Incriminarea violenței în familie în legislații internaționale (II)
Julieta-Cristina Popa - martie 1, 2018Prin articolul 14 din Legea pentru municipalități[15] li impune marilor orașe și celor cu mai mult de 50 000 de locuitori să creeze adăposturi pentru femei și pentru copii. Pentru menținerea unui anumit nivel de calitate al acestor adăposturi, au fost stabilite niște norme impuse tuturor orașelor mari. Astfel, fiecare municipalitate din Turcia cu 50.000 de locuitori are obligativitatea creării a cel puțin unui adăpost pentru protecția victimelor violenței domestice. Însă, implementarea acestor măsuri se desfășoară într-un ritm scăzut, existând doar 63 adăposturi în toată țara. Toți angajații din sistemul sanitar, precum și asistenții sociali din Turcia sunt instruiți pentru a interveni în orice situație care presupune acordarea de ajutor medical pentru toate aspectele privitoare la violența domestică. În privința autorilor abuzurilor fizice, aceștia sunt obligați să urmeze un program de reabilitare. Femeile victime ale violenței domestic au dreptul la servicii de sănătate gratuite. În ciuda eforturilor depuse pentru o evoluție pozitivă în cadrul legislativ, violența în cadrul familiei, agresiunea sexuală, crimele de onoare, și traficului de persoane încă persistă în Turcia.
Organizațiile pentru drepturile omului au afirmat că deși legea interzice agresiunea sexuală, inclusiv violul și violul conjugal, cu pedepse cu închisoarea de la doi la șapte ani „Guvernul nu a aplicat în mod eficient său integral aceste legi sau protejarea victimelor, și de multe ori victimele au așteptat zile sau săptămâni pentru a raporta incidentele din cauza jenei sau a represaliilor, care împiedică urmărirea efectivă a atacatorilor”. Statisticile guvernamentale privind violența împotriva femeilor sunt incomplete, iar organizațiile pentru drepturile omului au afirmat că „autoritățile au manipulat statisticile pentru a arăta progrese cu privire la problemă”.
Ungaria
Până în iulie 2013 în Ungaria, violența familială nu a fost incriminata în Codul penal și nici prevăzută în legi speciale, iar actele de violența domestică erau pedepsite ca: vătămările fizice, ușoare sau grave; violarea proprietății private; agresiunile sexuale și rele tratamente aplicate minorilor (inclusiv bătaia aplicată de mamele acestora).În ce privește violul marital, Ungaria îl recunoaște în Codul penal din 15 septembrie 1997. În 2009, sub guvernul anterior, Parlamentul a adoptat Legea nr. 72 din 2009 privind violența în familie prin care a permis poliției dreptul de a emite ordine de restricție temporară preventiva pentru 72 de ore, cu posibilitatea ca instanțele să-l prelungească pe un termen de maximum de 30 de zile.
La 1 iulie 2013, a intrat în vigoare un nou cod penal care incriminează violența domestică împotriva ambele sexe ca fiind o infracțiune. Aceasta se aplică pentru diferite tipuri de violență, atunci când actele sunt comise de soți, foști soți, concubini, ex -concubini, custozi, și persoanele care trăiesc cu tutorii. Totodată, se aplică în relațiile de același sex. Tipul de violență la care se aplică este reglementat astfel: în infracțiunile ușoare în secțiunea 164 (2), modalități agravate în secțiunea 164 (3-4); încălcarea libertății personale în secțiunea 194 (1), și în atac la demnitate (exemplificate prin bătaie sau scuipat), în secțiunea 227 (2).
Sancțiunea pentru violența în familie, așa cum este definită în secțiunea 164 (2) din Codul penal și atacurile repetate asupra demnității umane astfel cum sunt definite în secțiunea 227 (2) legea prevede pedeapsa cu închisoarea de până la trei ani, iar pentru variantele agravate închisoarea cu o pedeapsă de până la cinci ani. Incidente considerate ca acte de violența în familie în conformitate cu noua lege sunt supuse urmăririi penale. În acest sens, procurorul este obligat să demareze o anchetă penală care poate duce la urmărirea penală în cazuri de violență în familie. Pentru aceasta nu este nevoie de consimțământul sau de o plângere din partea victimei pentru a se iniția o acțiune în justiție.
Deși includerea unei dispoziții specifice referitoare la violența familială în codul penal este un pas major pentru a clarifica situații în care urmărirea penală a acestor cazuri poate începe, există lacune importante. Astfel, noua infracțiune de violență în familie introdusă în codul penal prevede pedepse mai aspre pentru atacuri în situații interne, și face procurorul, nu victima, responsabil pentru inițierea acțiunii penale împotriva agresorului. Totodată, noua dispoziție oferă această protecție doar în două cazuri separate de violență în familie. și nu protejează femeile care nu locuiesc cu partenerul lor abuziv, cu excepția cazului în care au copii cu agresorul. Esențial, pentru că noua infracțiune de violență în familie să se aplice, este existența mai multor instanțe de violență. Nota explicativă la lege stabilește frecvența de acte de violența pentru două incidente „într-o perioadă scurtă de timp” fără a dezvolta această condiție în continuare, lăsând la latitudinea instanței aprecierea dacă îndeplinește sau nu cerințele de existența a infracțiunii. Astfel, incidentele unice de violență nu se încadrează în sfera de aplicare a infracțiunii violenței în familie și vor continua să fie judecate în conformitate cu dispozițiile anterioare din codul penal. Aceasta înseamnă că, în cazul unui singur prejudiciu actele de violență se încadrează ca și infracțiune ușoară (atacuri care provoacă răni care se vindecă în termen de 8 zile), și prin urmare o acțiune în justiție trebuie inițiată de victimă, prin depunerea unei moțiuni private și urmărirea penală ulterioară tot în modul privat. Concluzionând, legea distinge între categorii de victime ale violenței în familie în funcție de numărul de atacuri suferite.
Legea exclude, totodată, anumite grupuri de femei din domeniul său de aplicare, întrucât reglementările nu protejează femeile care nu locuiesc cu partenerul lor abuziv, cu excepția cazului în care au copii cu agresorul. Violența sexuală nu este inclusă ca o agravantă în incriminarea violenței în familie. Justificarea consta în faptul că prevederea separată privind violența sexuală și violul în codul penal suporta o pedeapsă mai mare decât violența în familie. Cu toate acestea, în conformitate cu legislația maghiară, violul și violență sexuală nu sunt supuse urmăririi penale, decât în cazurilor în care actele de violența au ca urmare vătămarea corporală gravă sau în situația în care acestea sunt însoțite de o altă infracțiune care prin ea însăși face obiectul urmăririi penale. Aceasta lacună în legislație este, de asemenea, un eșec al sistemului juridic maghiar întrucât nu asigura o protecție eficientă pentru femei împotriva violenței sexuale. Astfel, dacă o femeie este violată de partenerul ei, acest fapt nu este considerat a fi violența în familie în condițiile prezentei legi.
Un aspect important este faptul că poliția consideră violența familială ca fiind o problemă privată, și de cele mai multe ori nu doresc să intervină în asemenea cazuri, ceea ce determina ca investigarea lor să cauzeze probleme serioase. În cele mai multe cazuri organele de cercetare tratează cazurile cu superficialitate și nu fac fotografii la fața locului, nu intervievează martorii și nici nu informează victimele despre necesitatea obținerii certificatului medico-legal. Singura excepție o constituie cazurile în care actele de violență au ca urmare vătămarea corporală gravă, caz în care poliția poate reține agresorul pentru 8-12 ore. Nici medicii și nici asistenții sociali de multe ori nu oferă consiliere și asistență adecvată pentru victimele violentei domestice.
Totodată, nu există ghiduri naționale pentru medici cu privire la modul de gestionare a situațiilor referitoare la violența domestică. În mai multe cazuri, victimele violentei au afirmat că medicii nu au investigat abuzul în mod adecvat, ceea ce au dus la împiedicarea eforturile în instanțele de judecată a urmăririi penale sau au fost reticenți în a furniza referințe ori informații, precum și de a informa victimele despre posibilitatea raportării abuzului autorităților competente. Ungaria nu dispune de o strategie națională de combatere și prevenire a violenței în familie, iar adăposturile reprezintă o componentă vitală în protecția victimelor violenței în familie. În momentul actual există doar 122 de paturi de adăpost în Ungaria, și doar 29 dintre ele sunt într-un adăpost specializat pentru supraviețuitorii violenței domestice, iar femeile sunt limitate la 60 de zile în adăposturi, și numai cele cu copii sunt eligibile pentru un adăpost pe un termen mai lung[16].
Pentru a se conforma standardelor internaționale, Ungaria ar trebui să aibă aproximativ 1.000 de paturi. Datorită faptului că victimele nu beneficiază de ajutor financiar, acestea sunt nevoite să revină la abuzatori.
Asemănări și deosebiri privind modul de incriminare, protecție și prevenție în legislația studiată
Asemănările și deosebirile între prevederile sistemelor legislative cu privire la violența familială pot fi analizate prin mai multe criterii:
– încadrarea juridică a violenței interfamiliale;
– statele care au prevăzut în Codul penal și în legi speciale aspecte cu privire la relațiile familiale;
– state care incriminează violul conjugal și state care nu-l incriminează pe considerente doctrinare;
– protecția oferită victimelor prin prevederile existente în legislație;
– importanta depunerii unei plângeri prealabile din partea victimei pentru declanșarea procedurilor penale;
– după modul în care intervin țările în cazurile de violența familială.
Deși, marea majoritate a țărilor lumii au început să formuleze și să aplice legislație menită să incrimineze actele de violență în familie în jurul anului 1990, chiar și la această dată legislația statelor privind violența în familie reprezintă o reuniune exotică de cutume locale și repercusiuni ale unor prevederi internaționale care fac că punerea lor în practica să depindă de o multitudine de factori, făcându-le de cele mai multe ori nefuncționale.
Analiza diferitelor legislații din domeniul violenței în familie remarcă faptul că statele europene au inițiat reforme legislative pentru prevenirea acestui fenomen. Statele non-europene au urmat aceeași tendință. Analiza, furnizată de datele publice existente pe plan național și internațional, identifică asemănări și deosebiri:
– Croația, Republica Moldova, România, Portugalia, Spania, Suedia și Ungaria-incriminează actele de violență în familie ca infracțiuni specifice în Codul penal;
– în Albania, Anglia, Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croația, Franța[17], Federația Rusă[18], Germania, Statele Unite ale Americii, Turcia, relația dintre victimă și agresor constituie circumstanță agravantă, iar în alte țări precum Bosnia-Herțegovina[19], Canada, Egipt, Yemen, Arabia Saudită, Grecia, Irak, Iordania legătura dintre victima și agresor justifica delictul (așa numitele „crime de onoare”) sau sunt considerate social acceptate și nu sunt luate în serios ori violența fizică și verbala îndreptată asupra femeilor este o parte din cultura socială, devenind o „monedă” curentă, sau sunt considerate încălcări administrative, numite „huliganism minor”;
– în Spania și Suedia actele de violență domestică, dacă se petrec în mod repetat, se încadrează într-o infracțiune specifică: torturi și alte infracțiuni împotriva integrității morale, respectiv violarea gravă a integrității, sancționate, conform legii, cu pedepse mult mai aspre;
– în Marea Britanie legătura dintre victima și agresor are relevanta doar la stabilirea daunelor de către judecător în cadrul procesului;
– Statele Unite ale Americii este singura care face distincția între noțiunea de violența domestică și cea de violența familială. În acest sens, violența domestică este definită ca „abuzul comis împotriva unui adult sau adolescent care este angajat cu un partener într-o relație de tipul: familială, concubinaj, separare, prietenie”, iar violența familială este definită ca fiind „acel tip de violența domestică care include orice formă de abuz împotriva familiei și/sau locatarilor casei, de asemenea”;
– cu excepția Arabiei Saudite[20], Belgiei, Egipt, Yemen, Greciei[21], Germaniei[22], Franței[23], Federației Ruse, Suediei, Turciei, toate celelalte state studiate, înglobează în noțiunea termenului de violență în familie abuzul fizic, emoțional, sexual, financiar, psihic sau economic;
– în Egipt, Yemen, Irak, Iordania, Turcia actele de violență a bărbatului asupra femeii nu sunt considerate acte reprobabile, întrucât soții au puteri depline asupra corpurilor soțiilor lor;
– Federația Rusă nu recunoaște gravitatea actelor de violență dacă acestea cauzează doar pagube minore;
– Republica Moldova, Albania[24], Anglia, Austria, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Canada, Cipru, Croația, Franța, Germania, Marea Britanie, Portugalia, România, Spania, Suedia, Statele Unite ale Americii, Ungaria extind noțiunea de membru de familie (subiecții infracțiunii) ca fiind persoanele care sunt sau au fost într-o relație de căsătorie ori într-o relație asemănătoare celor de familie, precum și membrii de familie a acestora, naturali sau adoptivi;
– Arabia Saudită, Grecia, Egipt, Yemen, Irak, Iordania, Federația Rusă, Turcia nu recunosc că fiind membri de familie persoanele care coabitează cu alte persoane fără acte legale (concubinajul etc.);
– violul marital este considerată o infracțiune penală în Albania, Austria, Anglia, Belgia, Bulgaria, Canada, Croația, Cipru, Franța, Federația Rusă, Germania, Grecia, Marea Britanie, Portugalia, Republica Moldova, România, Spania, Suedia Statele Unite ale Americii și Turcia;
– Arabia Saudită, Bosnia-Herțegovina[25], Egipt, Yemen, Irak, Iordania și Ungaria nu incriminează violul marital;
– în toate țările cuprinse în studiu, victimelor li se oferă posibilitatea să solicite măsuri de protecție din partea statului, astfel de măsuri pot varia de la acordarea folosinței exclusive a domiciliului comun, interzicerea agresorului de a reveni în locuința familiei, de a se apropia de victimă și locurile pe care aceasta le frecventează, de a limita dreptul de vizita asupra minorilor, la dispunerea expertizei și consiliere psihiatrică, până la internarea într-un centru medical specializat;
[15] Legea nr. 5272, intrată în vigoare la 24 decembrie 2004.
[16] http://www.hrw.org/news/2013/11/06/hungary-chronic-domestic-violence.
[17] În Franța această legătură poate constitui fie circumstanță agravată, fie element constitutiv al infracțiunii.
[18] Doar în stuația în care instanța constată că actele de violență întrunesc condițiile de existență a infracțiunii.
[19] Agresorul va fi susceptibil de agresiune.
[20] Înglobează în conținut doar abuzul fizic, psihic și sexual.
[21] Violența în familie, îmbracă mai multe forme: șantaj financiar, umilire sexuală, loviri, viol, fără a se specifica întinderea noțiunii.
[22] Înglobează în conținut doar abuzul fizic, psihic și sexual.
[23] Înglobează în conținut doar abuzul fizic, psihic și sexual.
[24] Impune condiția ca actele de violență să fie exercitate în timpul când aceștia coabitau împreună sau au coabitat în ultimele 3 luni.
[25] Recunoaște doar violul săvârșit împotriva persoanei care nu este căsătorita cu agresorul.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.