Contribuții la studiul reglementărilor legale referitoare la încuviințare și revocarea mandatului de ocrotire
Teodor Bodoașcă - iulie 9, 2023Obiectul cererii este chiar încuviințarea mandatului de ocrotire.
Art. 530 C. pr. civ. se referă generic la motivarea cererii. Prin urmare, aceasta va trebui realizată atât în fapt, cât și în drept. În dreptul comun, la care face trimitere art. 536 C. pr. civ., cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă „arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază”, conform art. 194 lit. d) C. pr. civ.
Cererea este însoțită de următoarele documente: „o copie a contractului de mandat de ocrotire” [lit. a)]; „rapoartele de evaluare medicală și psihologică având cuprinsul prevăzut la art. 938 alin. (6) și, dacă este cazul, referatul prevăzut la art. 938 alin. (3), întocmite cu cel mult două luni înainte de data sesizării instanței [lit. b)]; în cazul prevăzut la art. 114 alin. (6) din Codul civil, certificatul de deces al mandantului sau, după caz, dovezile privitoare la motivele pentru care acesta nu își mai poate îndeplini sarcina tutelei față de beneficiarul contractului de mandat de ocrotire, precum și o copie a hotărârii prin care cu privire la acesta a fost instituită tutela specială” [lit. c)][24]. În mod just s-a remarcat în doctrină că prezentarea acestor acte „este firească având în vedere necesitatea unei edificări ample a instanței de tutelă asupra temeiniciei și legalității cererii de încuviințare a mandatului”[25].
Chiar dacă art. 9432 C. pr. civ. nu prevede, pentru identitate de rațiune, cererea va fi însoțită și de o copie a încuviințării ocrotitorului legal în cazul în care, în condițiile art. 20291 alin. (1) C. civ., mandatul de ocrotire este dat de către o persoană fizică majoră care beneficiază de consiliere judiciară[26]. Ocrotitorul legal al acestei persoane este tutorele, conform art. 170 alin. (1) C. civ[27].
Art. 938 C. pr. civ., fiind plasat în contextul dispozițiilor consacrate procedurii de instituire a măsurii consilierii judiciare și a tutelei speciale (art. 936-943), reglementează măsurile prealabile pe care instanța le dispune înainte de a intra în dezbaterea cererii. Printre acestea, este și întocmirea rapoartelor de evaluare medicală și psihologică a persoanei a cărei ocrotire se solicită [alin. (6)][28], precum și a unui referat întocmit de instituția sanitară în care este internată persoana respectivă [alin. (3)]. Raportul de evaluare medicală[29] și cel de evaluare psihologică[30] trebuie să cuprindă „referiri la natura și gradul de severitate al afecțiunii psihice și la evoluția previzibilă a acesteia, la amploarea nevoilor sale și la celelalte circumstanțe în care se găsește, precum și mențiuni privind necesitatea și oportunitatea instituirii unei măsuri de ocrotire”.
Reiterez că art. 114 alin. (6) C. civ. reglementează condițiile în care părintele poate să încheie un contract mandat de ocrotire cu privire la îngrijirea copilului său pentru situația în care decedează sau nu își mai poate îndeplini sarcina tutelei: are capacitate deplină de exercițiu; exercită autoritatea părintească asupra copilului său minor sau este tutorele copilului său major cu privire la care a fost instituită tutela specială. Această posibilitate o au și rudele de până la gradul al doilea inclusiv, care sunt tutori ai minorului sau ai majorului care beneficiază de tutelă specială.
4. Măsuri prealabile. Art. 9433 C. pr. civ. este consacrat unor măsuri prealabile, și anume: comunicarea cererii; verificarea dacă mandatul de ocrotire nu este revocat; luarea unor măsuri provizorii.
Cererea de încuviințare a mandatului de ocrotire și înscrisurile anexate se comunică în copie mandantului sau, după caz, beneficiarului mandatului de ocrotire, procurorului, unei persoane din familia mandantului și persoanei desemnate în contract față de care urmează să fie îndeplinită obligația mandatarului de a da socoteală.
Comunicarea cererii și a înscrisurilor ce o însoțesc către mandant intervine în situația în care, la data sesizării instanței de judecată, acesta este în viață însă, din diverse motive, nu se poate îngriji singur de persoana sa ori să-și administreze bunurile. În schimb, comunicarea către beneficiar este condiționată de împrejurarea că mandatul este dat pentru situația în care mandantul nu poate îngriji de persoana și bunurile copilului minor aflat sub autoritatea sa ori este tutorele copilului său major beneficiar al tutelei speciale ori a decedat.
Comunicarea către procuror este în consens cu dispozițiile art. 9434 alin. (2) C. pr. civ., care prevăd că soluționarea cererii se face cu participarea procurorului. Finalitatea comunicării cererii și a copiilor anexate este de a crea condiții ca procurorul să participe la soluționarea cererii în cunoștință de cauză.
Cerința comunicării cererii unui membru din familia mandantului se impune și în situația în care comunicarea s-a făcut către mandant. Concluzia se desprinde fără dificultate din interpretarea literală a textului. Fiind vorba despre un membru din familia mandantului, acesta poate fi soțul mandantului ori un copil al acestuia[31].
Comunicarea cererii persoanei căreia mandatarul este îndatorat să-i dea socoteală este rațională, întrucât îi oferă posibilitatea de a cunoaște clauzele contractului de mandat de protecție și, implicit, frecvența și conținutul îndatoririi mandatarului de a da socoteală. Dacă mandantul nu a desemnat o asemenea persoană, aceasta va fi desemnată de către instanța de tutelă, cu ocazia încuviințării mandatului de ocrotire.
Art. 2033 C. civ., fiind plasat în contextul dispozițiilor consacrate încetării contractului de mandat (art. 2030-2038), reglementează publicitatea „revocării procurii speciale notariale”. În concret, potrivit alin. (1), „dacă procura a fost dată în formă autentică notarială, în vederea informării terților, notarul public căruia i se solicită să autentifice revocarea unei asemenea procuri este obligat să transmită, de îndată, revocarea către Registrul național notarial, ținut în format electronic, potrivit legii”. Expresia „registrul național notarial” este generică, întrucât la nivelul Uniunii Notarilor Publici din România funcționează mai multe registre, între care și „Registrul național notarial de evidență a procurilor și revocărilor acestora”[32].
În tot cursul procedurii de încuviințare a mandatului de ocrotire, instanța de tutelă poate lua măsuri provizorii cerute de interesele mandantului sau, după caz, a beneficiarului acestui contract, putând chiar să numească un curator special. Instanța îl numește cu prioritate în această calitate pe mandatarul din contractul de mandat de ocrotire, conform art. 9433 alin. (4) C. pr. civ. Numirea acestui curator special constituie o aplicație in concreto a dispozițiilor art. 109 C. civ., conform cărora „ocrotirea persoanei fizice prin curatelă are loc numai în cazurile și condițiile prevăzute de lege”. Fiind special, curatorul va avea numai îndatoririle expres și limitativ stabilite de către instanța de tutelă. Rolul acestui curator încetează începând cu data la care instanța de tutelă soluționează cererea de încuviințare a mandatului de ocrotire.
Se pune problema dacă acest curator poate rămâne în funcție după data la care instanța de tutelă a respins cererea de încuviințare a mandatului de ocrotire. În opinia noastră, răspunsul este negativ, indiferent dacă soluția este de admitere ori de respingere a cererii de încuviințare a mandatului. În primul rând, art. 9434 alin. (4) C. pr. civ. permite luarea acestei măsuri „în tot cursul procedurii”, adică în intervalul de timp cuprins între sesizarea instanței de tutelă și soluționarea cererii. Per a contrario, rămânerea curatorului special în funcție după încetarea procedurii nu are suport legal. În al doilea rând, în condițiile art. 109 C. civ., ocrotirea persoanei fizice prin curatelă are loc numai în cazurile și condițiile prevăzute de lege. Cazul prevăzut de art. 9434 alin. (4) C. pr. civ. este „în cursul procedurii” și, nicidecum unul situat în afara procedurii de încuviințare a mandatului de ocrotire.
5. Soluționarea cererii de încuviințare a mandatului de ocrotire. Art. 9434 C. pr. civ. stabilește reguli speciale cu privire la soluționarea cererii de încuviințare a mandatului de ocrotire, și anume: soluționarea cererii în sala de consiliu cu citarea mandantului sau, după caz, a beneficiarului mandatului de ocrotire și a mandatarului [alin. (1)]; participarea procurorului la soluționarea cererii [alin. (2)]; ascultarea mandantului sau, după caz, a beneficiarului mandatului [alin. (3)]; verificarea dacă mandantul a desemnat persoana căreia mandatarul trebuie să îi dea socoteală [alin. (4)]; informarea persoanei ocrotite asupra desfășurării procedurii judiciare și a măsurilor luate cu privire la persoana și bunurile sale [9434 alin. (5)]; soluționarea cererii prin încheiere [alin. (6)].
Precizarea referitoare la soluționarea cauzei în sala de consiliu este inutilă, întrucât dublează regula din dreptul comun, prevăzută de art. 532 alin. (1) teza I C. pr. civ.
Obligația instanței de tutelă de a cita mandantul și mandatarul este firească, deoarece aceștia sunt părțile din raportul juridic de drept substanțial care a generat activitatea judiciară. Subliniem că, în dreptul comun, art. 532 alin. (1) C. pr. civ. obligă instanța de judecată să citeze petentul și persoanele arătate în cerere, însă numai dacă „legea o impune”. Evident, în cazul analizat, mandatarul are rolul de petent, iar mandantul și, după caz, beneficiarul mandatului de ocrotire sunt persoane arătate în cerere. Citarea mandantului și, după caz, a beneficiarului mandatului de ocrotire este justificată de împrejurarea că măsura de ocrotire se răsfrânge asupra persoanei și bunurilor lor.
Art. 9434 alin. (4) C. pr. civ. nu obligă instanța de tutelă să asculte și mandatarul, ci doar mandantul sau, după caz, beneficiarul mandatului de ocrotire. Chiar și în aceste condiții, în realizarea rolului ei activ, instanța îl poate asculta și pe mandatar. Ascultarea acestuia este necesară din perspectiva atribuțiilor asumate prin mandatul de ocrotire cu privire la persoana și bunurile mandantului sau, după caz, a beneficiarului acestui mandat. Cu ocazia ascultării, instanța de tutelă are posibilitatea să se edifice asupra faptului că mandatarul este cea mai potrivită persoană pentru ocrotirea, pe această cale, a mandantului sau, după caz, a beneficiarului mandatului de ocrotire.
Citarea mandantului sau, după caz, a beneficiarului mandatului de ocrotire și a mandatarului se face „în termen scurt”. Legiuitorul s-a abținut să explice ce se înțelege prin această expresie. Prin urmare, rămâne la aprecierea instanței de judecată stabilirea în concret a termenului în care aceste persoane sunt citate. Facem precizarea că, potrivit art. 107 alin. (2) C. civ., în cauzele prevăzute de Codul civil privind ocrotirea persoanei fizice instanța de tutelă este obligată să le soluționeze „de îndată”, adică imediat, fără întârziere.
Obligativitatea participării procurorului la soluționarea cererii denotă importanța pe care legiuitorului o acordă acestei inedite măsuri de ocrotire. În acest caz, participarea procurorului se prezintă ca o modalitate de intervenție obligatorie a acestuia în procesul civil. Neparticiparea procurorului determină nulitatea absolută a hotărârii[33], conform art. 92 alin. (3) C. pr. civ.
În cadrul soluționării cererii, instanța de tutelă verifică dacă mandantul a desemnat prin contract persoana căreia mandatarul îi va da socoteală. Dacă mandantul nu a desemnat o asemenea persoană, aceasta va fi desemnată de către instanța de tutelă[34]. Desemnarea se face cu acordul persoanei respective. Instanța de tutelă va stabili și frecvența îndeplinirii acestei obligații, care nu poate fi mai mare de trei ani. Fiind în prezența unei limite legale, în situația în care persoana a fost desemnată prin contract, însă frecvența îndeplinirii obligației este mai mare de trei ani, instanța de tutelă, după ce pune această chestiune în discuția mandantului și mandatarului, o va reduce corespunzător.
Art. 9434 alin. (5) C. pr. civ. prevede că „dispozițiile art. 940 alin. (7) rămân aplicabile”. Prin urmare, pe întreaga durată a procedurii, instanța de tutelă este obligată să informeze mandantul sau, după caz, beneficiarul mandatului de ocrotire, în modalități adaptate stării lor, despre desfășurarea procedurii judiciare, precum și despre luarea oricărei măsuri cu privire la persoana și bunurile sale. Spre exemplu, în îndeplinirea acestei obligații, instanța de tutelă va informa mandantul sau, după caz, beneficiarul mandatului de ocrotire despre numirea curatorului special sau despre desemnarea persoanei căreia mandatarul va da socoteală și frecvența îndeplinirii acestei îndatoriri.
Sub rezerva că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, instanța de tutelă soluționează cererea de încuviințare a mandatului de ocrotire prin încheiere, conform art. 9434 alin. (6) C. pr. civ. Această dispoziție este inutilă, întrucât dublează prevederile art. 533 C. pr. civ. care, în dreptul comun, dispun că „instanța se pronunță prin încheiere, în raport cu toate împrejurările de fapt și de drept ale cauzei, chiar dacă nu au fost invocate în cerere sau pe parcursul procedurii”. În acord cu cele exprimate în doctrină, această soluție se impune atât în cazul în care cererea este admisă, cât și atunci când este respinsă[35].
6. Calea de atac împotriva încheierii prin care s-a soluționat cererea de încuviințare a mandatului de ocrotire. Potrivit art. 9435 C. pr. civ., „încheierea prin care s-a soluționat cererea de încuviințare a mandatului de ocrotire este supusă numai apelului” (s.n.). Și această normă este inutilă, întrucât dublează dispozițiile art. 534 alin. (2) C. pr. civ. Inutilitatea dispozițiilor art. 9435 C. pr. civ. poate fi analizată și în funcție de prevederile art. 483 alin. (2) C. pr. civ., conform cărora nu sunt supuse recursului, printre altele, hotărârile pronunțate în cererile prevăzute de art. 94 pct. 1 lit. a)-j3) C. pr. civ. Într-adevăr, în condițiile art. 9435 C. pr. civ., interpretat per a contrario, încheierea prin care este soluționată această cerere nu este supusă recursului și nici căilor extraordinare de atac de retractare (contestația în anulare și revizuirea)[36]. Concluzia este susținută convingător de interpretarea literală a art. 9435 și art. 934 alin. (2) teza I C. pr. civ[37].
Calea de atac a apelului este deschisă indiferent de faptul că încheierea este de admitere sau de respingere a cererii de încuviințare a mandatului de ocrotire.
În lipsa unor dispoziții speciale, apelul împotriva acestei încheierii este supus dispozițiilor art. 534 C. pr. civ., și anume: termenul de apel curge de la pronunțare, pentru cei care au fost prezenți la ultima ședință de judecată, și de la comunicare, pentru cei care au lipsit; când termenul de apel curge de la data la care persoana a luat la cunoștință de încheiere nu poate fi introdus mai târziu de un an de la data pronunțării; apelul poate fi făcut de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la soluționarea cererii; judecarea apelului în sala de consiliu. Atât art. 9435, cât și art. 534 C. pr. civ. nu stabilesc termenul de apel și nici instanța competentă să-l soluționeze. Prin urmare, sunt incidente normele corespunzătoare din cadrul procedurii contencioase. În concret, termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel”. Evident, în condițiile art. 534 alin. (3) C. pr. civ., termenul de 30 de zile curge de la pronunțarea încheierii, pentru cei prezenți la ultima ședință de judecată, și de la comunicare, pentru cei care au lipsit.
Conform art. 534 alin. (1) C. pr. civ., încheierea pronunțată în materie necontencioasă este executorie, indiferent că este de admitere sau de respingere a cererii, În alți termeni, suntem în prezența unei hotărâri judecătorești executorii de drept[38].
Fiind supusă numai apelului, încheierea pronunțată în soluționarea cererii de încuviințare a mandatului de ocrotire devine definitivă dacă nu a fost atacată cu apel sau, apelată fiind, acesta a fost respins[39] ori s-a perimat[40].
7. Comunicarea hotărârii. Art. 9436 C. pr. civ., având denumirea marginală „comunicarea hotărârii”, stabilește reguli pentru comunicarea dispozitivului încheierii prin care a fost încuviințat mandatul de ocrotire și încetarea de drept a curatelei speciale în situația în care cererea de încuviințare a mandatului este respinsă.
În speță, dispozitivul încheierii prin care a fost încuviințat mandatul de ocrotire este comunicat, de îndată, în copie legalizată autorităților prevăzute de art. 941 alin. (1) C. pr. civ., și anume: serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor la care este înregistrată nașterea persoanei ocrotite, pentru a se face mențiune pe marginea actului de naștere al persoanei ocrotite; serviciului sanitar competent, pentru ca acesta să instituie asupra persoanei ocrotite, potrivit legii, măsuri de supraveghere; biroului de cadastru și de publicitate imobiliară competent, pentru notarea în cartea funciară, când este cazul; registrului comerțului, dacă persoana ocrotită este profesionist; registrului național de evidență a măsurilor de sprijin și ocrotire luate de notarul public și instanța de tutelă, ținut de Uniunea Notarilor Publici din România. Dispozitivul încheierii este comunicat și notarului public care a autentificat mandatul de ocrotire.
În situația în care în timpul procedurii de soluționare a cererii de încuviințare a mandatului de ocrotire mandantul sau, după caz, beneficiarul mandatului de ocrotire își schimbă domiciliul, hotărârea nu este comunicată și instanței de tutelă în a cărei circumscripție teritorială este situat noul domiciliu. Probabil s-a considerat că această comunicare nu este necesară, deoarece în materie instanța de tutelă nu are și alte atribuții decât cele de încuviințare și revocare a mandatului de ocrotire. Cu toate acestea, în condițiile art. 20294 și art. 20295 C. civ., mandatarul poate îndeplini funcția de tutore față de mandant sau, după caz, persoana beneficiară a mandatului de ocrotire. Prin urmare, în acest caz devin incidente dispozițiile art. 151 C. civ. referitoare la controlul instanței de tutelă asupra „modului în care tutorele și consiliul de familie își îndeplinesc atribuțiile cu privire la minor și bunurile acestuia”. Această atribuțiune revine instanței de tutelă și în cazul persoanei majore beneficiare a măsurii consilierii judiciare sau a tutelei speciale, conform art. 171 C. civ. Pentru evitarea interpretărilor diverse pe această temă, considerăm oportună completarea art. 941 alin. (1) C. pr. civ. cu o nouă literă care să instituie obligația instanței care a instituit măsura de ocrotire de a comunica dispozitivul hotărârii definitive și „instanței de tutelă în a cărei circumscripție teritorială este situat domiciliul actual al persoanei ocrotite”.
În situația în care cererea de încuviințare a mandatului de ocrotire este respinsă, curatela specială instituită pe durata soluționării acesteia încetează de drept
8. Revocarea mandatului de ocrotire încuviințat. Din punct de vedere substanțial, revocarea mandatului de ocrotire este o modalitate de încetare a acestuia[41], fiind reglementată de art. 202910 alin. (3) și art. 2030 alin. (2) C. civ[42]. Astfel, mandantul redevenit capabil poate revoca oricând mandatul. De asemenea, orice persoană dintre cele prevăzute la art. 111 C. civ[43]. poate să solicite instanței de tutelă să dispună, printre altele, revocarea mandatului de ocrotire, dacă mandatul nu este executat corespunzător.
Sub aspect procedural, potrivit art. 9437 C. pr. civ., „cererea de revocare a mandatului de ocrotire încuviințat se judecă potrivit dispozițiilor cuprinse în acest capitol”, în speță art. 9431-9436 C. pr. civ.
Considerăm că art. 202910 alin. (3) C. civ. este necorelat cu art. 9437 C. pr. civ. În realitate, mandantul redevenit capabil poate cere oricând instanței de tutelă să dispună revocarea mandatului de ocrotire.
Se pune problema instanței de tutelă competente teritorial în situația în care după încuviințarea mandatului de ocrotire mandantul sau, după caz, beneficiarul mandatului de ocrotire își schimbă domiciliul în circumscripția teritorială a altei instanțe de judecată. Din moment ce art. 9437 C. pr. civ. trimite la „dispozițiile cuprinse în acest capitol”, este incident art. 9431 C. pr. civ. Prin urmare, cererea de revocare este de competența instanței de tutelă în a cărei circumscripție teritorială este situat actualul domiciliu al mandantului ori, după caz, al beneficiarului mandatului de ocrotire.
DOWNLOAD FULL ARTICLE[24] Semnalăm existența unei greșeli de redactare a părții finale a art. 9432 lit. c) C. pr. civ.: „o copie a hotărârii prin care cu privire la acesta a fost instituită tutela specială”. Considerăm că exprimarea corectă este „o copie a hotărârii prin care a fost instituită tutela specială cu privire la acesta”, adică a mandantului. Referirea textului doar la măsura tutelei speciale este în acord cu dispozițiile art. 20291 alin. (1) teza a II-a C. civ., care dau posibilitatea persoanei fizice majore beneficiare a măsurii consilierii judiciare să încheie un mandat de ocrotire. Cu toate acestea, atât consilierea judiciară, cât și tutela specială îl aduc pe mandant în situația de a nu putea ocroti altă persoană, întrucât au doar capacitate restrânsă de exercițiu, respectiv nu au capacitate de exercițiu [a se vedea art. 41 alin. (11), respectiv art. 43 alin. (1) lit. b) C. civ.].
[25] A se vedea I. Leș, op. cit., p. 1436.
[26] A se vedea art. 41 alin. (2) C. civ.
[27] Potrivit art. 170 alin. (2) C. civ., „în lipsa unui tutore desemnat, instanța de tutelă numește cu prioritate în această calitate, dacă nu se opun motive întemeiate, soțul, părintele, o rudă, un afin, un prieten sau o persoană care locuiește cu cel ocrotit dacă acesta din urmă are legături strânse și stabile cu ocrotitul, în stare să îndeplinească această sarcină, ținând seama de legăturile de afecțiune, de relațiile personale, de condițiile materiale, de garanțiile morale pe care le prezintă cel chemat să fie tutore, precum și de apropierea domiciliilor sau reședințelor” (art. 170 C. civ. a fost modificat de art. 7 pct. 28 al Capitolului II din Legea nr. 140/2022). În situația în care niciuna dintre aceste persoane nu își poate asuma tutela, instanța de tutelă numește un reprezentant personal care a dobândit această calitate în condițiile legii speciale, conform alin. (3). Dispozițiile art. 170 alin. (3) C. civ. vor intra în vigoare la data prevăzută de legea specială privind reprezentantul personal [art. 26 alin. (2) din Legea nr. 140/2022].
[28] În aplicarea dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 140/2022 și luând în considerare prevederile art. 938 alin. (6) C. pr. civ., ministrul sănătății și ministrul muncii și solidarității sociale au adoptat Ordinul nr. 3423/2128/2022 din 11 noiembrie 2022 privind aprobarea metodologiei și a raportului de evaluare medicală și psihologică a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale în contextul dispunerii, prelungirii, înlocuirii sau ridicării măsurii de ocrotire (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1128 din 23 noiembrie 2022).
[29] Pentru detalii privind evaluarea medicală, a se vedea art. 3 și urm. din Metodologia de evaluare medicală a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale în contextul dispunerii, prelungirii, înlocuirii sau ridicării măsurii de ocrotire.
[30] Pentru detalii privind evaluarea psihologică, a se vedea art. 3 și urm. din Metodologia de evaluare psihologică a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale și psihosociale în contextul dispunerii, prelungirii, înlocuirii sau ridicării măsurii de ocrotire.
[31] Potrivit art. 4 lit. b) din Legea nr. 272/2004, familia cuprinde „părinții și copiii acestora”. Acest text nu este riguros, întrucât, în condițiile art. 48 alin. (1) din Constituție, familia nu este raportată la părinți, ci la soți și copiii acestora (pentru o critică în acest sens, a se vedea T. Bodoașcă, Dreptul familiei, ediția a 5-a, revăzută și adăugită, Editura Universul Juridic, București, 2021, p. 14).
[32] Potrivit art. 164 alin. (1) din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și activității notariale (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 92 din 16 mai 1995 și republicată în nr. 237 din 19 martie 2018), la nivelul Uniunii Notarilor Publici din România funcționează următoarele registre: „Registrul naţional notarial de evidenţă a succesiunilor (RNNES), în care se înregistrează cauzele succesorale privind cetăţenii români, străini sau apatrizi cu ultimul domiciliu în străinătate, de pe urma cărora au rămas bunuri în România” [lit. a)]; „Registrul naţional notarial de evidenţă a liberalităţilor (RNNEL), în care se înregistrează toate actele de donaţie, dispoziţiile testamentare, revocarea lor, precum şi retractarea revocării acestora” [lit. b)]; „Registrul naţional notarial de evidenţă a opţiunilor succesorale (RNNEOS), în care se înregistrează toate actele notariale referitoare la acceptarea, respectiv renunţarea la moştenire” [lit. c)]; „Registrul naţional notarial de evidenţă a procurilor şi revocărilor acestora (RNNEPR), în care se înregistrează procurile/mandatele date în scopul încheierii de acte şi îndeplinirii de proceduri notariale, precum şi actele de revocare a acestora” [lit. d)]; „Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale (RNNRM), în care se înscrie, pentru opozabilitate faţă de terţi, regimul matrimonial ales de soţi” [lit. e]; „Registrul naţional notarial de evidenţă a creditorilor persoanelor fizice şi a opoziţiilor la efectuarea partajului succesoral (RNNEC), în care se înscriu, pentru opozabilitate faţă de terţi, cererile creditorilor cu privire la creanţele pe care le au faţă de o persoană fizică” [lit. f)]; „Registrul naţional de evidenţă a măsurilor de sprijin şi ocrotire luate de notarul public şi instanţa de tutelă” [lit. g)].
[33] A se vedea I. Leș, op. cit., p. 1437.
[34] Această obligație a instanței de tutelă este prevăzută și de art. 20292 alin. (2) teza a II-a C. civ., fiind generat, astfel, un paralelism.
[35] A se vedea I. Leș, op. cit., p. 952.
[36] Ibidem, p. 953.
[37] În doctrină sunt aduse și alte argumente, și anume: cele două căi de atac sunt deschise numai împotriva hotărârilor judecătorești propriu-zise și care sunt definitive; încheierile din materie necontencioasă nu se bucură de autoritate de lucru judecat, motiv pentru care judecătorul poate reveni asupra măsurilor luate. Prin urmare, exercitarea căilor de atac de retractare este lipsită de interes (a se vedea I. Leș, op. cit., pp. 953-954).
[38] Ibidem, p. 1437.
[39] A se vedea art. 634 alin. (1) pct. 3 și 4 C. pr. civ.
[40] A se vedea art. 422 alin. (1) C. pr. civ.
[41] În dreptul comun, potrivit art. 2030 alin. (1) C. civ., „pe lângă cauzele generale de încetare a contractelor, mandatul încetează prin oricare dintre următoarele moduri”: „revocarea sa de către mandant” [lit. a)]; „renunțarea mandatarului” [lit. b)]; „moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului. Cu toate acestea, atunci când are ca obiect încheierea unor acte succesive în cadrul unei activități cu caracter de continuitate, mandatul nu încetează dacă această activitate este în curs de desfășurare, cu respectarea dreptului de revocare sau renunțare al părților ori al moștenitorilor acestora” [lit. c)].
[42] Art. 2030 C. civ. a fost modificat de art. 7 pct. 73 al Capitolului II din Legea nr. 140/2022.
[43] Art. 111 C. civ. stabilește categoriile de persoane, instituții și autorități obligate să anunțe instanța de tutelă despre existența unui minor lipsit de îngrijire părintească în cazurile prevăzute de art. 110 C. civ. Adaptându-le la situația analizată, acestea sunt următoarele: persoanele apropiate mandantului sau, după caz, beneficiarului mandatului de ocrotire, precum și administratorii și locatarii casei în care locuiește acesta [lit. a)]; serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor care a înregistrat nașterea persoanei și notarul public care a instrumentat mandatul de ocrotire [lit. b)]; instanțele judecătorești [lit. c)]; procurorul, autoritățile administrației publice locale, instituțiile de ocrotire, precum orice altă persoană [lit. d)]. Lit. d) a fost completată de art. 7 pct. 15 al Capitolului II din Legea nr. 140/2022 prin adăugarea procurorului.
Arhive
- aprilie 2024
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.