Considerații referitoare la asigurarea obligatorie a locuințelor: o nouă contribuție socială?
Camelia Spasici - decembrie 7, 2021C. Asigurarea obligatorie a locuințelor: fără riscul de incendiu!
Prin Legea nr. 260/2008 au fost asigurate obligatoriu locuințele împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor[14].
Potrivit art. 1 din lege, sunt supuse reglementării:
a) condițiile asigurării obligatorii a locuințelor aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice;
b) raporturile dintre asigurat și asigurător, precum și drepturile și obligațiile fiecărei părți la contractul de asigurare obligatorie a locuințelor și,
c) constituirea, atribuțiile, organizarea și funcționarea Poolului de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (denumit, în continuare, PAID)[15].
1. Obiectul și riscul asigurării
Potrivit legii, sunt asigurate obligatoriu toate locuințele de pe teritoriul României (proprietate a persoanelor fizice sau juridice).
În condițiile legii, prin locuință supusă asigurării se înțelege: locuința socială, locuința de serviciu, locuința de intervenție, locuința de necesitate, locuința de protocol, casa de vacanță, precum și locuințele situate în condominii ce cuprind atât spațiile aflate în proprietate exclusivă, cât și cota‑parte din coproprietatea indiviză asupra spațiilor și a elementelor de construcții comune (art. 2 din lege).
Sunt exceptate asigurării obligatorii anexele, dependințele, dotările și utilitățile care nu sunt legate structural de clădirea în care este situată locuința asigurată și nici bunurile din interiorul locuinței.
De asemenea, fac excepție locuințele situate în clădirile expertizate tehnic în condițiile legii și încadrate în clasa I de risc seismic, care nu se asigură pentru niciunul dintre riscurile prevăzute în lege, până la data recepției la terminarea lucrărilor de consolidare a clădirilor [art. 3 alin. (6) din lege].
Valabilitatea PAD încetează în cazul în care construcția asigurată își pierde integral destinația de locuință sau bunul piere din alte cauze decât cele cuprinse în asigurarea obligatorie.
În raport de regimul juridic aplicabil, sunt două tipuri de locuințe:
– locuințe tip A – construite cu structura de rezistență din beton armat, metal ori lemn sau cu pereți exteriori din piatră, cărămidă arsă, lemn ori din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic sau chimic;
– locuințe tip B – construite cu pereți exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sau chimic.
Riscul acoperit este un „dezastru natural” care cuprinde „cutremure de pământ, alunecări de teren și inundații, ca fenomene naturale” [art. 2 lit. b) din lege].
De menționat că asigurarea obligatorie instituită de Legea nr. 260/2008 nu acoperă și riscul de incendiu, cel mai frecvent în materia locuinței.
Desigur, proprietarul imobilului poate încheia, în plus, și o asigurare facultativă pentru acoperirea riscului de incendiu al locuinței, dar, în acest caz, ne punem întrebări precum:
– care este interesul urmărit prin asigurarea obligatorie?
– sunt protejate locuințele sau este instituită o nouă taxă pe imobile?
2. Încheierea, conținutul și dovada asigurării locuințelor
Contractul de asigurare a locuințelor se încheie, de regulă, de proprietarii imobilelor respective (persoane fizice sau juridice).
Contractul se poate încheia fie în mod direct între asigurător și proprietarul locuinței sau prin mijlocirea societăților de asigurare‑reasigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă [art. 7 alin. (1) din lege].
Atunci când locuința face obiectul unui contract de leasing financiar, încheierea contractului de asigurare este în sarcina locatorului.
În cazul construcțiilor cu destinație de locuință aflate în coproprietate, se încheie câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuință (iar prima de asigurare se va plăti pe fiecare locuință în parte).
Tot astfel, și în cazul condominiilor (art. 23 din lege)[16].
Contractul de asigurare (în sens de instrumentuum) trebuie să cuprindă: denumirea, numele și sediul sau domiciliul părților contractante; numele beneficiarului asigurării; tipul locuinței și adresa acesteia; suma asigurată obligatoriu; prima obligatorie și termenele de plată a acesteia; perioada de valabilitate a contractului de asigurare; numărul și titlul actului normativ în temeiul căruia s‑a emis PAD.
Contractul se încheie în formă scrisă, tipărită sau emisă în sistem electronic de către societățile de asigurare autorizate.
Dovada existenței contractului de asigurare obligatorie a locuinței de face cu polița de asigurare.
Polița de asigurare este înscrisul ce atestă încheierea contractului de asigurare a locuinței, în temeiul căruia asigurătorul se obligă să plătească asiguratului.
Polița de asigurare este valabilă pe o perioadă de 12 luni, cu începere de la ora 00,00 a celei de-a cincea zi calendaristică de la data la care s‑a plătit prima obligatorie, s‑a emis și semnat contractul de asigurare (art. 9 din lege).
Polițele reînnoite intră în vigoare la ora 00,00 a zilei următoare celei în care s‑a plătit prima de asigurare și s‑a emis și semnat contractul de asigurare[17].
Asigurătorul trebuie să emită polița de asigurare la momentul încheierii contractului de asigurare.
3. Efectele asigurării locuinței
Ca urmare a încheierii valabile a contractului de asigurare, acesta va produce efecte juridice, concretizate în obligațiile părților, asiguratul și asigurătorul.
a) Obligațiile asiguratului
Prin PAD, asiguratul, împuternicitul sau contractantul asigurării se obligă să plătească PAID „prima obligatorie” (art. 14 din lege).
Astfel, principala obligație a asiguratului este plata primei de asigurare.
Primele de asigurare reprezintă echivalentul în lei (la cursul B.N.R. valabil la data efectuării plății) a sumei de:
– 20 euro, pentru fiecare locuință de tip A;
– 10 euro, pentru fiecare locuință de tip B.
Dacă asiguratul este o persoană beneficiară de ajutor social, plata primelor de asigurare se face de către agențiile județene pentru plăți și inspecție socială direct în contul PAID [art. 3 alin. (4) din lege][18].
Plata primelor obligatorii se face anticipat (înainte de expirarea valabilității contractului de asigurare).
Pentru verificarea executării obligațiilor asiguratului, asigurătorul poate efectua o inspecție de risc a locuinței, la care asiguratul trebuie să se conformeze [art. 9 alin. (3) din lege].
Contractual, asiguratul are dreptul să încaseze despăgubirea rezultată din PAD, în cazul producerii riscului asigurat obligatoriu [art. 15 alin. (2) din lege].
b) Obligațiile asigurătorului
Prin PAD, asigurătorul se obligă ca, la producerea riscului asigurat obligatoriu, să plătească asiguratului despăgubirea rezultată din PAD încheiată în condițiile legii (art. 14 din lege).
Rezultă că plata despăgubirii de asigurare este principala obligație a asigurătorului.
De asemenea, potrivit legii, asigurătorul trebuie să constate și să evalueze prejudiciile, să stabilească cuantumul despăgubirii și să finalizeze dosarele de daună în termenele și în condițiile stabilite de lege [art. 16 pct. 1 lit. a) din lege][19].
Cuantumul sumei asigurate este echivalentul în lei, la cursul de schimb valutar comunicat de B.N.R. la data încheierii contractului de asigurare [art. 5 alin. (1) din lege], după cum urmează:
– 20.000 euro, pentru fiecare locuință de tip A;
– 10.000 euro, pentru fiecare locuință de tip B.
În cazul producerii unuia dintre riscurile asigurate obligatoriu, cererea de despăgubire se poate face numai de beneficiarii PAD și va fi adresată asigurătorului care a emis polița.
În cazul persoanelor fizice, sunt beneficiari ai PAD: proprietarii construcțiilor cu destinația de locuință, asigurate în condițiile prezentei legi; persoanele desemnate expres în PAD ca beneficiari de către proprietarii ori succesorii legali sau testamentari ai acestora.
În cazul persoanelor juridice, sunt beneficiari PAD: proprietarii construcțiilor cu destinația de locuință, asigurate în condițiile prezentei legi; persoanele sau autoritățile desemnate, în condițiile legii, să le administreze ori persoanele desemnate expres în PAD ca beneficiari de către asigurați.
În cazul polițelor emise direct de PAID, cererea de despăgubire se adresează direct PAID și constatarea și evaluarea prejudiciilor, respectiv lichidarea daunelor se pot face și de o societate desemnată de PAID [art. 19 alin. (2) din lege].
Constatarea și evaluarea prejudiciilor, precum și stabilirea cuantumului despăgubirii se fac de către asigurătorul care a eliberat PAD.
Plata despăgubirilor se va face direct de către PAID în baza unui centralizator transmis de asigurătorul care a efectuat constatarea și evaluarea prejudiciilor[20].
Despăgubirile acordate de PAID pentru daunele acoperite prin PAD nu pot depăși valoarea sumei asigurate obligatoriu.
De precizat că PAID plătește asiguraților numai contravaloarea costurilor de reparații sau de înlocuire referitoare la prejudiciile cauzate de producerea riscului asigurat, în limita sumei totale asigurate prin PAD.
Pe lângă obligațiile de mai sus, asiguratul are dreptul să rețină comisionul din valoarea primei obligatorii plătite, în cuantumul prevăzut prin normă A.S.F. [art. 16 alin. (2) din lege].
4. Încetarea asigurării obligatorii a locuinței
Contractul de asigurare a locuinței încetează, în general, în condițiile regulilor contractuale. Astfel, potrivit art. 1321 C. civ., contractul încetează, prin executare, acordul de voință al părților, denunțare unilaterală, expirarea termenului, îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condiției, imposibilitate fortuită de executare, precum și din orice alte cauze prevăzute de lege.
Ca efect, la încetarea contractului, părțile sunt liberate de obligațiile asumate.
Părțile pot fi însă ținute la repararea prejudiciilor cauzate și, după caz, la restituirea, în natură sau prin echivalent, a prestațiilor primite în urma încheierii contractului (art. 1322 C. civ.).
În cazul asigurării, unele cauze de încetare prezintă particularități.
Potrivit art. 2205 alin. (1) C. civ., contractul de asigurare „se desființează de drept”:
– înainte ca obligația asigurătorului să înceapă a produce efecte, riscul asigurat s‑a produs ori producerea acestuia a devenit imposibilă sau,
– după ce obligația asigurătorului (de plată a indemnizației) a început să producă efecte, dar intervenirea riscului asigurat a devenit imposibilă.
În situațiile de mai sus, dacă asiguratul a plătit, fie și parțial, prima de asigurare, el este îndreptățit să o recupereze proporțional cu perioada neexpirată a contractului de asigurare [art. 2205 alin. (1) C. civ.][21].
Singura cauză de încetare a contractului specifică asigurărilor obligatorii de locuințe constituie schimbarea destinației locuinței[22].
În concluzie, riscul asigurat prin dispozițiile Legii nr. 260/2008 cuprinde exclusiv cutremurele de pământ, alunecările de teren și inundațiile „ca fenomene naturale”.
Potrivit legii, toate locuințele sunt asigurate obligatoriu, deși unele, prin particularitățile construcției, amplasament etc., nu sunt supuse celor trei riscuri de mai sus.
Tot astfel, asigurarea obligatorie instituită prin legea specială nu acoperă și riscul de incendiu, principalul eveniment ce poate determina distrugerea unei locuințe.
În contextul de mai sus, ne punem următoarele întrebări: care este interesul urmărit prin asigurarea obligatorie?; sunt protejate locuințele sau este instituită o nouă taxă pe imobile?
Bibliografie
– Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ed. Actami, București, 1999;
– C. Iliescu, Contractul de asigurare de bunuri în România, Ed. All Beck, București, 1999;
– V. Nemeș, Dreptul asigurărilor, Ed. Hamangiu, București, 2012;
– V. Nemeș, G. Fierbințeanu, Dreptul contractelor civile și comerciale. Teorie, jurisprudență, modele, Ed. Hamangiu, București, 2020;
– M.-M. Pivnicieru, Efectele juridice ale contractelor aleatorii, Ed. Hamangiu, București, 2009;
– L. Pop, Tratat de drept civil. Obligațiile. Volumul II. Contractul, Ed. Universul Juridic, București, 2009;
– T. Prescure, Curs de contracte civile, Ed. Hamangiu, București, 2012;
– I. Sferdian, Dreptul asigurărilor, Ed. C.H. Beck, București, 2007;
– C. Spasici, Contracte speciale. Reglementate în Codul civil, Ed. Hamangiu, București, 2019;
– L. Stănciulescu, Dreptul contractelor civile. Doctrină și jurisprudență, Ed. Hamangiu, București, 2017.
[14] Republicată în M. Of nr. 175 din 9 martie 2016.
[15] Poolul de asigurare împotriva Dezastrelor Naturale este societatea de asigurare sau de reasigurare constituită prin asocierea societăților de asigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă [art. 2 pct. e) din lege].
[16] De precizat că nu pot fi încheiate asigurări facultative pentru o locuință care nu are și o asigurare obligatorie PAD [art. 3 alin. (9) din lege].
[17] Înainte de expirarea valabilității prevăzute în PAD, asigurătorul va încheia cu noul proprietar o asigurare obligatorie, în continuarea celei care expiră, după care va transmite în baza de date gestionată de PAID modificările survenite.
[18] În cazul de mai sus, asigurătorul emite polițele de asigurare pe baza listelor transmise de autoritățile locale ori de agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, după caz.
[19] Art. 16 alin. (10 lit. b) și c) din lege mai obligă „societățile de asigurări obligatorii pentru locuințe”, „să îndeplinească celelalte obligații și să respecte condițiile prevăzute de prezenta lege” și „să emită asiguratului polița de asigurare la momentul încheierii asigurării obligatorii PAD”.
[20] Atunci când o persoană are atât un contract de asigurare obligatorie, cât și unul de asigurare facultativă, plata despăgubirilor se face mai întâi în baza contractului de asigurare obligatorie, urmând ca pentru restul de despăgubire neacoperit plata să se facă în baza contractului de asigurare facultativă (art. 19 alin. (5) din lege].
[21] Potrivit art. 2205 alin. (2) C. civ., diferența dintre prima plătită și cea calculată în contract se restituie asiguratului, dar numai în cazurile în care nu s‑au plătit ori nu se datorează despăgubiri pentru evenimente produse în perioada de valabilitate a asigurării [art. 2205 alin. (2) C. civ.].
[22] A se vedea V. Nemeș, op. cit., p. 377.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.