Modalități inedite de adaptare a nevoilor justiției la contextul pandemic
Andreea-Lucia Rus - august 8, 2022Aspectul cel mai interesant dintre toate este, cel puțin în viziunea subsemnatei, faptul că noțiunea de publicitate a procesului capătă o cu totul altă anvergură. Astfel, magistratul Luis Acayro, împreună cu decanul șef al Ilustrului Barou din Madrid și cu decanul Universității Complutense din Madrid – care are una dintre cele mai bine cotate facultăți de drept din țară, împreună cu alte persoane dornice de inovație tehnologică, au demarat un program pilot denumit „Judecătorii și Tribunale”[15], în perioada 28 ianuarie-5 mai 2022, care are ca scop lărgirea sferei de pregătire academică a studenților pentru a-i aduce mai aproape de realitatea predominantă a transformării digitale a instanțelor și tribunalelor care are loc în prezent. Obiectivul principal al programului este promovarea și îmbunătățirea abilităților de intervenție în procesele orale și acțiunile telematice, cunoașterea diferitelor sisteme de management procesual și a platformelor utilizate în diferitele Comunități Autonome, precum și funcţionarea Parchetului.
Ceea ce apare a fi foarte interesant este abordarea interdisciplinară, sens în care studenții urmează să primească o formare multidisciplinară, care va aborda aspecte precum transformarea digitală, dosarul judiciar electronic, îmbunătățirea comunicării sau dobândirea de experiență în participarea la procese și proceduri în calitate de public virtual și în participarea la efectuarea de audieri telematice simulate sau reale. Concret, programul se adresează studenților din penultimul și ultimul an al facultății de drept – nivel licență, într-o serie de câte 10 participanți. La fel ca și aceștia, și subsemnata am participat la o serie de procese telematice, putând astfel realiza importanța deosebită a prezenței unui judecător cu valențe de profesor – în sensul că, pe lângă posibilitatea de a se conecta efectiv la cauzele judecată (desigur la cele ale căror audieri sunt publice, părțile exprimându-și acordul în acest sens), aceștia au posibilitatea de a adresa întrebări directe instanței iar aceasta, prin vocea titularului de complet, răspunde și clarifică orice nelămuriri sau detaliază procedura urmată și scopul acesteia[16].
Desigur, întrebare legitimă care se pune este în ce măsură am putea implementa noi, pe teritoriul național, o astfel de procedură telematică? Fără pretenția de a descrie în mod exhaustiv cum s-au derulat procesele în timpul stării de urgență, am ales să compar experiența lusitană cu cea de la Judecătoria Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud, din rațiuni practice și pentru corectitudinea informațiilor, subsemnata luând parte la diverse procese din cadrul acestei din urmă instanțe.
Așadar, odată cu declararea stării de urgență, Judecătoria Bistrița, în cadrul căreia funcționează două secții – una penală și cealaltă civilă, a suspendat imediat întreaga activitate, cu excepția cauzelor foarte urgente (acestea fiind limitate la câteva obiecte de judecată în civil – cum ar fi cererile privind emiterea unui ordin de protecție sau cele privind emiterea unei ordonanțe președințiale, respectiv în penal – măsuri preventive). Concomitent, s-a încercat implementarea unui sistem de audiere a persoanelor încarcerate prin intermediul unei aplicații informatice dezvoltate exclusiv de Ministerul Justiției, procedura efectivă de conectare a părților fiind deosebit de laborioasă și nu întotdeauna încununată de succes. După declararea stării de alertă, modalitatea de desfășurare a proceselor a revenit la normal, câteva limitări inerente impuse de starea pandemică fiind însă păstrate (programarea cauzelor pe intervale orare, limitarea drastică a numărului de persoane care pot intra în sala de judecată, limitarea timpului de studiu al dosarelor sau de solicitarea a relațiilor la departamentul arhivă etc.).
Și acum să ne întoarcem la sistemul judiciar din România, per ansamblu[17], și la nevoile sale de modernizare, recunoscute inclusiv la nivel instituțional[18]. Astfel, deși se elogiază calitatea digitalizării sistemului judiciar din România – „judecătorii, procurorii şi grefierii români utilizează pe scară largă comunicările electronice, sistemul electronic de repartizare a dosarelor, audierile online, dosarul electronic”, se recunoaște că procesul de modernizare este abia la început, necesitatea implementării unei digitalizări extinse contribuind la ușurarea sarcinii justiţiei şi a celor care apelează la ea, concomitent cu nivelul general de digitalizare al societăţii, pentru a se asigura liberul acces la justiţie şi a nu se transforma într-un obstacol, precum şi să asigure protecţia datelor cu caracter personal.
Este lăudabil efortul forului judiciar de a implementa schimbări de ordin tehnologic în vederea modernizării sistemului, cum ar fi, spre exemplu, transmiterea prin e-mail a cererilor de chemare în judecată, a altor cereri sau acte către instanțe, dar doar dacă acestea sunt însoțite de o semnătură electronică, conform Deciziei ÎCCJ nr. 520/2019. Astfel, avocații/petenții pot beneficia astfel de un instrument care le leagă identitatea reală de cea electronică. Un alt exemplu este dosarul electronic, care a fost implementat în majoritatea instanțelor din circumscripțiile Curților de Apel din marile orașe (e.g. București, Constanța, Iași, Alba Iulia etc.) începând cu sfârșitul anului 2019. Această aplicație permite persoanelor implicate într-un proces să vizualizeze și să descarce în format electronic actele din dosarul format la instanță. Mai mult, studiul dosarelor poate fi programat on-line, iar în perioada stării de urgență Tribunalul București, dar și Înalta Curte de Casație și Justiție, au făcut pași concreți spre digitalizare, judecând anumite cauze prin videoconferință. De asemenea, Guvernul României a adoptat un proiect de lege ce conține diverse măsuri în domeniul justiției dintre care unele vizează digitalizarea anumitor activități desfășurate la nivelul instanțelor[19].
Un studiu foarte interesant al Fundației Konrad Adenauer, prin „Programul Statul de drept Europa de Sud-Est”[20], a identificat vulnerabilitățile sistemului judiciar românesc și a propus soluții de modernizare, prin raportare inclusiv la experiența altor state membre ale Uniunii Europene – cum ar fi Germania sau Spania. Ideea proiectului s-a născut dintr-o dublă constatare. Pe de o parte, în ultimii 20 de ani, de cele mai multe ori, viziunea strategică privitoare la justiţie s-a cristalizat pe termen scurt sau cel mult mediu. Pe de altă parte, după aderarea la UE, nu a mai existat o strategie unică pentru justiţie, existând în schimb diferite documente strategice ale diferitelor instituţii şi autorităţi implicate în funcţionarea sistemului. Proiectul stă sub semnul diversităţii – diversitate atât în ceea ce priveşte domeniile supuse analizei, cât şi în ceea ce priveşte specializarea autorilor săi. Astfel, sunt abordate domenii precum: instabilitatea legislativă şi instituţională, lupta împotriva corupţiei, recrutarea, formarea profesională şi cariera magistraţilor, componenţa şi funcţionarea Curţii Constituţionale sau a Consiliului Superior al Magistraturii, competenţa actuală şi viitoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, eficienţa procedurilor, accesul la jurisprudenţă şi relaţia cu presa. Perspectiva pe care o oferă această analiză domeniilor amintite este una diversă, pe măsura diversităţii specializării experţilor care au contribuit: magistraţi de la diferite nivele de jurisdicție, avocaţi, profesori universitari, reprezentanţi ai societăţii civile sau funcţionari ai Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Una dintre problemele identificate este cea legată de modalitatea implementării legilor procedurale prin raportare la noile tehnologii informatice, sugerându-se nevoia stringentă de corelare a lor, în principal la nivel legislativ, respectiv în vederea reglementării condițiilor ce trebuie îndeplinite de părţi pentru a sesiza valabil instanţa prin cereri transmise pe cale electronică, ori pentru a depune înscrisuri, iar la nivelul unor instanţe-pilot se pot implementa experimental tehnologii care să privească arhivarea electronică şi administrarea dosarelor în format electronic.
Apoi, la nivel funcțional efectiv, părţile unui proces se prezintă de multe ori în instanţă şi aşteaptă să li se strige dosarul pentru a afla că nu s-a îndeplinit procedura de citare cu una din părţi, că s-a depus o cerere de amânare, că raportul de expertiză nu s-a efectuat sau că partea adversă cere termen pentru a lua cunoștință de întâmpinare etc. Astfel, de exemplu, avocaţii consideră în procent de 65% că jumătate sau mai mult de jumătate din timpul petrecut în instanţă este timp pierdut; 80% consideră că mai mult de un sfert din timpul petrecut în instanţă este timp pierdut[21], strigarea dosarului în instanţă fiind, de departe, activitatea care conduce cel mai mult la pierderea timpului. Deplasările repetate la instanță creează – pe lângă prejudiciile efective privind cheltuielile de transport, timpul alocat (învoirea de la locul de muncă) şi nemulţumirile cauzate de condiţiile din sălile de judecată – neînţelegere (multe părţi neasistate de avocaţi nu înţeleg de ce nu se judecă dosarul la acel termen), sentimente de frustrare, de contestare a măsurii etc. Acestea produc, prin repetare la toate stadiile procesului (primă instanţă, apel, recurs), un sentiment de „tragere de timp”.
Modul actual de desfăşurare a unui proces concret („viaţa dosarului”) este rezultatul accentului pe care procedura română îl pune pe oralitatea (şi publicitatea) unor chestiuni neesenţiale, accent care, în final, conduce la amânări repetate: tot dosarul se administrează şi se instrumentează numai în şedinţă orală şi publică, în prezenţa părţilor. Acest lucru nu este necesar. Conform jurisprudenţei CEDO pertinente, în unele tipuri de cauze (contenciosul asigurărilor sociale, de exemplu) oralitatea şi publicitatea nu sunt absolut necesare, ca regulă generală. În restul cauzelor, oralitatea şi publicitatea sunt cerute doar pentru anumite activităţi procesuale: dezbaterile (pledoariile) şi audierea martorilor, respectiv interogarea persoanei fizice. Restul chestiunilor (schimbul de documente, admiterea probatoriilor, administrarea probei cu înscrisuri, verificarea realizării expertizei etc.) pot fi soluţionate fără prezenţa părţilor, de către judecător, în scris, din biroul său[22].
Așa fiind, considerăm și noi că, strict în ceea ce priveşte informatizarea instanţelor, sunt necesare dispoziţii legale precise în procedură, care să reglementeze condiţiile ce trebuie îndeplinite de părţi pentru a sesiza valabil instanţa prin cereri transmise pe cale electronică (de pildă, prin obligativitatea semnăturii electronice), ori cu privire la depunerea de înscrisuri (care trebuie depuse în continuare în numărul de exemplare cerut de lege, prin poştă ori registratura instanţei, o alternativă posibilă fiind plata taxelor necesare multiplicării înscrisurilor necesare comunicării de către instanţe). Aceste elemente avute în vedere de autoritățile spaniole (și care se regăsesc încă doar la nivel de deziderat în România) pot fi implementate cu succes și în țara noastră, în deplină concordanță și cu reglementările relevante la nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
În concluzie, progresele aduse prin implementarea digitalizării sunt evidente în țara noastră, dar în continuare există multiple oportunități unde implementarea unor tehnologii devenite uzuale în alte domenii poate eficientiza procesele existente. Spre exemplu, dosarul electronic în stadiul actual poate fi completat cu funcționalități care să limiteze amânările cauzate de comunicarea înscrisurilor în ședința publică. Astfel, pentru eficientizarea procesului, înscrisurile ar putea fi transmise exclusiv prin intermediul dosarului electronic de către părțile care au solicitat/primit acces la platformă, iar ulterior se pot impune termene stricte care să nu permită părților posibilitatea de a prezenta la termenul de judecată înscrisuri / documente care să le dea posibilitatea amânării cauzei. Aceste modificări ar putea fi coroborate cu posibilitatea sistemului electronic de a informa părțile că documentele au fost actualizate în dosarul electronic, precum și de a transmite confirmări cu privire la accesarea unui anumit înscris la un moment dat. Și, de ce nu, implementarea unei modalități telematice de desfășurare a proceselor, conform modelului practic (și care s-a implementat cu succes în Spania într-un timp foarte scurt) prezentat anterior?
Bibliografie:
- Sorin Popescu și Dan Lupașcu, Sistemul judiciar din Romania I, II, Ed. Universul Juridic, București (2008).
- Miruna Preda, Pandemia COVID-19 – între forță majoră, caz fortuit și impreviziune, articol tip opinie juridică publicat pe https://www.nndkp.ro/legal-tax-updates/covid19-analysis-law-practices/.
- Digitalizarea în sistemul judiciar din România. Care sunt beneficiile și ce mai trebuie făcut? Articol publicat la adresa https://blog.pwc.ro/2020/11/24/digitalizarea-in-sistemul-judiciar-din-romania-care-sunt-beneficiile-si-ce-mai-trebuie-facut/.
- Soluții digitale în timpul pandemiei – action planul Uniunii Europene integrat pe site-ul oficial, accesat la https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/coronavirus-response/digital-solutions-during-pandemic_ro.
- https://www.mai.gov.ro/utile/
- https://www.boe.es/buscar/doc.php?id=BOE-A-2020-10923
- https://noticias.juridicas.com/actualidad/noticias/15562-los-juicios-y-declaraciones-seran-preferentemente-telematicos-hasta-junio-de-2021/
- https://www.mjusticia.gob.es/es/ministerio/gabinete-comunicacion/noticias-ministerio/justicia-difunde-guia
- https://www.unir.net/ingenieria/revista/juicio-por-videoconferencia/
- https://www.poderjudicial.es/cgpj/es/Poder-Judicial/Consejo-General-del-Poder-Judicial/
- https://lexgoapp.com/blog/los-juicios-telematicos-se-asentaron-en-plena-pandemia-y-pueden-ayudar-en-el-futuro-a-mejorar-la-administracion-de-justicia
- https://derecho.ucm.es/juzgados-y-tribunales-2021-22
- https://lexgoapp.com/blog/los-juicios-telematicos-se-asentaron-en-plena-pandemia-y-pueden-ayudar-en-el-futuro-a-mejorar-la-administracion-de-justicia/
- https://www.derechopractico.es/como-potencia-la-complutense-las-habilidades-de-sus-alumnos-en-juicios-orales-y-actuaciones-telematicas/
- https://www.agerpres.ro/justitie-si-interne/2021/12/10/predoiu-la-digitalizare-sistemul-judiciar-din-romania-nu-este-cu-nimic-mai-prejos-decat-al-altor-state–829662
- https://www.just.ro/ministerul-justitiei-discuta-cu-banca-mondiala-finantarea-constructiei-cartierului-pentru-justitie-si-digitalizarea-sistemului-judiciar/
- https://www.kas.de/documents/280457/280506/7_file_storage_file_5664_1.pdf/ee381a79-7972-9529-6b7c-c45d90adfcfb?version=1.0&t=1539683854815
- https://www.gallup.com/analytics/318875/global-research.aspx
[15] Traducere a expresiei „Juzgados y Tribunales”, detaliile programului putând fi consultate pe site-ul oficial: https://derecho.ucm.es/juzgados-y-tribunales-2021-22 accesat la data de 01.04.2022.
[16] Pentru detalii aspra programului și viziunii proceselor telematice, a se vedea interviul acordul de magistratul Luis Acayro, pionierul implementării acestora pe site-ul: https://lexgoapp.com/blog/los-juicios-telematicos-se-asentaron-en-plena-pandemia-y-pueden-ayudar-en-el-futuro-a-mejorar-la-administracion-de-justicia/ accesat la data de 01.04.2022, respectiv o analiza completă cu lista magistraților activând în cadrul proiectului https://www.derechopractico.es/como-potencia-la-complutense-las-habilidades-de-sus-alumnos-en-juicios-orales-y-actuaciones-telematicas/ accesat la data de 01.04.2022.
[17] Astfel cum a fost descris în mod complex de Sorin Popescu și Dan Lupașcu în lucrarea Sistemul judiciar din Romania vol. I, II, Ed. Universul juridic, București (2008).
[18] Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat vineri, 09.12.2021, la reuniunea Consiliului JAI din cadrul Uniunii Europene, că sistemul judiciar din România, în ceea ce priveşte digitalizarea, nu este „cu nimic mai prejos” decât cele din alte state europene – pentru detalii a se vedea https://www.agerpres.ro/justitie-si-interne/2021/12/10/predoiu-la-digitalizare-sistemul-judiciar-din-romania-nu-este-cu-nimic-mai-prejos-decat-al-altor-state–829662 accesat la data de 01.04.2022; https://www.just.ro/ministerul-justitiei-discuta-cu-banca-mondiala-finantarea-constructiei-cartierului-pentru-justitie-si-digitalizarea-sistemului-judiciar/ accesat la data de 01.04.2022.
[19] Digitalizarea în sistemul judiciar din România. Care sunt beneficiile și ce mai trebuie făcut? Articol publicat la adresa https://blog.pwc.ro/2020/11/24/digitalizarea-in-sistemul-judiciar-din-romania-care-sunt-beneficiile-si-ce-mai-trebuie-facut/ accesat la data de 01.04.2022, par. 4-7.
[20] Acest document a fost realizat în cadrul unui proiect al Centrului de Analiză şi Dezvoltare Instituţională-Eleutheria, în parteneriat cu Konrad Adenauer Stiftung-Rule of Law Program South East Europe, intitulat „Drafting a long-term strategy reform for the Romanian justice system”, desfăşurat în perioada aprilie-decembrie 2010 https://www.kas.de/documents/280457/280506/7_file_storage_file_5664_1.pdf/ee381a79-7972-9529-6b7c-c45d90adfcfb?version=1.0&t=1539683854815.
[21] Conform Sondajul Gallup privind eficienţa şi responsabilitatea sistemului judiciar românesc, martie 2008, în cadrul unui program al Băncii Mondiale, https://www.gallup.com/analytics/318875/global-research.aspx accesat la data de 01.04.2022.
[22] Analiza vulnerabilităţilor sistemului judiciar român. Soluţii şi propuneri de modernizare al Fundației Konrad Adenauer, p. 53-54.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.