Despre elaborarea și adoptarea unui instrument internațional privind pandemiile, sub egida Organizației Mondiale a Sănătății
Cristina Elena Popa Tache - iunie 5, 20224. Despre un referendum pe probleme privind consolidarea prevenirii, pregătirii și răspunsului la pandemie
Ceea ce avem în vedere este că un tratat nu este o lege-model, ci o codificare multilaterală, un instrument hard law. Așa cum am arătat, statele membre ale Organizației Mondiale a Sănătății au convenit să „demareze un proces global de elaborare și negociere a unei convenții, acord sau alt instrument internațional în conformitate cu Constituția Organizației Mondiale a Sănătății pentru a consolida prevenirea, pregătirea și răspunsul la pandemie”. Problemele pe care această organizație le supune atenției dezbaterilor publice sunt: (a) de ce e nevoie de „convenție, acord sau alt instrument internațional”? (b) ce ar face un astfel de instrument de prevenire, pregătire și răspuns la pandemie? (c) de ce au propus statele membre OMS crearea unui acord pentru pregătirea și răspunsul la pandemie? (d) câtă autoritate ar putea avea un acord asupra țărilor semnatare? Va fi obligatoriu din punct de vedere legal? Va lua suveranitatea țărilor semnatare? (e) care este procesul în curs de examinare a unui astfel de acord? (f) care este rolul OMS în procesul acordului? (g) cine altcineva este implicat în procesul acordului? (h) de ce sunt necesare astfel de acorduri în domeniul sănătății publice? (i) ce lacune ar putea aborda un astfel de acord? (j) acordul propus este axat pe „pandemii” dar este acest termen definit la nivel internațional și cum se potrivesc „pandemiile” cu Regulamentul Internațional de Sănătate (2005) (IHR)? (k) acordul ar fi deschis tuturor țărilor să se alăture (prin ratificare sau aderare)? (l) acest lucru s-ar putea întâmpla dacă țările care aderă sau participă la orice nou acord nu își îndeplinesc obligațiile?[14]
La rândul lor, guvernele interesate în mod real de această temă au lansat deja petiții pentru stabilirea prin votul cetățenilor a condițiilor în care acestea să fie implicate, mai înainte ca guvernul să semneze aceste tratate. Prin astfel de petiții sunt supuse dezbaterilor publice chestiuni precum cunoașterea cât mai exactă a tuturor efectelor și condițiilor semnării unui astfel de tratat, mai concret, cum îi poate afecta pe cetățenii unui stat semnarea unui tratat de acest tip de către statul lor?[15] Un exemplu este petiția ce se regăsește pe site-ul Parlamentului Regatului Unit prin care se cere guvernului „să se angajeze să nu semneze niciun tratat al OMS privind prevenirea și pregătirea pentru pandemie, cu excepția cazului în care acest lucru este aprobat printr-un referendum public”. Petiția poartă titlul: „Nu semnați niciun tratat OMS împotriva pandemiei decât dacă este aprobat prin referendum public!”.
După cum se știe, convențiile, acordurile-cadru și tratatele sunt toate exemple de instrumente internaționale, care sunt acorduri legale încheiate între state, exprimă voința statelor semnatare și au forță juridică obligatorie.
Până în prezent, există instrumente internaționale care abordează o gamă largă de subiecte, inclusiv controlul tutunului, armele nucleare, chimice și biologice, schimbările climatice și multe alte amenințări la adresa securității și bunăstării comune a omenirii. Un instrument internațional cheie privind sănătatea internațională, înrădăcinat în Constituția OMS, este Regulamentul Internațional de Sănătate (2005), care a fost stabilit „pentru a preveni, proteja împotriva, controla și oferi un răspuns de sănătate publică la răspândirea internațională a bolilor în moduri care sunt proporționale și limitate la riscurile de sănătate publică și care evită interferențe inutile cu traficul și comerțul internațional”. Previziunile tind spre modificare și completarea, într-un final, a acestui Regulament, în cazul în care vor eșua negocierile pentru ambițiosul plan al adoptării unui nou instrument internațional multilateral.
De ce populația preferă un referendum? Analiza acestui subiect include comportamentul factorilor de decizie în construcția socială și politică a țintelor politicii și, de asemenea, minimizează condițiile obiective și subiective complexe care afectează atitudinile și comportamentele populației țintă în raport cu scopurile și obiectivele factorilor de decizie. Noțiunea de factori de decizie ca ținte statice care primesc pasiv politici fără a încerca să le evite sau chiar să beneficieze de ele este la fel de greșită ca și presupunerea că factorii de decizie iau în considerare doar dovezile privind eficacitatea instrumentelor de politică înainte de a le selecta[16]. Este evidențiată, așadar, într-un astfel de context, problema critică din jurul alegerii și funcționării instrumentelor de politică, problemă ce poate să își găsească rezolvarea prin rezultatul unui referendum, aspecte ce ar face diferența dintre un stat tip policy maker și un stat tip policy taker.
Alături de problemele specifice generate de protecția consumatorilor de servicii medicale/sanitare, despre care s-a discutat foarte puțin, sau probleme specifice actelor pe care le pot emite organizațiile internaționale și răspunderea acestora, există abordări directe privind consultările publice. Am menționat în cuprinsul acestui articol că OMS a explicat că, prin Decizia WHA, adunarea a cerut directorului general al OMS „să convoace reuniunile INB și să-i sprijine activitatea, inclusiv prin facilitarea participării altor organisme ale sistemului Națiunilor Unite, a actorilor nestatali și a altor persoane relevante -părți interesate de acest proces, în măsura hotărâtă de INB”[17].
INB a organizat consultări publice cu privire la propunere de la începutul anului 2022 și a planificat, totodată, două runde de audieri publice: prima a avut loc în aprilie 2022 și a invitat participări limitate din partea părților interesate și a publicului larg ca răspuns la o întrebare orientativă: „Ce elemente de fond credeți că ar trebui incluse într-un nou instrument internațional privind pregătirea și răspunsul la pandemie?”[18]
Cea de-a doua rundă urmează să aibă loc în iunie 2022. Termenul-limită pentru trimiterile scrise din partea publicului a fost 13 aprilie 2022. Cu toate acestea, care este poziția oficială a multor state aflate în curs de dezvoltare, printre care se situează și România? În acest context al dezbaterilor, trebuie menționat că, mai înainte ca INB să-și prezinte rezultatul spre examinare către cea de-a 77-a WHA în 2024, Guvernul Regatului Unit a declarat că va angaja părțile interesate pe măsură ce încep negocierile, în vederea unui rezultat final care să conducă realmente la învățarea lecțiilor COVID-19, pentru a consolida pregătirea populației pentru și ca răspuns la viitoarele pandemii. Întrebările și răspunsurile sunt deosebit de utile și cunoașterea acestora aduce inspirație pentru cetățenii care doresc să inițieze petiții pentru dezbaterea acestui subiect[19].
De asemenea, în Parlamentul European a fost adresată o întrebare parlamentară către Comisia Europeană despre tratat și despre participarea cetățenilor la proces. Comisia a fost întrebată „în ce măsură va fi asigurat de acest lucru cetățeanul, care nu are vot direct într-un organism precum OMS, el nefiind ocolit în procesul de luare a deciziilor și că o deplasare a competențelor din ce în ce mai departe de alegător, nu duce la o «de democratizare» tot mai mare a societatea noastră?”[20]
Răspunsul, dat în numele Comisiei, s-a referit la angajamentele INB și ale directorului general al OMS de a organiza audieri publice și de a lucra cu părțile interesate relevante: principiul conform căruia „opinia informată și cooperarea activă din partea publicului sunt de cea mai mare importanță în îmbunătățirea sănătății oamenilor” este ancorat în preambulul Constituției Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
La 3 martie 2022, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie prin care se autorizează Comisia să deschidă și să conducă negocieri în numele Uniunii Europene cu privire la noul instrument internațional, precum și cu privire la modificările complementare ale Regulamentului internațional în domeniul sănătății (2005). În conformitate cu competența care i-a fost conferită în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (4) și al articolului 218 alineatul (3) și alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia va acționa, în viitoarele negocieri, în calitate de negociator al Uniunii pentru chestiuni care intră în competența Uniunii. În această calitate, Comisia va avea grijă să se asigure angajamentul cu părțile interesate relevante în activitatea care duce la pregătirea noului instrument OMS[21].
Aceste susțineri nu exclud posibilitatea organizării unui referendum la nivel de stat membru sau la nivel de Uniune.
5. Concluzii
Dinamica relațiilor internaționale a fost dată, în principal, de consecința adaptării reglementărilor la modificările raporturilor dintre state și a diversificării preocupărilor acestora, inclusiv pentru provocările contemporane, precum cele date de pandemii.
Toate eforturile părților interesate de a-și exprima opinia privind elaborarea și adoptarea unui instrument internațional de acest tip trebuie să țină cont de următoarele: conform deciziei inițiale a WHA de stabilire a INB și de reglementare a activității acestui organism, sunt date-cheie în progresul tratatului:
- INB va găzdui a doua rundă de audieri de consultare publică în perioada 16-17 iunie 2022.
- INB se va reuni până la 1 august 2022 pentru a discuta și a analiza un proiect de tratat de lucru.
- INB va prezenta un raport de progres la cea de-a 76-a Adunare Mondială a Sănătății în 2023.
- INB își va prezenta rezultatul spre examinare celei de-a 77-a Adunări Mondiale a Sănătății în 2024.
Așa cum remarcau Clare Wenham, Mark Eccleston-Turner și Maike Voss, în pofida faptului că există puține detalii cu privire la tratatul în discuție, propunerea acestuia a câștigat un sprijin considerabil atât în comunitatea academică, cât și la nivel internațional. Deși suntem de acord că, în urma numeroaselor eșecuri de guvernare din timpul COVID-19, trebuie să dezvoltăm soluții globale adecvate pentru a putea preveni, detecta, răspunde și recupera în viitoarele crize de sănătate la nivel mondial – și că astfel de mecanisme ar trebui să fie înrădăcinate. în echitatea globală ‒ nu suntem totuși de acord că acest tratat pandemic, în prezent, este cel mai potrivit mod de a realiza acest lucru. Într-adevăr, noțiunile de comunitate globală, solidaritate, corectitudine sunt departe de realitatea pe care am văzut-o desfășurându-se în acțiunile statelor care răspund la pandemie. Acesta este miezul tensiunii cu tratatul propus: echilibrul dintre viziunea ideală cosmopolită asupra lumii deținută de cei de la putere în sănătatea globală și practica de luare a deciziilor de securitate națională la care a fost martori în ultimele luni. Într-adevăr, nu credem că un tratat de pandemie va oferi ceea ce este lăudat de susținătorii săi și nu va rezolva multiplele probleme ale cooperării globale în sănătatea globală pe care susținătorii săi cred că se pot realiza[22].
Bibliografie selectivă:
- Barrett, J., & Beckman, R., Making a New Treaty: Negotiation, Drafting and Production, în Handbook on Good Treaty Practice, Cambridge: Cambridge University Press, 2020.
- Brown, Joseph M., and Johannes Urpelainen, Picking Treaties, Picking Winners: International Treaty Negotiations and the Strategic Mobilization of Domestic Interests, The Journal of Conflict Resolution, vol. 59, no. 6, ed. Sage Publishing House, 2015, pp. 1043-73, JSTOR.
- Michael Howlett, M. Ramesh & Giliberto Capano, Policy-Makers, Policy-Takers and Policy Tools: Dealing with Behaviourial Issues in Policy Design, în Journal of Comparative Policy Analysis: Research and Practice, Volume 22, 2020 – Issue 6, Ed. Taylor & Francis.
- Năstase, Drept internațional economic II, 1996, RA Monitorul Oficial.
- Clare Wenham, Mark Eccleston-Turner, Maike Voss, The futility of the pandemic treaty: caught between globalism and statism, în International Affairs, Volume 98, Issue 3, May 2022, Published by Oxford University Press on behalf of The Royal Institute of International Affairs.
Alte surse:
- Proposed method of work/ A/INB/1/3 Rev.1/Geneva, 10 martie 2022.
- Comunicatele Consiliului Uniunii Europene, disponibile aici: https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2022/03/03/council-gives-green-light-to-start-negotiations-on-international-pandemic-treaty/, accesat la data de 24.05.2022.
- Legea nr. 590/2003 privind tratatele, publicată în Monitorul Oficial nr. 23 din 12 ianuarie 2004.
- Pagina oficială de internet a World Health Organization, disponibilă aici: https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/question-and-answers-hub/pandemic-prevention–preparedness-and-response-accord, accesată la data de 23.05.2022.
- Petiția lansată în Marea Britanie, disponibilă aici: Do not sign any WHO Pandemic Treaty unless it is approved via public referendum – Petitions (parliament.uk), site accesat la data de 23.05.2022.
- Disease Control: International Cooperation. Question for Foreign, Commonwealth and Development Office, disponibil aici: https://questions-statements.parliament.uk/written-questions/detail/2022-02-18/125555, accesat la data de 24.05.2022.
- European Parliament, Question reference P-000921/2022, din 07.03. 2022, disponibil aici: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/P-9-2022-000921_EN.html, accesat la data de 24.05.2022.
- European Parliament, Question reference P-000921/2022(ASW), din 19.04 2022, disponibil aici: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/P-9-2022-000921-ASW_EN.html, accesat la data de 24.05.2022.
[14] Conform paginii oficiale de internet a World Health Organization, disponibilă aici: https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/question-and-answers-hub/pandemic-prevention–preparedness-and-response-accord, accesată la data de 23.05.2022.
[15] Detalii privind petiția lansată în Marea Britanie puteți găsi aici: Do not sign any WHO Pandemic Treaty unless it is approved via public referendum – Petitions (parliament.uk), site accesat la data de 23.05.2022.
[16] Michael Howlett,M. Ramesh & Giliberto Capano, Policy-Makers, Policy-Takers and Policy Tools: Dealing with Behaviourial Issues in Policy Design, în Journal of Comparative Policy Analysis: Research and Practice Volume 22, 2020 – Issue 6, Ed. Taylor & Francis, pp. 487-497.
[17] Afirmațiile sunt prezente în comunicatul de presă al OMS: World Health Assembly agrees to launch process to develop historic global accord on pandemic prevention, preparedness and response, din 1 December 2021.
[18] A se vedea WHO INB, Public hearings regarding a new international instrument on pandemic preparedness and response, din 12-13 April 2022, disponibil aici: https://inb.who.int/, accesat la data de 24.05.2022.
[19] Disease Control: International Cooperation. Question for Foreign, Commonwealth and Development Office, disponibil aici: https://questions-statements.parliament.uk/written-questions/detail/2022-02-18/125555, accesat la data de 24.05.2022.
[20] A se vedea European Parliament, Question reference P-000921/2022, din 07.03. 2022, disponibil aici: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/P-9-2022-000921_EN.html, accesat la data de 24.05.2022.
[21] European Parliament, Question reference P-000921/2022(ASW), din 19.04 2022, disponibil aici: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/P-9-2022-000921-ASW_EN.html, accesat la data de 24.05.2022.
[22] Clare Wenham, Mark Eccleston-Turner, Maike Voss, The futility of the pandemic treaty: caught between globalism and statism, International Affairs, Volume 98, Issue 3, May 2022, Published by Oxford University Press on behalf of The Royal Institute of International Affairs, Pages 837-852.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.