă de specie a infracțiunii de furt din dreptul comun (prevăzută de art. 228 și 229 C. pen.).
În aceste condiții, apare ca fiind destul de interesantă opțiunea legiuitorului de a o păstra, ca incriminare distinctă.
O astfel de opțiune poate fi justificată și de particularitățile acestei infracțiuni silvice, care sunt analizate în continuare.
2. Conţinutul legal și precedente legislative[2]
(A) Conţinutul legal
Potrivit art. 109 din Legea nr. 46/2008,
„(1) Furtul de puieţi sau lăstari care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire constituie infracţiune şi se pedepseşte după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puțin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, dacă fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a materialului lemnos depăşeşte valoarea prevăzută la lit. a);
c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de peste 20 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior;
d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras depăşeşte de 50 de ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
(11) Furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricăror alte produse specifice ale fondului forestier naţional constituie infracţiune şi se pedepseşte după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
b) cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între limita prevăzută la lit. a) şi de cel mult 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
c) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei.
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) şi (11) se majorează cu jumătate în cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele împrejurări:
a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică ori paralizantă;
b) în timpul nopţii;
c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes naţional
d) de personal silvic”.
(B) Precedente legislative
Dintre reglementările ale căror dispoziții incriminau, într-o formă ori alta, această faptă, am identificat următoarele:
– Codul silvic (1996), art. 98 și 104([3]);
– Legea nr. 2/1987, art. 30([4]);
– Codul silvic (1962), art. 42-43([5]);
– Codul silvic (1910), art. 60 și 74-75([6])
3. Obiectul infracţiunii[7]
(A) Obiectul juridic special, se referă la acele relaţii sociale privitoare la protecţia fondului forestier național şi a vegetaţiei forestiere din afara acestuia, a căror formare şi dezvoltare este condiţionată de păstrarea situaţiei de fapt a bunurilor care fac parte din acestea.
(B) Obiectul material, este reprezentat de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră din afara acestuia, precum și de orice alte produse specifice ale fondului forestier naţional.
4. Subiecţii infracţiunii[8]
(A) Subiectul activ
În cazul variantei tip, autorul este necalificat, putând fi orice persoană responsabilă penal, întrucât norma de incriminare nu reclamă o calitate a acestuia.
Dată fiind reglementarea diferențiată și deficitară a celor două categorii principale ale dreptului de proprietate asupra fondului forestier, respectiv proprietatea publică și proprietatea privată, în doctrină, au fost exprimate păreri diferite cu privire la calitatea de subiect activ al infracțiunii a proprietarului (fondului forestier ori vegetaţiei forestiere din afara acestuia)[9].
Plecând de la dispozițiile din dreptul comun (art. 228 C. pen.), potrivit cărora, fapta constituie furt şi dacă bunul aparţine în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârşirii acel bun se găsea în posesia sau detenţia legitimă a altei persoane, autor poate fi chiar proprietarul fondului forestier ori al vegetaţiei forestiere din afara acestuia, în condițiile precizate.
În cazul variantei agravate [prevăzute de alin. (2) lit. d)], autorul este calificat, pe lângă condiţiile generale pentru a răspunde penal, persoana fizică trebuie să aibă calitatea de personal silvic[10].
Participaţia, este posibilă (de regulă) sub toate formele sale: coautorat, complicitate şi instigare.
(B) Subiectul pasiv
În principal, subiectul pasiv este reprezentat, de stat, ca titular al obligației de garantare a respectării regimului silvic[11].
În subsidiar, subiectul pasiv poate fi reprezentat de titularul dreptului de proprietate a suprafeței respective.
5. Latura obiectivă a infracțiunii[12]
Așa cum precizam, întrucât infracțiunea de furt de produse ale fondului forestier național și vegetației forestiere din afara acestuia (prevăzută de art. 109 C. silv.), este o variantă de specie a infracțiunii de furt din dreptul comun (prevăzută de art. 228 C. pen.), în analiză, ne vom raporta la textul de incriminare al acestei fapte.
(A) Elementul material
Cu toate că în textul de incriminare se precizează „furtul”, nu se poate aprecia că actul de conduită interzis ar consta într-o acțiune de furt, ci în acţiunea de luare, la care face referire textul de incriminare al faptei de furt din dreptul comun; astfel:
– luarea presupune două momente[13]:
(a) deposedarea, respectiv scoaterea bunului din sfera de stăpânire a posesorului
(b) imposedarea, respectiv trecerea bunului din sfera de stăpânire a făptuitorului.
Așa cum s-a explicat în doctrina penală[14], chiar dacă acţiunea de luare este o acţiune unică, stabilirea celor două momente este extrem de importantă; inexistenţa primului moment, deposedarea, conduce la inexistenţa infracţiunii de furt iar inexistenţa celui de al doilea moment, imposedarea, conduce la imposibilitatea consumării infracţiunii de furt şi rămânerea în faza tentativei.
(B) Cerinţele elementului material[15]
În textul de incriminare al faptei de furt de produse ale fondului forestier național și vegetației forestiere din afara acestuia este prevăzută o cerință care particularizează elementul material al infracțiunii, respectiv luarea trebuie să vizeze puieţi sau lăstari (care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire), arbori (doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional), precum şi orice alte produse specifice ale fondului forestier naţional.
Produsele specifice fondului forestier naţional sunt bunurile ce se realizează din acesta, respectiv produse lemnoase şi nelemnoase[16]; astfel:
– produsele lemnoase (specifice fondului forestier naţional) sunt reprezentate prin[17]: produse principale, rezultate din tăieri de regenerare a pădurilor; produse secundare, rezultate din tăieri de îngrijire şi conducere a arboretelor; produse accidentale, rezultate în urma acţiunii factorilor biotici şi abiotici destabilizatori sau din defrişări de pădure legal aprobate; produse de igienă, rezultate din procesul normal de eliminare naturală; alte produse: arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de Crăciun, răchită, puieţi şi diferite produse din lemn;
– produsele nelemnoase (specifice fondului forestier naţional) sunt reprezentate prin[18]: faună de interes cinegetic; peşte din apele de munte, din crescătorii, bălţi şi iazuri din fondul forestier; fructe de pădure; seminţe forestiere; trufe şi alte ciuperci comestibile din flora spontană din cuprinsul acestuia; plante medicinale şi aromatice din cuprinsul acestuia; răşină; alte produse.
În textul de incriminare al faptei de furt din dreptul comun, sunt prevăzute două cerințe care particularizează elementul material al infracțiunii, respectiv[19]:
(a) Luarea trebuie să vizeze un bun mobil care se găseşte în posesia sau detenţia altuia.
Posesia este exercitarea în fapt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun de către persoana care îl stăpâneşte şi care se comportă ca un proprietar[20]; până la proba contrară, acela care stăpâneşte bunul este prezumat posesor, iar posesorul este considerat proprietar (cu excepţia imobilelor înscrise în cartea funciară)[21].
DOWNLOAD FULL ARTICLE[1] Gheorghe-Iulian IONIȚĂ, Ștefania-Diana IONIȚĂ-BURDA, Dreptul protecției mediului, Ed. a IV-a rev. și adăug., Ed. Pro Universitaria, București, 2016, pp. 121-122.
[2] Ștefania-Diana IONIȚĂ-BURDA, Protecția juridică a pădurilor în Uniunea Europeană, teză de doctorat susținută la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București, 2020, pp. 247-249.
[3] Potrivit art. 98 C. silv. (1996), „Furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale, ori de arbori, puieţi sau lăstari care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, cu sau fără drept, din fondul forestier naţional sau de pe terenurile cu vegetaţie forestieră prevăzute la art. 6, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, ori dacă valoarea pagubei este sub această limită, dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de 2 ani, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă. Dacă fapta a avut ca urmare o pagubă în valoare de peste 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. Când fapta a avut ca urmare o pagubă în valoare de peste 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani. În cazul în care furtul a fost săvârşit în împrejurările menţionate la art. 97 alin. 4, maximul pedepselor prevăzute în alineatele precedente se majorează cu 3 ani. Mijloacele de transport şi uneltele folosite care au servit la săvârşirea infracţiunii sunt supuse confiscării speciale în condiţiile prevăzute la art. 118 din Codul penal. Tentativa se pedepseşte”; potrivit art. 104 din aceeași reglementare, „Când infracţiunile prevăzute la art. 97 şi 98 sunt săvârşite de personalul silvic cu atribuţii de constatare a infracţiunilor şi a contravenţiilor, maximul pedepselor prevăzute se majorează cu 2 ani”.
[4] Potrivit art. 30 din Legea nr. 2/1987, „Tăierea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți ori lăstari, cu sau fără ridicarea acestora din păduri sau de pe terenuri cu vegetație forestieră situate în afara fondului forestier, aparținând unităților socialiste, dacă valoarea pagubei, calculată pe bază de tarif, este mai mare de 1000 lei sau dacă valoarea pagubei este sub 1000 lei, dar fapta a fost săvârșită în mod repetat, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la o lună la șase luni sau cu amenda de la 1000 lei la 5000 lei. Faptele prevăzute la alin. 1 se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 1 an dacă sunt săvârșite în una din următoarele condiții: a) în timpul nopții; b) în pădurile sau pe terenurile cu vegetație forestieră care îndeplinesc rol de protecție; c) de două sau mai multe persoane; d) în intervalul de 2 ani de la data condamnării definitive a făptuitorului pentru o infracțiune silvică. Tentativa se pedepsește”.
[5] Potrivit art. 42 C. silv. (1962), „Tăierea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți ori vlăstari, cu sau fără ridicarea acestora, din păduri sau de pe alte terenuri cu vegetație forestieră, aparținând organizațiilor socialiste, dacă valoarea pagubei este mai mare de 300 lei, sau dacă valoarea pagubei este până la 300 lei dar a fost săvârșită în mod repetat, constituie infracțiune și se pedepsește cu amenda de la 700 la 2.000 lei. Cu aceeași pedeapsă se sancționează următoarele fapte săvârșite în păduri sau alte terenuri cu vegetație forestieră, dacă valoarea pagubei produsă organizațiilor socialiste este mai mare de 300 lei, sau dacă valoarea pagubei este până la 300 lei dar au fost săvârșite în mod repetat: a) însușirea de arbori doborâți de fenomene naturale sau de arbori, puieți sau lăstari, care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, fără drept de altă persoană; b) distrugerea sau degradarea arborilor, puieților ori lăstarilor”; potrivit art. 43 din aceeași reglementare, „Faptele prevazute în articolul precedent se pedepsesc cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amenda, dacă au fost săvârșite în una din următoarele condiții: a) între apusul și răsăritul soarelui; b) prin tăierea arborilor cu fierăstrăul; c) în pădurile sau pe terenurile cu vegetație forestieră care îndeplinesc exclusiv funcții de protecții. d) de trei sau mai multe persoane; e) în interval de un an de la dată condamnării definitive a făptuitorului pentru o infracțiune silvică. Tentativa se pedepsește”.
[6] Potrivit art. 60 C. silv. (1910), „Ori-cine va taia, va scoate din radacina sau va ridica, fara drept, arbori de mai putin de 2 decimetri in circomferinta, masurata la 1 metru si 30 dela pamant, se va pedepsi cu o amenda de 2 lei de sarcina de om, sau pentru o cantitate mai mica; de 5 lei pentru o sarcina de vita sau pentru o incarcatura de sanie ori caruta trasa de un om; de 10 lei pentru fiecare cap de vita inhamata, cand ridicarea se face cu sania sau cu caruta. Afara de aceasta, delicventul va fi condamnat la restituirea lemnelor catre proprietarul padurii sau, in lipsa lor, la valoarea lor, care va fi egala cu de doua ori amenda. La aceeas amenda si valoare vor fi supusi si aceia cari, in padurile supuse regimului silvic, exceptandu-se numai padurile de salcie si alte specii albe, vor taia varfurile si cracile arborilor mai groase de 2 cmn. in diametru, masurat la capatul cel mai gros, pentru a se da iarna muguri la vite. Daca arborii vor avea o grosime mai mare de 2 decimetri in circomferinta, masurata la 1 metru si 30 cm. de la pamant, amenda si valoarea vor fi calculate conform tarifului anexat la prezenta lege. Acei cari, exploatand in baza unui contract o padure supusa regimului silvic, au taiat ei sau oamenii lor alti arbori decat cei vanduti, sau un numar mai mare decat aveau dreptul ori in alta parte decat in locul unde s-a vandut, vor fi considerati ca delicventi si urmariti la plata amenzei si valorei arborilor dupa tarifele anexate la prezenta lege. Daca arborii taiati nu se vor mai gasi in fiinta, grosita se va determina dupa circomferinta masurata pe tulpina iar daca tulpina va lipsi, grosimea se va hotari de autoritatile judecatoresti dupa grosimea arborilor ce se gasesc, imprejurul locului unde erau situati arborii, constatata prin actele dresate de agentii silvici”; potrivit art. 74 din aceeași reglementare, „Acei care vor fi comis delictele si contraventiunile prevazute dela art. 60 pana la 67 inclusiv si 72, vor fi supusi la o pedeapsa indoita si la o inchisoare dela cinci zile pana la o luna: a) In caz de recidiva, prin comiterea unui nou delict sau contraventiune, in timp de un an dela ultima condamnare a delicventului sau contravenientului; b) In caz de cumul de delicte sau de contraventiuni; c) Cand taierea s-a facut cu herastraul; d) Cand infractiunea a avut loc intre apusul si rasaritul soarelui; e) Cand comiterea infractiunei s-a facut de mai multe persoane constituite in bande sau armate”; potrivit art. 75 din aceeași reglementare, „Sustragerea de lemne lucrate, sau asezate teancuri sau stive, aflate in perimetrul padurei, sau in depozite, magazii sau curti se va pedepsi cu inchisoare de la cinci zile pana la o luna, independent de plata valorei si despagubirilor”.
[7] Ștefania-Diana IONIȚĂ-BURDA, Protecția juridică a pădurilor în Uniunea Europeană, op. cit., pp. 249-250.
[8] Ștefania-Diana IONIȚĂ-BURDA, Protecția juridică a pădurilor în Uniunea Europeană, op. cit., pp. 250-251.
[9] Vasile PĂVĂLEANU, Aspecte teoretice privind infracțiunile prevăzute în noul Cod silvic, în Dreptul, nr. 9/1997, p. 83-84; Ion DUMITRU, Posibilitatea săvârșirii infracțiunilor prevăzute în art. 97 și 98 din Codul silvic în concurs real, în Dreptul, nr. 9/1998, pp. 109-110; Gheorghe VOINEA, Din nou despre incriminările din Codul silvic, în Revista de Drept Penal, nr. 4/1998, p. 64.
[10] Ibidem.
[11] Mihai-Adrian HOTCA (coord.), Mirela GORUNESCU, Norel NEAGU, Maxim DOBRINOIU, Radu-Florin GEAMĂNU, Infracțiuni prevăzute în legi speciale: comentarii și explicații, ed. a 3-a rev., Editura CH Beck, București, 2013, p. 549.
[12] Ștefania-Diana IONIȚĂ-BURDA, Protecția juridică a pădurilor în Uniunea Europeană, op. cit., pp. 251-256.
[13] Vasile DOBRINOIU, Drept penal. Partea specială – teorie și practică judiciară, vol. I, Editura Lumina Lex, București, 2000, p. 265; Octavian LOGHIN, Tudorel TOADER, Drept penal. Partea specială, Casa de editură și presă „Șansa” SRL, București, 1994, p. 220; Gheorghe-Iulian IONIȚĂ, Drept penal: partea specială: analiza dispozițiilor Codului penal al României, (titlul I-V): pe înțelesul studenților, ed. a 2-a rev., Editura Universul Juridic, București, 2012, p. 161.
[14] Ibidem, p. 161.
[15] Ștefania-Diana IONIȚĂ-BURDA, Protecția juridică a pădurilor în Uniunea Europeană, op. cit., pp. 251-255.
[16] Potrivit art. 58 alin. (1) C. silv.
[17] Potrivit art. 58 alin. (2) C. silv.
[18] Potrivit art. 58 alin. (3) C. silf.
[19] Gheorghe-Iulian IONIȚĂ, Drept penal: partea specială: analiza dispozițiilor Codului penal al României, (titlul I-V): pe înțelesul studenților, op. cit., p. 161-162.
[20] Potrivit art. 916 alin. (1) C. civ.
[21] Potrivit art. 919 alin. (1) și (3) C. civ.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.