Incriminarea violenței în familie în legislații internaționale (II)
Julieta-Cristina Popa - martie 1, 2018
Abstract
Constitutional provisions and international regulations designed to protect women from any
form of abuse, including domestic. An essential prerequisite for a modern democratic state, is the
appropriate legal system and to validate the legality of rights between men and women. Although the
vast majority of the world countries have begun to formulate and implement legislation to
criminalize acts of domestic violence around 1990, even at this time the law states regarding
domestic violence is a meeting exotic local customs and repercussions of some international
provisions that make their implementation depend on many factors, making them the most often
broken. Analysis of various legislations in the field of domestic violence noted that European
countries have initiated legislative reforms to prevent this phenomenon. Non-European countries
have followed the same trend.
Keywords: criminal law, domestic violence crimes, family and interfamily crimes,
incrimination, factors, abuse, consequences, prevention.
Vezi și Incriminarea violenței în familie în legislații internaționale (I)
Albania
În Albania violența în familie a crescut în perioada tranziției datorită modificărilor sociale și psihologice care au avut loc în această perioadă.
Codul Penal albanez are unele prevederi care protejează femeile victime ale violentelor, la modul general. Câteva reglementări ale violentei familiale sunt prevăzute și în Legea nr. 9669 din 18 decembrie 2006 privind măsurile de combatere a violenței în relațiile de familie.
Prin această lege se urmărește prevenirea și a reducerea actelor de violența intrafamiliala în toate formele sale, garantarea protecției prin aplicarea unor măsuri legale pentru membrii familiei, configurarea unei rețele coordonată autorităților responsabile de protecție, sprijin și reabilitare a victimelor violentei domestice, de atenuare a consecințelor și prevenire a violenței în familie, pentru a împuternici organele judiciare în a lua măsuri de protecție împotriva intern-violenței, precum și pentru a asigura și/sau garanta servicii rapide, la prețuri accesibile și simple pentru victimele violenței domestice.
În sensul acestei legi, cu excepția cazului în care se prevede altfel prin dispoziții specifice ale acestora, aria de întindere a termenului de violență în familie cuprinde orice act de violență care are ca urmare încălcarea fizică, morală, psihologică, sexuală, socială și economică comisa între persoane care sunt sau au fost într-o relație de familie. Conform aceleași legi prin membrii de familie se înțelege soții sau foștii soți, partenerii ori foștii parteneri cu care victima conviețuiește sau a conviețuit, frați, surori, rude de sânge în linie directă, inclusiv părinții adoptivi și copiii, persoanele legate în linie directă de sânge, inclusiv părinții și copiii naturali ori adoptivi ai soțului său ai partenerului coabitant, precum și frații și surorile soțului în cazul în care aceștia coabitau împreună în timpul actelor de violență sau au coabitat în ultimele 3 luni. Actele de violența familială, în unele situații, pot fi încadrate în infracțiuni de omor, vătămare, viol etc., iar legătura dintre victima și agresor poate constitui circumstanța agravată. Codul penal sancționează viol, inclusiv violul conjugal, însă guvernul nu a pus în aplicare aceste legi în mod eficient. Acest lucru determina ca victimele rareori să raporteze abuzul în familie, iar oficialii nu urmăresc penal violul conjugal. Conceptul de viol conjugal nu a fost bine stabilit, și atât autoritățile cât și publicul de multe ori nu-l considera o act reprobabil. Legea impune sancțiuni pentru viol și agresiune în funcție de vârsta victimei. Astfel, pentru violul săvârșit asupra unui adult pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani, pentru violul săvârșit asupra unui adolescent cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani pedeapsa este închisoare de la 5 la 15 ani, iar pentru violul săvârșit asupra unui copil sub 14 ani, pedeapsa este închisoare de la 7 la 15 an. Legea prevede și posibilitatea emiterii unui ordin judecătoresc temporar de protecție imediată. Însă, de cele mai multe ori poliția nu este instruita sau nu are capacitatea de a face față în mod eficient cazurile de violență în familie.
În Raportul referitor la drepturile femeilor în țările din Balcani candidate la aderare[1] din aprilie 2013, Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, printre altele, solicită guvernului albanez „să îmbunătățească coordonarea dintre autoritățile naționale și autoritățile locale, în special cu privire la combaterea violenței domestice”. În urma acestei solicitări, Albania aduce modificări Codului penal în iunie 2003 prin care înăsprește pedepsele pentru violențele cărora le cad victime femeile – de la 20 de ani închisoare până la închisoare pe viață.
În vechea lege, delictul era pedepsit cu închisoare între 5 și 25 de ani.
Canada
Deși Codul penal al Canadei nu se referă la „infracțiuni de violență în familie” ca infracțiuni specifice, potrivit legislației existente noțiunea de violență în familie cuprinde orice situație în care o persoană folosește un comportament abuziv pentru a controla și/sau afecta un membru al familiei sale, ori cineva cu care aceasta are o relație intimă. Astfel, potrivit definiției date violența în familie include abuzul fizic, emoțional, sexual, financiar precum și neglijarea efectuată de către membrii familiei sau de către partenerii intimi. Aceasta poate include un singur act de violență, sau un număr de acte care formează un model de abuz. Violul marital este recunoscut ca infracțiune din anul 1983.
În ceea ce privește violența bazată pe așa-numita „onoare” are loc atunci când membrii familiei folosesc violența pentru a proteja onoarea familiei. În acest context, victima care este de obicei de sex feminin, s-a comportat într-un mod pe care familia considera că îi aduce rușine sau dezonoare. Exemple de astfel de cazuri: fata/femeia stă de vorbă cu o persoană de sex masculin, sau are relații sexuale în afara căsătoriei, ori poartă ceva ce părinții consideră că este o îmbrăcăminte greșită, sau refuzul unei căsătorii forțate etc. Membrii familiei cred că, folosind violența aceasta va restabili reputația familiei. Aceste acțiuni sunt toate crime comise în numele „de onoare”, și adeseori sunt planificate în avans cu alți membri ai familiei sau ai comunității. Această violență nu se limitează la o anumită comunitate etnică sau religioasă deosebită. Însă, actele de violență sexuală precum agresiunea și hărțuirea sexuală sunt considerate crime și sunt sancționate de Codul penal cu pedeapsa închisorii cuprinsă între 10 ani și 14 ani sau chiar detenție pe viață[2]. În ce privește violul marital acesta este incriminat prin intermediul Legii C-127 promulgata în 1997.
Codului penal canadian i s-au adus modificări prin adoptarea Legii privind participarea victimelor și a martorilor la procesele de justiție penală și prin care s-a urmărit să se asigurare o cât mai bună protecție a victimelor. O altă prevedere se referă la consolidarea dispozițiilor referitoare la hărțuire prin impunerea instanțelor de judecată de a considera nerespectarea unei ordonanțe preventive ca fiind o circumstanță agravantă de care instanța trebuie să țină cont la cuantificarea pedepsei pentru un contravenient. În acest sens, în unele provincii s-au pus în aplicare unele măsuri legislative prin ordonanțe de urgență specifice împotriva violenței intrafamiliale prin asigurarea de măsuri de protecție a victimelor violentei domestice.
Egipt[3]
Potrivit unei știri Agerpres, în urma unui sondaj de opinie realizat de Fundației Thomson Reuters în 12 noiembrie 2013, și citat de cotidianul francez Le Monde, Egiptul a fost declarat statul din lumea arabă în care femeile sunt cele mai defavorizate: „la trei ani după «primăvara arabă», Egiptul a ajuns în prima linie a celor mai «răi elevi» din lumea arabă în ceea ce privește drepturile femeilor”, situându-se pe ultimul loc dintre cele 22 de state monitorizate (21 țări din Liga Arabă și Siria, ultima fiind suspendată din organizație în 2011), fiind urmată de Irak, Arabia Saudită, Siria și Yemen.
Acest clasament a fost stabilit pornindu-se de la evaluările realizate de 336 de experți în drepturile femeilor, în baza Convenției Națiunilor Unite pentru eliminarea oricăror forme de discriminare împotriva femeilor (Cedaw, semnată și ratificată de 19 din aceste țări), acesta întrunind toate categoriile, începând cu hărțuire sexuală, excizie, creșterea traficului uman, legi discriminatorii și culminând cu o slabă reprezentare în politică. Toate acestea au condus la o insecuritatea crescută, la amplificarea violențelor și a sentimentului islamist, mai ales după prăbușirea regimului Hosni Moubarak, la 11 februarie 2011, fapte ce au vulnerabilizat și mai mult rolul femeilor în societatea egipteană.
Revoluția egipteană, începută la 25 ianuarie 2011 și care a durat aproximativ doi ani, condusă de manifestante și jurnaliste în Piața Tahrir (Piața Eliberării) din Cairo, a pus în lumină un fenomen alarmant în această țară, privind agresiuni sexuale suferite de femei. Astfel, potrivit organizației Human Rights Watch „91 de femei au fost violate numai în luna iunie 2011, în timpul manifestațiilor împotriva președintelui Mohamed Morsi”.
Potrivit unui raport al Națiunilor Unite, realizat în aprilie 2013, 99,3% dintre femeile și tinerele egiptene au fost victime ale hărțuirii sexuale, fiind denumit un fenomen „endemic”. Jurnalistă egipteană pentru Fondation Thomson Reuters considera că acest lucru, din păcate nu se va schimba, deoarece acesta „este considerat social acceptat și nu este luat în serios”. În plus, la toate aceasta se adaugă și creșterea numărului de căsătorii forțate și a traficului uman, ceea ce face ca acest fenomen să rămână extrem de răspândit, iar excizarea să ia și mai mult amploare. Conform informațiilor UNICEF: 27,2 milioane de femei și tinere egiptene (91% din numărul total) au fost supuse excizării.
Și în Yemen (situat pe locul 18 în clasament), hărțuirea sexuală constituie o problemă majoră unde 98,9% dintre femei și tinere au fost agresate în stradă, potrivit unui raport din 2012 al Departamentului de Stat american.
Revoluția yemenită[4] începuta în 27 ianuarie 2011 și, care a întrunit un mare număr de manifestante, a facilitat impunerea unei cote de 30% în ceea ce privește participarea femeilor la conferința privind dialogul național, însă fără un rezultat promițător, condiția femeii în această țară cu un nivel extrem de scăzut al traiului și, totodată, conservatoare în ideologii rămânând una alarmantă, mai ales în ceea ce privește fenomenul căsătoriilor dintre copii. Potrivit Departamentului de Stat american „o pătrime dintre fetele mai mici de 15 ani sunt căsătorite, în Yemen nefiind fixată nicio limită minimă de vârstă pentru mariaj”, iar Human Rights Watch „deplânge numărul crescut de cazuri de contacte sexuale forțate, constatat în spitale”.
Un constant regres privind drepturile femeilor din această țară s-a înregistrat după invazia americană din 2003 din Irak și doborârea regimului Saddam Hussein, evenimente ce au făcut ca violentele asupra femeilor să se dubleze, prostituția să ia amploare[5] și să afecteze și numeroase domenii. Shatha Al-Obosi, fost deputat și militant al drepturilor omului, estimează că „violența fizică și verbală în direcția femeilor a devenit monedă curentă și face deja parte din cultura socială”.
Înaltul Comitet al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), atenționează că „sutele de mii de femei care au migrat în interiorul Irakului sau în afara frontierelor sunt cu atât mai vulnerabile traficului uman și cât și violențelor sexuale”. Fapt similar și pentru majoritatea femeilor și tinerelor din Siria, care sunt obligate să migreze, datorită războiului civil care face ravagii de trei ani, refugiindu-se în tabere instalate în țară sau în afara frontierelor.
Potrivit UNHCR „violențele sexuale, traficul uman, căsătoriile forțate și absența oricărei responsabilități în timpul maternității jalonează parcursul acestor refugiate, care numără astăzi peste un milion”.
La rândul lor, și femeile din Siria sunt ținte directe ale acestui război, constituind arme ale acestuia, fiind subiecte ale răpirilor și violurilor comise de partizani ai regimului și/sau ale altor grupuri. „Regimul politic folosește acest fenomen pentru a zădărnici manifestațiile pașnice”, comentează activista Sabiha Khalil. Potrivit Departamentului de Stat american, „Rețeaua siriană a drepturilor omului a semnalat peste 4.000 de cazuri de viol și de mutilări sexuale la adresa femeilor și tinerelor, dintre care 700 au survenit în închisori”.
Lipsa securității precum și supremația milițiilor armate au, de asemenea, un impact direct și imediat asupra drepturilor femeilor din Libia (ocupa locul 9 în clasament), care sunt victime sigure ale răpirilor, extorcărilor de recompense și arestărilor arbitrare.
33 de femei, ce au constituit „Reprezentarea politică a femeii” au fost alese în 2012 din totalul celor 200 de membri ai Adunării Naționale să militeze pentru înscrierea drepturilor femeii în legislație, fără a înregistra însă succes, violențele domestice rămân o problemă majoră și în această țară, femeile continuând să se simtă în nesiguranță și insecuritate datorită lipsei de protecție socială în fața soților abuzivi (potrivit unui responsabil judiciar libian, aproximativ 99% dintre femeile care au formulat plângeri împotriva cazurilor de violența domestică și-au retras ulterior plângerile). Egiptul nu incriminează nici violul marital. Astfel, soțul care întreține relații sexuale cu soția sa împotriva voinței acesteia, chiar și făcând apel la violență fizică nu este acuzat pentru comiterea actului de viol deoarece, din punct de vedere legal și prin prisma actului de căsătorie, femeia este obligată să se supună soțului și să-i satisfacă nevoile sexuale de fiecare dată când i se cere[6].
[1] http://www.europarl.europa.eu.
[2] Tang, C.S.-K., Cheung, F.M.-C., Chen, R. și Sun, X. (2002). Definition of violence against women. A comparative study in Chinese societies of Hong Kong, Taiwan, and the People’s Republic of China. Journal of Interpersonal Violence, pp. 259-261.
[3] Sursa comentariu: http://epochtimes-romania.com/news.
[4] 27 January 2011– 27 February 2012.
[5] Potrivit organizației Refugees International.
[6] Jimenez, E.R. (1999), Delitos contra la libertad indemnidad sexuales, pp. 926-928.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.