Dreptul de proprietate privată
Maria Raluca Sotir - august 8, 20224. Corelația dintre dezmembrămintele dreptului de proprietate și posesia ca stare de fapt
Art. 916 alin. (1) C. civ. definește posesia ca fiind exercitarea în fapt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun de către persoana care îl stăpânește și care se comportă ca un proprietar.
În timp ce primul alineat face referire numai la exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate, alin. (2) al art. 916 C. civ. stabilește că dispozițiile referitoare la posesie se aplică, în mod corespunzător, și în privința posesorului care se comportă ca un titular al altui drept real, cu excepția drepturilor reale de garanție. Prin urmare, dispozițiile legale referitoare la posesie nu se aplică garanțiilor reale, care, potrivit art. 2323 C. civ., sunt destinate să asigure îndeplinirea unei obligații patrimoniale, respectiv dreptul de ipotecă, dreptul de gaj și dreptul de retenție.
Considerăm însă că definiția legală nu este riguros exactă, întrucât pot exista situații în care posesorul să nu aibă posibilitatea de a exercita în fapt toate atributele dreptului de proprietate, cum ar fi cazul exercitării posesiei asupra unui bun imobil, ipoteză în care dispoziția juridică ar impune ca posesorul, în calitatea sa de înstrăinător, să facă dovada calității sale de proprietar al bunului.
Astfel, prin posesie se înțelege stăpânirea de fapt a unui lucru, care, din punctul de vedere al posesorului, apare ca o exteriorizare a atributelor unui drept real principal[11].
Ca urmare a dezmembrării dreptului de proprietate privată, se modifică și configurația posesiei ca stare de fapt. Posesia, înțeleasă ca manifestare exterioară, ca obiective a atributelor ce rămân în conținutul juridic al nudei proprietăți și cu o posesie care reprezintă obiectivarea atributelor unuia sau altuia din dezmembrămintele propriu-zise. Această nouă realitate juridică este importantă pentru a înțelege modul în care se produc efectele juridice ale posesiei ca stare de fapt în raport cu fiecare dintre dezmembrămintele în sens larg ale dreptului de proprietate[12].
5. Moduri de dobândire a dreptului de proprietate privată
Modurile de dobândire a drepturilor de proprietate privată sunt reglementate în art. 557 C. civ., care prevede: „Dobândirea dreptului de proprietate. (1). Dreptul de proprietate se poate dobândi, în condițiile legii, prin convenție, moștenire legală sau testamentară, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de bună-credință în cazul bunurilor mobile și al fructelor, prin ocupațiune, tradițiune, precum și prin hotărâre judecătorească, atunci când ea este translativă de proprietate prin ea însăși. (2). În cazurile prevăzute de lege, proprietatea se poate dobândi prin efectul unui act administrativ. (3). Prin lege se pot reglementa și alte moduri de dobândire a dreptului de proprietate. (4). Cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege, în cazul bunurilor imobile dreptul de proprietate se dobândește prin înscriere în cartea funciară, cu respectarea dispozițiilor prevăzute la art. 888.”
Art. 888 C. civ. prevede că: „Înscrierea în cartea funciară se efectuează în baza înscrisului autentic notarial, a hotărârii judecătorești rămase definitivă, a certificatului de moștenitor sau în baza unui alt act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta”.
6. Posibilitatea coexistenței mai multor dezmembrăminte ale dreptului de proprietate cu privire la același bun
Doctrina juridică a afirmat că este posibilă exercitarea concomitentă a mai multor dezmembrăminte care aparțin unor titulari diferiți. Ca exemplu, asupra aceluiași bun poate fi exercitat dreptul de nudă proprietate, un drept de uzufruct și un drept de abitație.
Dacă s-a constituit însă mai întâi un drept de uzufruct, uz, abitație sau superficie, constituirea ulterioară, prin act juridic, a unui drept de servitute asupra aceluiași bun este posibilă nu numai cu acordul nudului proprietar, ci și cu acordul titularului dezmembrământului respectiv.
Desigur, este posibilă dobândirea dreptului de servitute prin uzucapiune, în măsura în care este vorba de o servitute continuă și aparentă, chiar dacă s-a constituit anterior un alt dezmembrământ. În acest caz, uzucapiunea operează atât împotriva nudului proprietar, cât și împotriva titularului dezmembrământului constituit anterior.
De asemenea, dreptul de superficie, în conținutul juridic al căruia intră dreptul de proprietate asupra unei construcții sau a altei lucrări, este compatibil cu constituirea altui dezmembrământ al dreptului de proprietate[13].
7. Conținutul juridic al dreptului de proprietate privată
7.1. Enumerarea atributelor dreptului de proprietate
Așa cum reiese din redactarea art. 555 C. civ., prin conținutul juridic al dreptului de proprietate privată (ca, de altfel, și al dreptului de proprietate publică) desemnăm atributele acestui drept, care sunt în număr de trei:
– posesia (ius possidendi);
– folosința (ius utendi și ius fruendi);
– dispoziția (ius abutendi).
7.2. Posesia (ius possidendi)
Pe temeiul acestui atribut al dreptului de proprietate, titularul dreptului de proprietate (proprietarul) are posibilitatea fie de a exercita o stăpânire efectivă a lucrului în materialitatea sa, direct și nemijlocit, prin putere proprie și în interes propriu, fie de a consimți ca stăpânirea să fie exercitată, în numele și în interesul lui, de către o altă persoană.
7.3. Folosința (ius utendi și ius fruendi)
Prin acest atribut se desemnează facultatea conferită titularului dreptului de proprietate de a uza de lucrul său și facultatea de a pune lucrul în valoare prin exploatarea acestuia în propriul său interes, dobândind în proprietate fructele pe care le poate obține din acesta.
Dobândirea fructelor poate fi rezultatul exploatării directe și nemijlocite a lucrului de către titularul dreptului de proprietate, dar și al cedării folosinței lucrului către o altă persoană, în schimbul unei sume de bani.
Așadar, prerogativa proprietarului de a culege fructele lucrului presupune fie acte materiale, fie acte juridice. Cât privește utilizarea bunurilor consumptibile, trebuie subliniat că, de regulă, uzul lor se confundă cu dreptul de a dispune de ele, deoarece consumarea înseamnă dispariția lor.
De asemenea, se admite că dreptul proprietarului de a uza de bunul său implică și latura negativă a acestei prerogative, anume facultatea de a nu uza de bun, de a nu se servi de el, în afara situațiilor în care însăși legea îl obligă să o facă.
7.4. Dispoziția (ius abutendi sau abusus)
Prin acest atribut se înțelege prerogativa titularului dreptului de proprietate de a dispune de lucru.
Poate fi vorba fie de dispoziția materială, fie de dispoziția juridică.
Prin dispoziție materială se înțelege prerogativa titularului dreptului de proprietate de a dispune de substanța lucrului, prin consumare, transformare sau chiar distrugere, desigur, cu respectarea prevederilor legale.
Prin dispoziția juridică se desemnează prerogativa de a înstrăina lucrul sau de a constitui asupra lui drepturi reale în favoarea altor persoane.
De reținut că prerogativa dispoziției este un atribut specific dreptului de proprietate, care nu se mai întâlnește la niciun alt drept real. Este adevărat că, în cazurile admise de lege, și alte drepturi reale pot fi înstrăinate, numai că, în cazul dreptului de proprietate, înstrăinarea acestuia echivalează cu însăși înstrăinarea lucrului, pe când înstrăinarea altui drept real asupra lucrului nu se confundă cu înstrăinarea lucrului însuși.
Prin urmare, prerogativa proprietarului de a dispune material și mai ales juridic de lucrul său constituie un atribut esențial al dreptului de proprietate. Dacă proprietarul poate transmite către un terț prerogativa folosinței lucrului său, corespunzătoare unui drept real sau unui drept de creanță ori chiar unei simple toleranțe, niciodată însă nu poate transmite dispoziția juridică a lucrului și să rămână în continuare proprietar al acestuia. Transmiterea atributului dispoziției înseamnă însăși transmiterea dreptului de proprietate, dobânditorul dispoziției devenind noul titular al dreptului de proprietate asupra lucrului[14].
Concluzii
Dreptul de proprietate privată este unul dintre cele mai importante drepturi civile, acesta apărând odată cu apariția omului pe pământ. Acest drept stă la baza dezvoltării societății umane din toate timpurile, iar omul a încercat încă din cele mai vechi timpuri să reglementeze acest drept.
Bibliografie
I. Tratate, cursuri, monografii:
-
- Corneliu Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. Hamangiu, București, 2015.
- Fl.A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei, Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ed. 2, Ed. C.H. Beck, București, 2014.
- Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, Bogdan Nazat, Curs de drept civil. Drepturile reale principale, ed. Hamangiu, București, 2013.
- Iosif Robi Urs, Petruța Elena Ispas, Drept civil. Teoria drepturilor reale, Ed. Hamangiu, București, 2015.
- Valeriu Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. C.H. Beck, București, 2013.
II. Norme juridice:
- Constituția României din 1991 republicată (2003).
- Legea nr. 287/2009 privind Noul Cod civil.
- Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Noului Cod civil.
[11] Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, Bogdan Nazat, Curs de drept civil. Drepturile reale principale, Ed. Hamangiu, București, 2013, p. 185.
[12] Valeriu Stoica, Drept civil, Drepturile reale principale, Ed. C.H. Beck, București, 2013, p. 226.
[13] Valeriu Stoica, op. cit., p. 227.
[14] Gabriel Boroi, Bogdan Nazat, op. cit., pp. 15-16.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.