Măsuri de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie (Legea nr. 226/2021)

Actul publicat în Monitorul Oficial Sumar
Legea nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie

 

(M. Of. nr. 891 din 16 septembrie 2021)

 

Se stabilesc măsurile de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

În M. Of. nr. 891 din 16 septembrie 2021 s-a publicat Legea nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie

Vă prezentăm, în continuare, structura și dispozițiile relevante din respectiva Lege.

Structura

Capitolul I: Dispoziții generale

Capitolul II: Criterii de încadrare în categoria consumatorului vulnerabil

Capitolul III: Măsuri de protecție socială de natură financiară

Secțiunea 1: Ajutorul pentru încălzirea locuinței – condiții de acordare și cuantum

Secțiunea 2: Ajutorul pentru încălzirea locuinței – reglementări speciale pentru facturarea și plata energiei termice

Secțiunea 3: Ajutorul pentru încălzirea locuinței – modul de stabilire și acordare

Secțiunea 4: Suplimentul pentru energie – mod de stabilire și acordare

Secțiunea 5: Finanțarea și plata ajutorului pentru încălzire și a suplimentului pentru energie

Secțiunea 6: Verificare și monitorizare

Secțiunea 7: Alte măsuri de protecție socială

Capitolul IV: Contravenții și sancțiuni

Anexa nr. 1: Consum mediu lunar de energie termică

Anexa nr. 2: Repartizarea județelor pe zone de temperatură

 

Art. 1

„(1) Prezenta lege stabilește criteriile de încadrare a familiilor și persoanelor singure în categoria consumatorilor vulnerabili de energie și reglementează măsurile de protecție socială pentru aceștia în ceea ce privește accesul la resursele energetice pentru satisfacerea nevoilor esențiale ale gospodăriei, în scopul prevenirii și combaterii sărăciei energetice.

(2) Prezenta lege urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

a) asigurarea accesibilității energiei din punctul de vedere al prețului pentru toți cetățenii;

b) asigurarea disponibilității fizice neîntrerupte a resurselor energetice pentru toți consumatorii vulnerabili;

c) promovarea accesului la măsurile de creștere a performanței energetice a clădirilor cu destinație de locuințe;

d) prevenirea și combaterea sărăciei energetice și excluziunii sociale.

(3) Prevederile prezentei legi se aplică activității de distribuție și furnizare a energiei electrice, energiei termice, gazelor naturale și combustibililor solizi și/sau petrolieri către consumatorii vulnerabili de energie.”

Art. 2

„(1) După natura lor, măsurile de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie pot fi financiare și nonfinanciare.

(2) Măsurile de protecție socială financiare constau în acordarea de ajutoare destinate asigurării nevoilor energetice minimale și sunt:

a) ajutor pentru încălzirea locuinței;

b) ajutor pentru consumul de energie destinat acoperirii unei părți din consumul energetic al gospodăriei pe tot parcursul anului;

c) ajutor pentru achiziționarea, în cadrul unei locuințe, de echipamente eficiente din punct de vedere energetic, necesare pentru iluminarea, răcirea, încălzirea și asigurarea apei calde de consum, pentru înlocuirea aparatelor de uz casnic depășite din punct de vedere tehnic și moral cu aparate de uz casnic eficiente din punct de vedere energetic, precum și pentru utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun consum de energie;

d) ajutor pentru achiziționarea de produse și servicii în vederea creșterii performanței energetice a clădirilor ori pentru conectarea la sursele de energie.

(3) Măsurile de protecție socială nonfinanciare constau în facilități de acces și conectare la sursele de energie disponibile necesare pentru asigurarea nevoilor energetice minimale, inclusiv interzicerea deconectării de la sursele de energie pentru toate categoriile de consumatori vulnerabili din cele prevăzute la art. 4, precum și consilierea și informarea transparentă și accesibilă a populației cu privire la sursele de energie, costuri și proceduri de acces la acestea, în conformitate cu prevederile Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Măsurile de protecție socială financiare prevăzute la alin. (2) se finanțează din bugetul de stat, din bugetele locale sau din fonduri europene.”

Art. 4

„(1) Consumatorii vulnerabili se încadrează în următoarele categorii:

a) consumatori vulnerabili din motive de venit;

b) consumatori vulnerabili din motive de vârstă;

c) consumatori vulnerabili din motive de sănătate;

d) consumatori vulnerabili izolați.

(2) În categoria consumatorilor vulnerabili din motive de venit se încadrează familia sau persoana singură al cărei venit mediu net lunar pe membru de familie ori al persoanei singure se încadrează în venitul prevăzut la art. 7 alin. (2).

(3) În categoria consumatorilor vulnerabili din motive de vârstă se încadrează persoanele prevăzute la alin. (2) și care au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută de legislația privind sistemul public de pensii.

(4) În categoria consumatorilor vulnerabili din motive de sănătate se încadrează persoanele care, fie necesită aparate electrice pentru menținerea în viață sau pentru menținerea stării de sănătate, fie prezintă probleme de sănătate care împiedică sau restricționează mobilitatea și/sau deplasarea acestora ori necesită modalități de informare și comunicare adaptate nevoilor specifice, în condițiile prevăzute de Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(5) În categoria consumatorilor vulnerabili izolați se încadrează familiile și persoanele singure ale căror locuințe se află în zone izolate sau în așezări informale potrivit anexei nr. 2 la Legea nr. 350/2001, cu modificările și completările ulterioare.

(6) Documentele pe baza cărora se realizează încadrarea în categoria consumatorilor vulnerabili se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

Art. 5

„Familia, precum și oricare dintre membrii familiei sau, după caz, persoana singură poate fi încadrată în una sau mai multe din categoriile de consumatori vulnerabili prevăzute la art. 4 alin. (1), dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, și beneficiază cumulativ de măsurile de protecție socială financiare și nonfinanciare corespunzătoare, acordate categoriilor în care sunt încadrate.”

Art. 6

„(1) Ajutorul pentru încălzirea locuinței, denumit în continuare ajutor pentru încălzire, se acordă pentru un singur sistem utilizat pentru încălzirea locuinței, pe perioada sezonului rece, declarat de persoana singură, respectiv de un membru al familiei care are capacitate deplină de exercițiu al drepturilor civile, care devine titularul ajutorului.

(2) În funcție de sistemul de încălzire utilizat în locuință, categoriile de ajutoare pentru încălzire sunt:

a) ajutor pentru încălzirea locuinței cu energie termică în sistem centralizat, denumit în continuare ajutor pentru energie termică;

b) ajutor pentru gaze naturale;

c) ajutor pentru energie electrică;

d) ajutor pentru combustibili solizi și/sau petrolieri.

(3) Ajutorul pentru încălzire se acordă numai familiilor și/sau persoanelor singure care nu beneficiază de alte forme de sprijin pentru încălzirea locuinței acordate în baza contractelor de muncă sau a legislației specifice ramurilor economice.

(4) Cuantumul ajutoarelor pentru încălzire prevăzute la alin. (2) lit. a)-c) este egal cu:

a) contravaloarea energiei termice furnizate în sistem centralizat, a cantității de gaze naturale și/sau a energiei electrice consumate lunar, dacă valoarea consumului este mai mică decât valoarea ajutorului pentru încălzire calculată conform prevederilor art. 7 alin. (1);

b) valoarea ajutorului pentru încălzire calculată conform prevederilor art. 7 alin. (1), dacă valoarea consumului este mai mare decât cuantumul ajutorului pentru încălzire acordat potrivit dispozițiilor art. 7.

(5) Contravaloarea ajutorului pentru încălzire prevăzut la alin. (2) lit. a)-c) se evidențiază în facturile emise de furnizori.

(6) Pentru stabilirea consumului înregistrat efectiv în fiecare lună din perioada sezonului rece, stabilirea cantității de energie electrică/gaze naturale consumată se face lunar, pe baza indicațiilor contoarelor.

(7) Contravaloarea ajutorului pentru încălzire prevăzut la alin. (2) lit. d) se plătește titularului.

(8) Prin excepție de la prevederile art. 3 alin. (1) lit. d), în cazul ajutorului pentru încălzire prevăzut la alin. (2) lit. d), se are în vedere noțiunea de familie astfel cum este definită la art. 2 din Legea nr. 416/2001, cu modificările și completările ulterioare.”

Art. 7

„(1) Ajutorul se acordă în funcție de venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure, după caz, iar suma aferentă pentru compensarea procentuală se suportă din bugetul de stat, după cum urmează:

a) în proporție de 100% din valoarea de referință, dar nu mai mult decât consumul facturat, în situația în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de până la 200 lei;

b) în proporție de 90%, în situația în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 200,1 lei și 320 lei;

c) în proporție de 80%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 320,1 lei și 440 lei;

d) în proporție de 70%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 440,1 lei și 560 lei;

e) în proporție de 60%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 560,1 lei și 680 lei;

f) în proporție de 50%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 680,1 lei și 920 lei;

g) în proporție de 40%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 920,1 lei și 1.040 lei;

h) în proporție de 30%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1.040,1 lei și 1.160 lei;

i) în proporție de 20%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1.160,1 lei și 1.280 lei;

j) în proporție de 10%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie este cuprins între 1.280,1 lei și 1.386 lei;

k) în proporție de 10%, în situația în care venitul net mediu lunar al persoanei singure este cuprins între 1.280,1 lei și 2.053 lei.

(2) Venitul mediu net lunar până la care se acordă ajutorul pentru încălzire este de 1.386 lei/persoană, în cazul familiei, și de 2.053 lei, în cazul persoanei singure.

(3) Valoarea de referință, în funcție de sistemul de încălzire utilizat, se actualizează prin hotărâre a Guvernului și nu poate fi mai mică de:

a) 250 lei/lună, pentru gaze naturale;

b) 500 lei/lună, pentru energie electrică;

c) 320 lei/lună, pentru combustibili solizi și/sau petrolieri.

(4) Nivelul veniturilor până la care se acordă ajutoarele pentru încălzire prevăzute la alin. (1) și (2), precum și valoarea stimulentului pentru energie, prevăzută la art. 25, se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

(5) Valoarea de referință a ajutorului pentru energie termică se stabilește, lunar, în limita consumului mediu, prevăzut în anexa nr. 1, în funcție de prețul local al energiei termice facturate populației.

(6) Cuantumul ajutoarelor pentru încălzire prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a)-c) se scade din factura care atestă contravaloarea consumului, lunar, de către furnizori, și nu poate fi mai mare decât valoarea consumului facturat.

(7) Dacă din calculul ajutorului pentru încălzire, potrivit prevederilor alin. (1), rezultă fracțiuni în bani, cuantumul se rotunjește la leu în favoarea beneficiarului.”

Art. 11

„(1) Modul de facturare și de plată a contravalorii energiei termice consumate pentru încălzire de către asociațiile de proprietari/locatari sau persoanele fizice, care sunt titulari de contracte de furnizare a energiei termice/convenții individuale, poate fi:

a) pe baza consumului lunar efectiv;

b) pe baza consumului lunar efectiv, cu plata în tranșe procentuale, pe o perioadă de referință cu durata de 12 luni.

(2) Modalitatea de plată conform prevederilor alin. (1) lit. b), termenul scadent, precum și stabilirea perioadei de referință se aprobă prin hotărâre a consiliului local.

(3) Pentru familiile și persoanele singure care utilizează pentru încălzirea locuinței energie termică furnizată în sistem centralizat și care beneficiază de ajutoare, în condițiile prevăzute de prezenta lege, facturarea și plata consumului de energie termică se fac doar pe baza consumului efectiv, conform prevederilor alin. (1) lit. a).”

Art. 14

„(1) Ajutorul pentru încălzire se acordă pe bază de cerere și declarație pe propria răspundere privind componența familiei, veniturile acesteia și sistemul de încălzire utilizat.

(2) Formularul de cerere și declarație pe propria răspundere se completează potrivit modelului stabilit în anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(3) La completarea formularului, titularul are obligația de a menționa corect componența familiei, veniturile membrilor acesteia, precum și bunurile mobile și imobile deținute, așa cum sunt acestea trecute în formularul prevăzut la alin. (2).

(4) În vederea stabilirii dreptului la ajutor pentru încălzire, primarii solicită acte doveditoare care atestă identitatea și veniturile realizate de membrii familiei.

(5) În aplicarea prevederilor alin. (4) primarul stabilește dreptul la ajutor pentru încălzire, solicitând informații altor instituții/autorități sau, după caz, pe baza anchetei sociale efectuate de serviciul public de asistență socială.

(6) Pe parcursul sezonului rece, la sesizarea terților, la solicitarea agențiilor pentru plăți și inspecție socială, denumite în continuare agenții teritoriale, sau din oficiu, serviciul public de asistență socială efectuează anchete sociale pentru verificarea situațiilor semnalate și determinarea cazurilor de eroare și fraudă.

(7) În cazul solicitării ajutorului pentru energie electrică, anchetele sociale se efectuează obligatoriu, pentru toate situațiile, în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, în vederea verificării sistemului de încălzire utilizat. Fac excepție beneficiarii de ajutor social acordat în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările și completările ulterioare, și beneficiarii de alocații pentru susținerea familiei acordate în baza Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru care au fost efectuate deja anchetele sociale.”

Art. 25

„(1) Familiile și persoanele singure ale căror venituri sunt de până la valoarea prevăzută la art. 7 alin. (2) beneficiază lunar, inclusiv în perioada sezonului rece, de un supliment pentru energie în sumă fixă, acordat în funcție de sursele de furnizare a energiei utilizate, în cuantum de:

a) 30 lei/lună pentru consumul de energie electrică;

b) 10 lei/lună pentru consumul de gaze naturale;

c) 10 lei/lună pentru consumul de energie termică;

d) 20 lei/lună pentru consumul de combustibili solizi și/sau petrolieri.

(2) Suplimentul pentru energie se acordă lunar, pe tot parcursul anului, și se plătește astfel:

a) furnizorului, dar nu mai mult decât consumul facturat, în cazul suplimentului prevăzut la alin. (1) lit. a)-c);

b) direct titularului, în cazul suplimentului prevăzut la alin. (1) lit. d).

(3) Suplimentul pentru energie poate fi solicitat împreună cu ajutorul pentru încălzirea locuinței sau separat, atunci când sunt îndeplinite condițiile de acordare, cu respectarea prevederilor art. 7.

(4) Suplimentul pentru energie se acordă cumulat în funcție de sursele de furnizare a energiei utilizate.

(5) În situația în care singura sursă de energie utilizată este energia electrică, cuantumul suplimentului este de 70 lei/lună.”

Art. 36

„(1) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei nerespectarea de către primar a dispozițiilor prevăzute la art. 14 alin. (5) și art. 19 alin. (4).

(2) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei următoarele fapte:

a) neîntocmirea de către personalul serviciului public de asistență socială a documentațiilor specifice, inclusiv a proiectelor de dispoziție, precum și nedepunerea acestora, spre a fi semnate de primar, în termenele prevăzute la art. 14 alin. (7), art. 15 alin. (1) și art. 17 alin. (2) și (7);

b) nerespectarea de către primar a dispozițiilor prevăzute la art. 17, art. 19 alin. (3), (5) și (6);

c) nerespectarea de către furnizor a prevederilor art. 6 alin. (5), art. 20 alin. (1) și (2), art. 21 alin. (1)-(5) și art. 23 alin. (1)-(5);

d) nerespectarea de către asociația de proprietari/locatari a dispozițiilor art. 20 alin. (1)-(4), art. 22 alin. (3) și art. 24 alin. (3);

e) nerespectarea de către titular a prevederilor art. 14 alin. (3) și art. 19 alin. (1).

(3) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac după cum urmează:

a) de către inspectorii sociali, pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) și alin. (2) lit. a);

b) de către primari, persoanele împuternicite de aceștia, pentru contravențiile prevăzute la alin. (2) lit. b), c) și e).

(4) Constatarea contravențiilor se poate efectua și de către celelalte organe de control ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale, în cadrul controalelor de fond sau tematice proprii dispuse de ministrul muncii și protecției sociale, conform atribuțiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 81/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, cu completările ulterioare.

(5) În situația prevăzută la alin. (4), organul de control al Ministerului Muncii și Protecției Sociale notifică de îndată organul de control competent potrivit prevederilor alin. (3) în vederea aplicării sancțiunilor prevăzute de lege.

(6) Contravenientul poate achita, pe loc, prin derogare de la dispozițiile art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, sau în termen de cel mult 15 zile de la data încheierii procesului-verbal de contravenție ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1) și (2), agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

(7) Nerespectarea prevederilor art. 31 constituie contravenție și se sancționează potrivit prevederilor art. 1 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 84/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(8) Contravențiilor prevăzute la alin. (1) și (2) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(9) Procesele-verbale întocmite de personalul prevăzut la alin. (3) lit. a) se depun în fotocopie la primarul comunei, orașului, municipiului sau sectorului municipiului București, după caz.”

Art. 41

Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3, punctul 16 va avea următorul cuprins:

„16. consumator vulnerabil – persoană singură/familie, client final aparținând unei categorii de clienți casnici care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, se află în risc de marginalizare socială și care, pentru prevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri de protecție socială, inclusiv de natură financiară, și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale. Măsurile de protecție socială, precum și criteriile de eligibilitate pentru acestea se stabilesc prin acte normative;”

2. La articolul 100, punctul 29 va avea următorul cuprins:

„29. consumator vulnerabil – persoană singură/familie, client final aparținând unei categorii de clienți casnici, care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, se află în risc de marginalizare socială și care, pentru prevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri de protecție socială, inclusiv de natură financiară, și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale. Măsurile de protecție socială, precum și criteriile de eligibilitate pentru acestea se stabilesc prin acte normative;”

3. În tot cuprinsul legii, sintagma „client vulnerabil” se înlocuiește cu sintagma „consumator vulnerabil”.”

Totodată, prin această lege se mai modifică și: O.G. nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei „Delta Dunării”, Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune.

 

Măsuri de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie (Legea nr. 226/2021) was last modified: octombrie 14th, 2021 by Redacția ProLege

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii

Arhiva Revista

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.